Ministerul Educației și Cercetării anunță o serie de măsuri pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor la Evaluarea Națională, după examenul din 2026, printre care programe remediale săptămânale pentru elevii din anii terminali care au avut în anul precedent media generală mai mică de 7 și activități remediale pentru elevii din clasele V-VII care au avut medii anuale sub 6 la Limba română sau Matematică. Ministerul cere și asistențe la ore, consiliere pedagogică și formarea profesorilor pentru predare diferențiată, potrivit unui răspuns transmis Parlamentului.
Documentul reprezintă răspunsul Ministerului Educației și Cercetării la o întrebare parlamentară adresată de deputata Cristina-Emanuela Dascălu, vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, care a cerut ministerului să precizeze ce măsuri ia pentru reducerea discrepanțelor evidențiate de rezultatele Evaluării Naționale 2026. Întrebarea a fost înregistrată la Camera Deputaților pe 17 iulie.
MEC admite în răspunsul dat pe 10 august 2026 că rezultatele elevilor și chiar participarea acestora la Evaluarea Națională sunt influențate de mai mulți factori care țin inclusiv de mediul în care învață și care „influențează semnificativ neparticiparea elevilor și rezultatele la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a”.
Ministerul indică absenteismul drept una dintre cauzele rezultatelor slabe: „Absenteismul crescut determină lacune în învățare, care se reflectă în neparticipare la evaluarea națională sau în obținerea unor rezultate slabe la acest examen”.
Analiza rezultatelor, lăsată la inspectoratele școlare
Deși întrebarea adresată ministerului era „ce analiză națională a realizat Ministerul Educației cu privire la principalele cauze care au condus la diferențele semnificative dintre rezultatele obținute de elevii din mediul urban și cei din mediul rural”, MEC nu prezintă în răspuns o asemenea analiză națională.
Ministerul precizează că „analiza rezultatelor și a măsurilor care vizează ameliorarea performanțelor elevilor se face la nivelul fiecărui inspectorat școlar județean”.
Programe remediale săptămânale pentru elevii din anii terminali cu medii sub 7
Una dintre principalele măsuri anunțate este organizarea unui program intensiv de pregătire remedială pentru elevii din anii terminali care au avut rezultate mai slabe în anul școlar precedent.
Ministerul prevede „organizarea și desfășurarea unui program adaptat și intensiv de «Învățare remedială», cu o frecvență săptămânală, pentru elevii din anii terminali, care în anul școlar precedent au avut media generală mai mică de 7, în vederea pregătirii pentru evaluarea națională”.
Separat, măsura este extinsă și către clasele mai mici de gimnaziu, înainte ca lacunele să se acumuleze până în clasa a VIII-a.
MEC anunță „organizarea și desfășurarea unui program adaptat de «Învățare remedială» pentru elevii din clasele V-VII, care, la matematică, precum și la limba și literatura română au avut media anuală mai mică de 6, pentru prevenirea acumulării de lacune în învățare”.
Asistențe la ore și consiliere pedagogică pentru profesori
Măsurile nu îi vizează numai pe elevi. Ministerul cere intervenții și asupra activității profesorilor. Directorii, directorii adjuncți și responsabilii comisiilor pentru curriculum ar urma să realizeze „asistențe la ore și activități de consiliere pedagogică a cadrelor didactice”.
MEC cere și activități metodice la nivelul catedrelor, comisiilor metodice și cercurilor pedagogice, inclusiv „activități de interasistență la orele de curs”.
Aceste activități trebuie să se concentreze, potrivit ministerului, asupra „modalităților de dezvoltare a competențelor de lectură și matematică la toate disciplinele din planurile-cadru”, asupra „predării diferențiate, prin adaptarea strategiilor didactice la nevoile elevilor”, dar și asupra dezvoltării unor relații de încredere între profesori și elevi și a unui climat de susținere în clasă.
