Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” din anul școlar 2026-2027 ar urma să valorifice, prin activități practice și interdisciplinare, concluziile evaluărilor naționale și internaționale, inclusiv rezultatele PISA 2025, potrivit unui document cu propuneri pentru organizarea celor două programe transmis școlilor de către Ministerul Educației și Cercetării.
- Fostul ministru al Educației Mihai Dimian a anunțat pe 20 octombrie, în ultima zi de mandat, că a transmis școlilor recomandări pentru „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, la peste o lună după ce a promis un plan de măsuri pentru rezultatele slabe la PISA 2025
Tema națională recomandată este „Competențe pentru viața reală”, cu formula „Citim, înțelegem, investigăm și rezolvăm”.
Printre activitățile propuse pentru elevi se numără verificarea unei știri din minimum două surse, verificarea unui răspuns generat de inteligența artificială, calcularea bugetului unei excursii, analizarea unei facturi, măsurarea risipei alimentare sau investigarea calității aerului, apei și zgomotului.
Programele nu ar trebui transformate în pregătire pentru testele PISA:
„Programul nu urmărește pregătirea directă pentru o testare și nici reproducerea automată a unor itemi din evaluările internaționale. Miza este transferul: elevul folosește ceea ce știe pentru a înțelege o situație nouă, a verifica informații, a analiza date, a investiga o problemă și a propune o soluție argumentată.”
Cinci direcții propuse pentru „Școala altfel” și „Săptămâna verde”
Școlile ar urma să poată selecta una sau mai multe dintre următoarele cinci direcții, în funcție de vârsta elevilor și de nevoile comunității:
- „Citesc, înțeleg și iau decizii informate”;
- „Matematica deciziilor cotidiene”;
- „Știința din jurul nostru”;
- „Învăț și rezolv probleme, inclusiv în lumea digitală”;
- „O problemă reală – o soluție pentru comunitate”.
Pentru „Săptămâna verde”, conținuturile fiecărei discipline ar urma să fie corelate cu cele 17 obiective de dezvoltare durabilă, în special cu cele privind protecția mediului. Sunt recomandate cu prioritate direcțiile „Știința din jurul nostru” și „O problemă reală – o soluție pentru comunitate”.
Elevii ar putea verifica știri din cel puțin două surse
Pentru dezvoltarea lecturii funcționale, documentul propune activități în care elevii identifică informațiile relevante, compară texte și surse, disting între fapt și opinie și formulează concluzii argumentate.
Exemplele oferite sunt:
- „detectivii informației: verificarea unei știri din minimum două surse”;
- transformarea unui articol într-o hartă, schemă sau infografic;
- testarea și rescrierea unui set de instrucțiuni;
- „jurnalism pentru o zi” – documentarea unei teme locale și realizarea unui material jurnalistic;
- întâlniri cu persoane din comunitate și redactarea poveștilor acestora.
Bugetul unei excursii, facturile și costul real al ofertelor, folosite pentru matematică
Pentru direcția „Matematica deciziilor cotidiene”, elevii ar urma să utilizeze „numere, estimări, proporții, grafice și modele simple pentru a lua decizii și a explica raționamentul urmat”.
Printre activitățile propuse se află:
- realizarea bugetului unei excursii sau al unui eveniment;
- compararea ofertelor și identificarea costului real;
- analizarea unei facturi – consum, tarife și posibilități de economisire;
- calcularea traseelor, distanțelor și mijloacelor de transport;
- colectarea și interpretarea unor date reale despre școală.
Elevii ar putea verifica răspunsurile generate de inteligența artificială
O altă direcție este „Învăț și rezolv probleme, inclusiv în lumea digitală”. Elevii ar urma să folosească mediul digital pentru a explora, învăța și crea, dar și să înțeleagă limitele instrumentelor digitale.
Una dintre activitățile propuse este „verificarea unui răspuns generat de inteligența artificială”.
Mai sunt recomandate descompunerea unei probleme în pași, realizarea unui „escape room” cu sarcini logice și informaționale, proiectarea unui algoritm pentru o activitate cotidiană, un experiment privind atenția și notificările și realizarea unui produs digital util comunității.
Printre obiectivele pentru elevi se află și „utilizarea conștientă, sigură și eficientă a tehnologiei și a instrumentelor de inteligență artificială”.
Audit energetic în școală, calitatea aerului și risipa alimentară
În cadrul direcției „Știința din jurul nostru”, elevii ar urma să formuleze ipoteze, să colecteze date și să evalueze dovezile înainte de a formula concluzii.
Sunt date ca exemple:
- auditul energetic al școlii;
- analizarea calității aerului, apei, luminii sau zgomotului;
- identificarea explicațiilor pseudoștiințifice;
- măsurarea și reducerea risipei alimentare;
- studierea biodiversității din curtea școlii sau din comunitate;
- evaluarea critică a mesajelor publice despre știință și sănătate.
Elevii ar putea căuta soluții pentru probleme reale ale comunității
A cincea direcție propusă presupune identificarea unei probleme reale, colectarea de informații și date, consultarea persoanelor relevante și găsirea unei soluții fezabile.
Printre exemple sunt siguranța rutieră în apropierea școlii, reducerea deșeurilor și a consumului de energie, amenajarea unui spațiu pentru elevi, promovarea patrimoniului și lecturii, accesibilizarea unui serviciu local și îmbunătățirea transportului elevilor.
