Subiectele la Limba română de la evaluarea națională la clasa a IV-a sunt sau nu adecvate scopului acestei testări de verificare a literației? Este textul propus copiilor traumatizant? Este lungimea lui prea mare? Profesorul universitar Dragoș Iliescu, expert internațional în psihometrie, colaborator OECD la parte din testările internaționale de tip PISA și creator de subiecte la aceste testări internaționale, a răspuns pe larg pentru Edupedu.ro la toate aceste întrebări, într-o analiză asupra textului criticat dur de mai multe învățătoare.
“Un text este un stimul încărcat cu informație în diferite straturi, iar elevului evaluat i se cere să înregistreze informația respectivă și să decodifice acele straturi, demonstrând această capacitate prin răspunsurile date la un număr de întrebări. Acest text funcționează excelent din acest punct de vedere: are lungimea corectă pentru clasa a patra, are complexitatea corectă și în ceea ce privește acțiunea și în ceea ce privește vocabularul”, a explicat Iliescu.
Profesorul Dragoș Iliescu, expert în psihometrie și creator de subiecte la testările standardizate internaționale OECD – analiza integrală trimisă Edupedu.ro:
“Două comentarii îmi vin rapid în minte cu referire la această dezbatere – și ele sunt din registre foarte diferite.
Primul ține foarte clar de zona evaluării și întreabă ”indiferent cum ar fi textul respectiv, poate el să constituie un stimul valid pentru o evaluare de calitate”? Și răspunsul aici este indubitabil ”DA”. Până la urmă, un text este un stimul încărcat cu informație în diferite straturi, iar elevului evaluat i se cere să înregistreze informația respectivă și să decodifice acele straturi, demonstrând această capacitate prin răspunsurile date la un număr de întrebări. Acest text funcționează excelent din acest punct de vedere: are lungimea corectă pentru clasa a patra, are complexitatea corectă și în ceea ce privește acțiunea și în ceea ce privește vocabularul. Întrebările cer elevului să realizeze operațiile cognitive prescrise de cadrul de evaluare etc. etc. Într-un cuvânt: din punctul de vedere al evaluării este un text adecvat, care stă la baza unui test adecvat scopului. Nu văd așadar nimic de fluierat aici – acesta era scopul și scopul este atins.
Al doilea comentariu ține de reproșurile care se aduc textului incriminat: cum că promovează o atitudine pe care nu o putem tolera, care va deforma și va întina pe veci sufletele copiilor care au fost expuși la această barbarie – bullying, abuz emoțional etc. Eu nu cred că face aceste lucruri și în mod cert nu o face ostentativ sau flagrant sau cu această intenție.
Cred că frumusețea este, ca și urâțenia, în ochii privitorului și cred că dacă dorim neapărat putem face un astfel de exercițiu de ”framing” (deconstrucție, dacă vreți), cu orice text din manualele școlare. Câteva care îmi vin acum în minte: Moromete abuzator, în scena iconică în care Paraschiv se frige cu fasolea fierbinte. Smaranda, mama lui Nică a lui Ștefan a Petrei, mama abuzatoare care amenință să-și ucidă copilul în bătaie dacă află că el a furat pupăza. Să nu uităm, tot la Creangă, Punguța cu doi bani, unde moșneagul își bate cocoșul – cruzime față de animale. Și toate modelele de comportament exemplar cu care elevii aceștia de final de clasa a patra se vor întâlni peste doar an la gimnaziu: Alexandru Lăpușneanu al lui Negruzzi, când ucide toți boierii adunați la praznic și le așază capetele pe masă. Lică Sămădăul din Moara cu Noroc a lui Slavici, Ion al lui Rebreanu, modele de comportament civic și iubire de aproape. Povestea din spatele lui Maitreyi, care cu greu este model și învățătură pentru tânăra generație. Ah, da, să nu uităm escrocii ariviști din literatura noastră, de la Dinu Păturică, la Tănase Scatiu, Gore Pirgu, Iancu Urmatecu, la Stănică Rațiu din Enigma Otiliei. Și tot așa… după ce dăm pe toate acestea la o parte, rămânem probabil doar cu literatura naivă – cu Cățeluș cu părul creț, deși acum îmi dau seama că și el fură (rața din coteț) și minte (că nu fură). Nu cred că putem expune copiii la așa ceva. Poate ”Vine, vine primăvara”. La anul, la evaluarea de clasa a IV-a: Vine, vine, primăvara (dar, atenție, fără ruptul florilor!).
