Conferință organizată de Fundația Vodafone și Edupedu.ro

Domnica Petrovai: Școala are nevoie să devină un spațiu de siguranță psihologică. Înseamnă un sentiment de apartenență, opusul izolării și singurătății pe care mulți profesori îl resimt în școală

1.647 de vizualizări
Domnica Petrovai la Conferința Școala din Viitor, organizată de Fundația Vodafone și Edupedu.ro / Foto: Edupedu.ro
„Școala are nevoie să devină un spațiu de siguranță psihologică”, atrage atenția psihologul clinician și psihoterapeutul Domnica Petrovai. „Sănătatea emoțională a copiilor depinde foarte mult de sănătatea emoțională a adulților, părinți și profesori”, a spus Petrovai, în cadrul conferinței „Școala din viitor – resurse și conținut transdisciplinar pentru profesorii de gimnaziu”, care a fost organizată de Fundația Vodafone și de Edupedu.ro.
  • Declarațiile au fost făcute la Conferința Națională „Școala din viitor – resurse și conținut transdisciplinar pentru profesorii de gimnaziu”. Aceasta s-a desfășurat pe 15 octombrie 2024, la centrul cultural ARCUB Gabroveni din București, cu participarea a peste 160 de profesori.

Domnica Petrovai, psiholog clinician și psihoterapeut, cu o experiență de peste 26 de ani în domeniu, coautorul primului curriculum de consiliere educațională din România, precum și al primului manual de consiliere școlară, a subliniat în cadrul conferinței importanța sănătății emoționale atât pentru elevi, cât și pentru profesori.

Petrovai atrage atenția asupra problemelor care afectează atât copiii, cât și profesorii. Burnout-ul este frecvent în rândul cadrelor didactice, două treimi dintre acestea experimentând stări de epuizare, anxietate și depresie, care influențează relaționarea cu elevii și procesul de învățare.

VIDEO Discursul susținut de Domnica Petrovai la conferința „Școala din viitor – resurse și conținut transdisciplinar pentru profesorii de gimnaziu”:
Vdeo: Youtube.com/ Edupedu.ro

În acest context, Domnica Petrovai propune transformarea școlii într-un mediu de „siguranță psihologică”, unde elevii și profesorii să simtă apartenență și susținere.

Astfel, dacă profesorii sunt susținuți, aceștia îi pot ajuta pe elevi să își dezvolte competențele emoționale și relaționale, esențiale în lumea complexă de astăzi, mai subliniază Petrovai.

„Aș vrea să încep un pic cu un context, apropo de cum îi pregătim pe copii pentru viitor. Cu siguranță aveți acces la toate aceste date: 40% dintre adolescenții din școlile din România au un grad moderat de anxietate, 20% depresie și unul din doi copii au dificultăți emoționale de intensitate medie-superioară, în situații de examinare. Ce înseamnă asta? Sunt foarte mulți profesori care ne și împărtășesc faptul că cel puțin în ultimii ani sunt mulți copii care au reacții intense de anxietate, disproporționate cu examinarea sau cu sarcina de învățare. Da, copii care au atacuri de panică pentru că nu au știut la un test.

E important să țineți cont de toate aceste date, apropo de cum îi putem pregăti pentru viitor. E și factorul ce ține de rolul părinților, foarte mulți părinți au devenit extrem de protectori. Ce înseamnă asta? Copiii au din ce în ce mai puțin confort cu disconfortul lor și dificultăți în a depune un efort în procesul de învățare. Deci cumva acesta este contextul în prezent și e important să ținem cont.

Și acum să ne uităm un pic și la datele pe care le avem din experiența directă cu profesorii, pentru că sănătatea emoțională a copiilor depinde foarte mult de sănătatea emoțională a adulților: părinți în primul rând, dar și profesori. Și datele pe care le avem apropo de școală ne arată că, din păcate, două treimi dintre profesori au mai degrabă stări de epuizare, așa-numitul burnout, de anxietate, depresie, care sigur că face dificil procesul de învățare și relaționarea cu copiii. Da, ce înseamnă cele două zone de date? Deci, pe de o parte dificultățile copiilor în prezent și pe de altă parte dificultățile profesorilor.

Asta ne arată că e nevoie să ne gândim la școală și dintr-un alt punct de vedere și să regândim școala. Pentru ca învățarea să fie eficientă și să copii să aibă performanțe, școala are nevoie să devină un spațiu de siguranță psihologică. Ce înseamnă siguranță psihologică, mai ales pentru adulți? Înseamnă un sentiment de apartenență. Este opusul izolării și singurătății pe care mulți profesori îl resimt în școală.

Înseamnă un sentiment de colaborare și știu că într-o mică măsură în școală există colaborarea de care au nevoie profesorii, acesta e al doilea punct foarte important.

Siguranța psihologică mai e dată de încredere și încredere înseamnă mai degrabă deschiderea către conversații dificile, incomode, pe care profesorii să le rezolve într-un alt mod. Pentru că apropo de abilitățile de care au nevoie copiii în prezent, dar și în viitor, sunt tocmai aceste abilități de a colabora.