Profesorii, trimiși la formare pentru predare diferențiată și educație remedială
O altă măsură este identificarea nevoilor de formare ale profesorilor și susținerea participării acestora la programe de formare continuă.
Ministerul enumeră domeniile vizate: evaluarea competențelor elevilor, predarea diferențiată, organizarea activităților de educație remedială, strategiile didactice și managementul clasei în lucrul cu elevii din categorii „dezavantajate social, cultural și/sau economic”.
Consilierii școlari, direcționați cu prioritate către elevii din anii terminali
MEC cere CJRAE și CMBRAE să prioritizeze consilierea psihopedagogică a elevilor din anii terminali. Printre obiective se află „creșterea motivației pentru participare și pregătire pentru examenele naționale”, eliminarea stigmatizării și discriminării elevilor cu rezultate slabe, sprijinirea celor afectați emoțional de bullying și „gestionarea neîncrederii în propriile abilități”.
Ministerul mai cere încurajarea „progresului personal, a perseverenței și a rezilienței”, inclusiv în raport cu rezultatele obținute de elevi la simulările examenelor naționale.
Monitorizarea absențelor și sesizarea serviciilor sociale
Ministerul pune accent și pe combaterea absenteismului. Printre măsuri apare „introducerea unui sistem de monitorizare a prezenței la școală a elevilor și de informare permanentă a familiilor acestora”.
Pentru cazurile grave, școlile ar urma să sesizeze serviciile publice de asistență socială și să colaboreze cu acestea „în vederea reintegrării elevilor la cursuri”.
Părinții trebuie implicați în „activități de informare, susținere și responsabilizare privind participarea școlară a elevilor și continuarea studiilor”, potrivit răspunsului MEC.
Ministerul prevede separat campanii și întâlniri cu părinții sau tutorii elevilor de etnie romă privind importanța participării la școală și la examenele naționale, cu implicarea mediatorilor școlari și a resurselor umane de etnie romă din școli sau din mediul asociativ.
Documentul mai prevede programe de mentorat intensiv pentru elevii romi din anii terminali de gimnaziu, mentoratul urmând să fie asigurat de tineri romi.
Peste 2.200 de școli au primit granturi prin PNRAS
În privința programelor remediale finanțate, MEC arată că „până în anul 2026, un număr de 2.200 de unități de învățământ au beneficiat de granturi finanțate pentru sprijinirea activităților remediale și combaterea abandonului școlar prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS)”.
Ministerul mai susține că „o rețea extinsă de peste 2.500 de unități de învățământ cu vulnerabilitate ridicată a fost inclusă în schema de granturi din fonduri europene/PNRR”.
Printre criteriile de vulnerabilitate sunt rata abandonului, absenteismul, repetenția și rezultatele la Evaluarea Națională, respectiv ponderea elevilor care obțin note sub 5.
Sunt luate în calcul și marginalizarea comunității, ponderea elevilor vulnerabili și nivelul de educație al părinților.
MEC: 634 de școli PNRAS au trecut de la risc ridicat la risc mediu sau scăzut
Ministerul susține că evaluarea investițiilor din PNRR, Componenta 15 Educație, este realizată în special prin monitorizarea PNRAS, în parteneriat cu Banca Mondială.
Potrivit răspunsului, din cele 1.409 școli sprijinite în prima rundă PNRAS, 634, adică 45%, „au înregistrat un progres direct, migrând din categoria de risc ridicat în risc mediu sau scăzut”.
MEC susține că rezultatul a depășit ținta finală din PNRR, stabilită la 625 de școli.
Printre indicatorii folosiți pentru evaluarea investițiilor sunt rata abandonului și a absenteismului, participarea și performanțele la Evaluarea Națională, precum și tranziția elevilor vulnerabili către liceu sau învățământ profesional.
Ce anunță MEC pentru Evaluarea Națională 2027
În ultima parte a răspunsului, Ministerul Educației susține că obiectivele pentru Evaluarea Națională 2027 „vizează standardizarea națională, digitalizarea proceselor de testare și adaptarea admiterii la liceu conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023”.