Acum, lăsând ironia la o parte: proba este o probă clasică de testare a literației (alfabetizării). Scopul acestor probe era acela de a vedea cum interacționează elevul cu un text la prima vedere. Mai specific: dacă poate citi un text la primă vedere, dacă poate înțelege textul respectiv, dacă poate face conexiunile cu ceea ce știa înainte de citirea textului nou, dacă poate formula un punct de vedere cu privire la ce a citit, dacă își poate exprima propriul punct de vedere referitor la cele citite etc. În PISA toate acestea sunt cuprinse în 3 mari categorii de operații: localizarea de informație în text, înțelegerea informației și evaluarea și reflecția pe baza informației. Toate acestea sunt conținute în acest test. Textul în sine e mai puțin relevant: putea fi și un decupaj dintr-un ziar, un text multimodal (un afiș la un concert de exemplu), un discurs din Parlament, un prospect de medicament… nu este și nu ar trebui ales pentru valoarea lui educațională pentru elevi. Să nu uităm: scopul acestor teste este acela de a evalua sistemul – rezultatele învățării în ansamblu la nivel de clase (profesori specifici), școli, inspectorate și țară, iar nu nivelul specific al fiecărui copil. Sub lupă la aceste evaluări nu sunt elevii (deși ei produc datele), ci profesorii, directorii, inspectorii și ministerul”.
____
Cine este Dragoș Iliescu
Dragoș Iliescu este profesor de Psihologie la Universitatea din București și directorul Școlii Doctorale de Psihologie de la Universitate. Expert în psihometrie, ramură a psihologiei care se ocupă cu testarea și măsurarea psihologică, Iliescu este colaborator OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, instituția internațională care organizează inclusiv testările PISA – N. Red.) la parte din testările internaționale, este președintele Diviziei de Evaluare și Apreciere Psihologică din cadrul IAAP (International Association of Applied Psychology). A fost președinte al Comisiei Internaționale de Testare (ITC) și președintele Asociației de Psihologie Industrială și Organizațională (APIO).
Dragoș Iliescu este fondatorul primei platforme de testare standardizată (BRIO) pe care elevii își pot verifica cunoștințele la Matematică și Limba română, pentru toate clasele, primind la final un raport care le arată câte ore de lucru trebuie să depună până la atingerea competenței prevăzute în programa școlară.
Iliescu a fondat și compania Test Central, cel mai mare publisher de teste psihologice din România, precum și grupul Psyence.
Subiectele de la Limba română, Evaluarea națională la finalul clasei a IV-a, care au generat dezbaterea de mai sus:
Descarcă de mai jos Subiectele integrale de la Evaluarea Națională la Limba română – clasa a IV-a:
„Sunt discuții cu privire la cât de adecvate au fost subiectele cu privire la proba de Limba română care s-a derulat în cursul zilei de ieri” (n. red. marți, 18 mai 2021), a declarat și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, întrebat în cadrul unei emisiuni la TVR cum au decurs Evaluările Naționale pentru clasele a VI-a și a IV-a până acum.
Ce sunt evaluările naționale de la clasa a IV-a
Elevii de clasa a IV-a susțin la nivel național, începând din 2014, o serie de evaluări aproape de finalul anului școlar. Copiii de 10-11 ani dau o testare la Limba română, una la Matematică, iar cei care aparțin minorităților naționale susțin și o probă la Limba maternă.
Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au fost introduse prin legea educației din 2011, în primii ani au fost pilotate, iar primul an în care au fost administrate național a fost 2014-2015. Rezultatele NU se pun în catalog, sunt confidențiale, nu stau la baza ierarhizării copiilor, trebuie comunicate fiecărui părinte în parte și pe baza lor profesorii trebuie să realizeze planuri individualizate de învățare.
Fiecare probă durează 1 oră.
Care este scopul evaluării de la clasa a IV-a
Scopul evaluării naționale de la clasa a IV-a este să radiografieze în ce măsură au înțeles copiii elementele prevăzute de curriculumul național, dar și efortul depus de învățători. În contextul unei salarizări diferențiate, aceste evaluări sunt esențiale.