Testele succesive și vizitele fără sarcini pentru elevi nu sunt recomandate
Ministerul stabilește și criterii pentru activitățile considerate relevante. Acestea trebuie să pornească de la situații autentice sau întrebări relevante pentru elevi și să presupună participarea activă a acestora.
Activitățile ar trebui să folosească informații și contexte reale, să presupună formularea unei explicații, decizii sau soluții, să includă colaborarea și să se finalizeze cu un produs, o demonstrație, o prezentare sau o acțiune.
„Nu sunt recomandate ca activități dominante: testele succesive, prezentările exclusiv expozitive, vizitele fără sarcini de observare și reflecție sau activitățile digitale bazate doar pe consum pasiv de conținut.”
Activitățile nu ar trebui să depindă de resurse costisitoare.
Programele trebuie să producă experiențe de învățare, nu o birocrație suplimentară
În privința rezultatelor activităților, „programele trebuie să producă experiențe de învățare, nu o birocrație suplimentară.”
Produsele finale pot fi, printre altele, o hartă sau un infografic pentru comunitate, un raport scurt de investigație, un prototip, un podcast, un material jurnalistic, o expoziție, un set de recomandări pentru școală sau autorități ori un portofoliu digital.
Monitorizarea ar urma să fie realizată prin indicatori simpli, axați pe participare și pe calitatea experienței, iar „nu se recomandă raportarea prin punctaje sau compararea școlilor”.
Ce responsabilități au școlile și inspectoratele
Unitățile de învățământ ar urma să analizeze nevoile elevilor, să selecteze direcțiile tematice, să îi consulte pe elevi în alegerea activităților, să formeze echipe interdisciplinare și să utilizeze resurse precum laboratoarele, smart-lab-urile și cabinetele.
Școlile ar trebui să valorifice și resursele comunității și să evite „costurile nejustificate pentru familii”.
Inspectoratele școlare ar urma să ofere repere metodologice, să faciliteze schimbul de exemple între școli, să sprijine cu prioritate unitățile din comunitățile dezavantajate și să monitorizeze programele „fără a introduce raportări excesive”.
Elevii ar urma să fie familiarizați cu evaluarea interactivă pe calculator
Se prevede și familiarizarea elevilor cu „evaluarea interactivă asistată de calculator, ca exercițiu de competență digitală și de autoevaluare”.
Ca materiale-suport sunt indicate exemple de teste interactive PISA pentru matematică, științe, învățarea în lumea digitală și gândire creativă, precum și „Ghidul de utilizare a Inteligenței Artificiale în școli”.
Mesajul metodologic central al documentului este că rezultatele elevilor la evaluările naționale și internaționale „nu se îmbunătățesc prin exersarea izolată a formatului de test”, ci prin experiențe în care aceștia citesc, pun întrebări, verifică informații și utilizează matematica și știința pentru a lua decizii.
„Tema «Competențe pentru viața reală» oferă o direcție națională comună, păstrând libertatea unităților de învățământ de a construi activități relevante pentru propriii elevi. Reușita va fi dată de calitatea implicării elevilor și de transferul învățării, nu de numărul activităților raportate.”
Ce trebuie să știe profesorii, pe scurt
- Activitățile din „Școala altfel” și „Săptămâna verde” trebuie să aibă caracter aplicativ și să pornească de la situații sau probleme relevante pentru viața reală.
- Școlile pot alege una sau mai multe dintre cele 5 direcții tematice propuse.
- Profesorii pot lucra interdisciplinar, iar școala poate comasa orele mai multor discipline în blocuri tematice.
- În mod excepțional, poate fi păstrat orarul școlar obișnuit, dar activitățile de la discipline trebuie să fie aplicative.
- Sunt încurajate atelierele, experimentele, investigațiile, proiectele și rezolvarea unor probleme reale.
- Activitățile trebuie să presupună participarea activă a elevilor și nu trebuie să depindă de resurse costisitoare.
- Nu sunt recomandate ca activități dominante testele succesive, prezentările exclusiv expozitive, vizitele fără sarcini de observare și reflecție sau activitățile digitale bazate doar pe consum pasiv de conținut.
- Școala trebuie să evite costurile nejustificate pentru familii.
- Nu se recomandă monitorizarea prin punctaje sau compararea școlilor.
- Programele trebuie să producă „experiențe de învățare, nu o birocrație suplimentară”.
Ce pot face elevii la „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, pe scurt
Printre exemplele concrete de activități propuse se numără:
- să verifice o știre din minimum două surse;
- să transforme un articol într-o hartă, schemă sau infografic;
- să realizeze un material jurnalistic despre o problemă locală;
- să calculeze bugetul unei excursii;
- să compare oferte și să identifice costul real;
- să analizeze o factură, consumul și posibilitățile de economisire;
- să facă un audit energetic al școlii;
- să investigheze calitatea aerului, apei, luminii sau zgomotului;
- să măsoare și să propună soluții pentru reducerea risipei alimentare;
- să verifice un răspuns generat de inteligența artificială;
- să realizeze un experiment despre atenție și notificări;
- să caute soluții pentru probleme precum siguranța rutieră din apropierea școlii, transportul elevilor, deșeurile sau consumul de energie;
- să realizeze la final un podcast, un material jurnalistic, un infografic, un prototip, o expoziție sau un set de recomandări pentru școală ori comunitate.
DOCUMENT Temă națională pentru Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” 2026-2027 – Ministerul Educației și Cercetării
Foto: © Valentin M Armianu | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