Documentul enumeră, între măsurile pe care MEC spune că le are în vedere:
- Examen dublu de admitere: posibilitatea liceelor de a organiza concurs propriu pentru 50% din tocuri; (măsură a cărei abrogare e dezbătută acum în Parlament după ce Edupedu.ro a scris despre cum MEC a elaborat un proiect de metodologie care deschidea multiple întrebări privind fapte de corupție posibile în timpul probelor)
- Evaluare Națională standardizată: corelare strictă cu noul format al admiterii la liceu.
- Programe naționale integrate: desfășurarea „Școlii altfel” și „Săptămânii verzi” în module specifice din intervalul septembrie-aprilie.
- Corelarea notării: aplicarea obligatorie a standardelor naționale pentru învățământul gimnazial (clasele V-VIII), începând cu anul școlar 2026-2027.
- Controlul respectării criteriilor: introducerea monitorizării stricte prin inspecții școlare; nerespectarea standardelor de către profesori devine abatere disciplinară.
- Resurse Educaționale Deschise (RED): integrarea a 67.000 de noi resurse digitale și incluzive pentru sprijinirea pregătirii elevilor de gimnaziu.
- Sesiuni de simulare: organizarea obligatorie a simulărilor scrise pe parcursul anului școlar, pentru familiarizarea elevilor cu noile formate bazate pe standarde.
- Garantarea egalizării șanselor: extinderea procedurilor de suport (timp prelungit, instrumente specifice) pentru elevii cu cerințe educaționale speciale sau neurodivergenți
Răspunsul este semnat pentru ministrul Educației și Cercetării, interimar, de secretarul de stat Sorin Ion.
De remarcat că niciuna dintre aceste măsuri enumerate de Ministerul Educației și Cercetării în răspunsul oficial transmis Parlamentului nu a fost comunicată până acum și școlilor pentru a fi pusă în aplicare, potrivit monitorizării realizate de Edupedu.ro în ultimele două luni. Unitățile de învățământ nu au primit de la MEC, până la acest moment, instrucțiuni privind organizarea programelor remediale săptămânale pentru elevii cu medii sub 7, asistențele și interasistențele la ore, simulările obligatorii pe parcursul anului școlar sau mecanismul prin care nerespectarea standardelor naționale de către profesori ar urma să fie constatată și sancționată ca abatere disciplinară.
11 comments
Foarte bine. Remediale și simulări. Ca să evite o inechitate evidentă în rândul profesorilor, cei care predau limba și literatura română sau matematică să aibă norma de încadrare 18 ore/16 ore (cei cu peste 25 de ani vechime). Altminteri…
Din păcate acești experți fără număr care au distrus educația cred că fac bine.
Sunt foarte foarte mulți inspectori mediocrii care nu dau pe la ore, pun note mari ca să nu aibă probleme cu părinții ( la noi se merge pe premiza, dacă profesorii nu vin la ore măcar note mari să pună). Astfel de pile politice ar trebui să facă inspecție la ore. Și în prezent fac astfel de controale neanunțate în școli. Eu cred că atunci când un inspector intră în clasă profesorul ar trebui să lîi cedeze locul la catedră pentru a preda lecția.
Cum este gandită aceasta abordare? Pare că profesorii de matematică și română sunt singurii care trebuie să muncească. Despre restul materiilor nu se spune nimic. Unde este echitatea? In majoritatea școlilor tot ei au și dirigenție, și comisii și responsabilități. Fără supărare, dar tot greul ei îl duc la gimnaziu. Rareori un profesor de alta disciplina sa fie implicat. Măcar sa le fi lăsat norma de 18 ore sa aibă fizic timp și de remediale pe care oricum le făceau. Ei știu ce au de făcut, nu trebuie sa le spună nimeni, dar le trebuie și timp. Și le trebuie și elevilor timp și dispozitie. După ora 14 nu mai rezista niciun copil sa lucreze mai ales la cele două materii. Pentru creșterea rezultatelor, profesorii care au materii de examen trebuie lăsați să se ocupe doar de asta, de pregătirea elevilor, fara alte îndatoriri care ar trebui date celor cu materii mai puțin solicitante ca cerințe și așteptări, pentru echitate. Altfel, vorbim de exploatare.