Rezultatele la nivel național verifică în ce măsură au fost însușite de copii competențele stabilite în curriculum, iar rezultatele la nivel de clasă arată efortul depus de fiecare învățătoare: au ridicat nivelul celor mai mulți copii din a II-a până în a IV-a sau au mers doar cu vârfurile, iar restul copiilor s-au adâncit în necunoaștere?
Rezultatele obținute la această evaluare organizată de Minister la toate clasele a IV-a sunt folosite de Ministerul Educației și pentru diagnoză de sistem, pentru verificarea rezultatelor curriculumului la final de ciclu primar și eventuale recalibrări ale conținuturilor predate la clasă.
Mircea Miclea, fost ministru al Educației și cel care a introdus alături de Daniel Funeriu în Legea educației aceste testări, explica anul trecut că rolul Evaluărilor Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a este de a-i „identifica din timp pe cei care vor avea probleme la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a sau vor avea probleme la testele PISA”. Potrivit acestuia, funcția acestor evaluări este tocmai cea de remediere a lipsurilor acumulate pe parcursul școlii, de aceea aceste evaluări se numesc „formative”.
Copiii susțin aceste testări în clasa în care învață și în așezarea normală în bănci, subiectele fiind pe două numere. Subiectele sunt concepute de Ministerul Educației, iar părintele poate verifica în siguranță (notele nu se trec în catalog) dacă învățătorul i-a subevaluat sau supraevaluat copilul, iar la nivel de școală se poate vedea care este progresul majorității elevilor dintr-o clasă din a II-a până în a IV-a.
La clasa a IV-a, copiii au la dispoziție o oră pentru a rezolva subiectele.
Calendarul de anul acesta al Evaluării naționale pentru clasa a IV-a 2021
- 18 mai 2021: Limba română
- 19 mai 2021: Matematică
- 20 mai 2021: Limba maternă
Photo © Koba Samurkasov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Citește și:
„Scandalul” subiectelor la evaluarea de la clasa a IV-a, “o comédie de spital de nebuni”. Daniel Funeriu: Le invit pe Învățătoarele-Caisă să recitească ”Amintiri din copilărie” și să facă analiza intersecțional-emoționalo-traumato-ecologistă a crimelor comise cu ceaslovul împotriva muștelor
VIDEO Cîmpeanu: Sunt discuții cu privire la cât de adecvate au fost subiectele la Limba și literatura română, de la Evaluarea Națională pentru clasa a IV-a
La ce folosesc Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și de ce nu sunt folosite de profesori, școli și minister, potrivit lui Mircea Miclea, cel care le-a introdus în Legea Educației
Mircea Miclea: 3 urgențe pentru bugetul educației pe 2021 și obligatoriu trebuie susținute evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. “Minciuna generalizată o vom plăti toți”
Evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor putea fi susținute digital în 2023-2024 – a anunțat subsecretarul de stat din Ministerul Educației Jean Badea: În câțiva ani să transferăm toate examenele în zona digitală
Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a “au fost făcute de nespecialiști în evaluare educațională”. Nu ai nevoie de inspectorate să-ți facă propuneri de îmbunătățire a performanțelor elevilor – analiza cercetătorului Dacian Dolean
Analfabetismul funcțional la clasa a II-a este de peste 40%. Rezultatele Evaluării Naționale 2019 despre care nicio autoritate nu vorbește
“Șocant!” Așa califică Mircea Miclea rezultatele testelor PISA 2018: Am știut de acum 7 ani că așa vor fi, uitându-ne la performanța elevilor de clasa a II-a de la acel moment
C.I.
Raluca Pantazi
Redacția
12 comentarii
Subiectele au fost adecvate scopului pentru care au fost elaborate. Dar cum oricine are impresia că se pricepe la orice și orice apar tot felul de comentarii.
Cand au fost create astfel de subiecte, au fost si rezolvate de catre cei care le-au dat?Cum poti da o evaluare de 10pagini unui copil de clasa a IV-a sa o rezolve in 60min?Aveau timp suficient sa citeasca si sa rezolve in 6 minute fiecare pagina?Pentru cine au fost de fapt evaluarile?!Oare va reflecta evaluarea capacitatea copiilor de sinteza si raspuns, sau va reflecta incapacitatea celor care le-au propus?