Iar colaborarea se învață observându-i pe adulți. Adică așa cum, de exemplu, nu putem preda empatia într-o oră despre empatie, nu putem preda încrederea sau colaborarea, fără ca acești copii să experimenteze alături de profesori și părinți ce înseamnă colaborarea sau rezolvarea de probleme. Deci, practic, pentru că viitorul e incert, impredictibil, să ne putem adapta mai ușor este nevoie, pe de-o parte, copiii să își dezvolte aceste resurse emoționale și relaționale, dar datele ne arată că, din păcate, au o fragilitate emoțională crescută și e nevoie de mult mai multă muncă cu părinții, din punctul meu de vedere, dar și cu profesorii, de a-i susține mai mult în efort și a crește confortul cu disconfortul, pe de o parte, și pe de altă parte școala să devină acel spațiu de siguranță, în primul rând pentru profesor. Pentru ca ei să poată oferi copiilor, tinerilor, acele contexte care să-și dezvolte resursele emoționale și relaționale de care au nevoie”, a afirmat Domnica Petrovai.


2 comments
  1. Pentru a forma un spatiu de încredere pentru profesori și copii, in primul rand este nevoie de reducerea agresiunii fizice și verbale. Lucrurile sunt oricum mult îmbunătățită fata de acum 30ani când pedepsele erau normale (rigle peste palme, tras de urechi, stat in picioare cu mâinile sus, colțul rușinii, etc). Profesorii ar trebui să aibă ședințe gratuite la psihoterapeuți astfel încât să învețe să scape de stres ( să vadă lucrurile din alta perspectiva, dar pentru asta trebuie să aibă încredere în terapeut). Apoi pentru copii sunt necesare ore de educație emoțională făcute de terapeuți antrenati să lucreze cu copii.

  2. Oh, iar? Ce faceți pentru profesori, concret?
    Nu teorie, vorbe frumoase să pierdem timpul prin conferințe inutile!
    Au profesorii pauză? Nu au!
    Au profesorii un spațiu al lor, în școală, unde să-și pregătească materialele, să corecteze, să treacă note în catalog, în carnete? Nu au!
    Fac profesorii ședințe în afara orelor de program? Fac!
    Lista e deschisă…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mircea Miclea, despre cum se poate „forța” perfecționarea profesorilor, în trei faze, pentru învățământul hibrid / Nu cred că e sarcina unui ministru, dar dacă un întreg guvern își asumă această politică, nimic nu-l poate opri să o pună în practică

O modalitate de „a forța” perfecționarea profesorilor ar putea fi făcută în trei faze, spune Mircea Miclea, citat de spotmedia.ro. Profesor universitar și fost ministru, Miclea „nu crede că e…
Vezi articolul
Sorin Costreie / Foto: INQUAM Photos - George Călin

EXCLUSIV Consilierul prezidențial Sorin Costreie: Nu se înghesuie nimeni să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung / E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică

„Au fost tatonați mai mulți oameni” pentru a prelua conducerea Ministerului Educației și Cercetării „și nu s-a dat răspunsul pozitiv”, a declarat pentru Edupedu.ro consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie.…
Vezi articolul

Profesorul Radu Vancu: Competiția Centre de excelență (CoEx) – o ecuație cu mai multe necunoscute. Propuneri și temeri privind finalizarea celei mai mari competiții de cercetare organizate până acum în România

Am semnalat, în lunile din urmă, disfuncții îngrijorătoare în modificările aduse de ministrul Daniel David educației – care, așa cum am tot avertizat, au generat efecte distructive într-un domeniu oricum…
Vezi articolul

Meseria de profesor, din ce în ce mai puțin atractivă chiar și în statele europene dezvoltate. Într-o criză de profesori, în Franța Senatul a lansat un raport care analizează perspectivele europene / Printre concluzii, faptul că măririle salariale nu sunt de ajuns

În contextul în care autoritățile din Franța și-au dat seama că din ce în ce mai puțini tineri doresc să intre în învățământ, Senatul francez a publicat luna aceasta un…
Vezi articolul

Viitorul digital al învățământului superior: universitățile au acționat bine în pandemie, dar pentru programe online sustenabile au nevoie de mult mai multe resurse tehnice, educaționale și financiare – raport al Comisiei Europene

Instituțiile de învățământ superior au dovedit, pe parcursul pandemiei Covid-19, o capacitate foarte mare de adaptare la modelele digitale de predare, însă au nevoie de foarte multe resurse suplimentare și…
Vezi articolul

„Scandalul” subiectelor la evaluarea de la clasa a IV-a. Profesorul Dragoș Iliescu, expert OECD în testare educațională: Putem face un astfel de exercițiu de ”framing” cu orice text din manuale. Moromete abuzator, în scena iconică în care Paraschiv se frige cu fasolea fierbinte. La anul, la evaluarea de clasa a IV-a: Vine, vine, primăvara (dar, atenție, fără ruptul florilor!)

Subiectele la Limba română de la evaluarea națională la clasa a IV-a sunt sau nu adecvate scopului acestei testări de verificare a literației? Este textul propus copiilor traumatizant? Este lungimea…
Vezi articolul