Profesorii de română sau de matematică… sau cei care predau discipline de examen, să muncească infinit mai mult decât ceilalți colegi, nu? Acești profesori au salariul mai mare sau norma mai mică decât ceilalți, așa cum se întâmplă în Europa? Nu.
Deci, ori inventați Evaluarea Națională și Bacalaureatul la absolut toate disciplinele ori salarii diferențiate ori norme de predare diferențiate ori vă dați seama de realitate: că puteți pompa mii de ore de română și matematică în elevii care nu vin la școală sau nu vor să învețe. Tot degeaba.
De ce nu dau si ka materii simulări? Adică, nu sunt importante șj alte materiî?
De ce diar profesorii de romană di nate tb hărțuiți?
Din nou Ministerul Educatiei si parlamentarii ne arata ca sunt intr-o dimensiune paralela! Cum sa ai note mai mari la clasa daca elevii refuza sa faca ceva la ore si nu ii intereseaza. Elevii doresc doar sa fie lasati sa stea pe telefon in timpul orelor! Cum sa ai rezultate daca maresti numarul de elevi din clasa???
Cred că aceste ore remediile ar trebui să facă parte din norma didactică 20 de ore și nu să se facă fără plată!!! Nu cred că profesorii de limba română și matematică trebuie să facă ore suplimentare neremunerate pentru că predau aceste materii! Totdeauna vor fi și elevi de nota 7, 6 ,5 și chiar mai mici , de aceea notarea este de la 1 la 10!
Prostia nu mai are limite!
Nota reprezinta performanta la o anumita evaluare, nu masoara direct existenta unui deficit de competenta. Nota sub 7, luata singura, nu este un criteriu suficient pentru includerea unui elev intr-un program remedial.
Puteți da un milion de hârtii fără valoare, profesorii nu pot învăța și da examene în locul elevilor. Cât timp nu există consecințe pentru lipsa de implicare și refuzul de a depune efort propriu, rezultatele vor arăta asta. Orice elev mediocru care are un minim interes scoate un 5 de-a lungul anului. Unii chiar nu pot mai mult. Iar la examene n-au pe nimeni să-i ducă de mână, cine învață n-are nicio problemă, cine nu poate sau n-a vrut să învețe ratează.
Și mi se pare sinistru să ceri unui profesor care poate are jumătate de clasă cu medii de peste 8 sau 9 și rezultate bune la examene să se supună acestor scrutine ale ”inspectoratului” pentru că în clasa aceea eterogenă mai e și câte unul-doi elevi care refuză sau nu pot să învețe. Dacă pe unul îl pregătești de 10 și altul ia 5, oare tot profesorul e ”de vină”? Nu poți face ciur de mătase din păr de câine.
PS Ore remediale și ore de pregătire pentru examene realizate GRATUIT, în școală, de către profesori de discipline de examen și nu numai există de ani de zile, ați reinventat apa caldă.
Ciolacu nici acum nu are bacu’ el pe cine sa dea vina?
E multi care nu vor sa accepted realitatea.
Neuralink este speranta lor de mai bine dar si acolo am unele retineri.
Nu orice musca face miere.
In scoala mea nu vin nici macar gratuit la acele ore. Contactati, parintii le-au gasit scuze: oboseala, ora de trezire gresita, refuzul copilului si chiar refuzul parintelui ca se epuizeaza printisorul. Si da, exista deja acele ore, doar denumite altfel si fara limita de medie: accesul este pentru toti membrii clasei terminale. Dar le place sa se dea in stamba decidentilor.