Vorbesc ca elev, textul nu mi se pare ciudat, ce mi se pare ciudat este modul de gandire cu privire la test.
Vorbim in continuare de note si de faptul ca elevii dau acest test doar ca sa ofere date ministerului, si este subliniata aceasta metoda de a oferi salarii diferentiate.
Sistemul de invatamant ar trebui sa fie despre elev. El este customerul, el este beneficiarul sistemului de invatat.
Daca aceste evaluari chiar ar fi tratate ca un mod de a evalua progresul elevului si de a construi un plan personalizat de educare pentru el pentru anii urmatori sunt sigura ca am avea un viitor diferit.
Sunt total de acord ca lumea se schimba si sa pastram aceleasi texte invechite din Amintiri din copilarie care sunt extrem de ciudate ar fi o problema. Imi amintesc si acum o opera literara citita in clasa a 9a, in care se vorbea despre prostitutie dar intr-un mod literar si cate si mai cate alte texte care prezinta povesti cu care oamenii se conectau …dar acum 100 de ani. Nu azi, nu cand copiii gandesc diferit si au acces la altfel de informatie.
Textul mi-a placut sincer, are o învățătură, de a nu te lasa niciodata influentat de ceialalti si de a nu fura. Plus ca faptele tale pot avea influente negative asupra celorlalti.
In concluzie, din punctul meu de vedere in continuare suntem ipocriti atunci cand vorbim despre sistemul de educatie din toate partile, parinti, ministri, profesori.
In continuare nu ne gandim la elev, din nefericire.
Toți spun că textul este minunat ( experți, fost ministru ) și Doamne ferește să ai o altă opinie.
Eu cred că textul nu are valoare literară! Este zero! Un dialog banal, plictisitor, fapte ciudate din care nici învățături nu sunt de tras. Mai bine dădeau un fragment din ” Amintiri din copilărie” și toată lumea era fericită !
Cum să-și mai dorească copiii să citească când li se dă astfel de texte care nu te incanta, nu te fac să visezi , să tresări de bucurie?
După câte știu, doamna Pantazi postează doar comentariile celor trup și suflet cu cei ce scriu aceste articole.
Adica nu se respecta independenta masa mediei. Dar și asa, noi tot speram ca va veni o zi în care acestei stimate doamne,ii va cădea valul de pe ochi și de pe suflet și va posta asa cum este democratic, toate comentariile.
Desigur. În primul rand Ministerul Educației e sub lupa, întrucât a făcut gafa pedagogica de a fi dat evaluare nationala elevilor de clasa a sasea de exemplu, imediat după ce s-au reîntors la cursuri în urma vacantei forțate de 4,5 săptămâni, data tot de Ministerul de resort.
Cat despre textul la clasa a patra, este ciudat. Elevii sunt încă mici și nu pot concepe ca bucuria lor de a culege cateva fructe dintr-un pom fructifer, a devenit un act infracțional.
Nu au cum sa răspundă corect la întrebari care vizează un text care sfidează logica și sufletulot de copii.
Cine a elaborat acel subiect, probabil nu a avut nici copii, nici nepoti.
De vina sunt însă cei care au aprobat subiectul.
Ei nici nu erau conștienți ca era vorba de o livada păzită. Și unde mai sunt acum la noi celebrele livezi cu pomi fructiferi?
La Medgidia erau livezi cu piersici parfumate. Mai bine le-ați vorbi copiilor de fostele livezi.
” bucuria lor de a culege cateva fructe dintr-un pom fructifer, a devenit un act infracțional.” Adica noua generatie de parinti nu-si invata copiii pana la varsta de 10 ani ca nu e bine sa ai bucurie cand culegi fructe din pomul altcuiva? WTF? Ce naiba va invatati copiii?
Doamna Cela, va rog sa enumerați măcar cinci motive de bucurie pentru copiii de 10 ani (în afara de fericirea de a primi o evaluare nationala după vacanta nedrept de îndelungată forțată de către Ministerul Educației).
Sunt nerăbdător sa aflu când și pentru ce anume, le permiteți dvs acestor copilași sa simtă bucurie.
Problema este că evaluarea s-a transformat într-un spectacol grotesc al ,, specialiștilor in evaluare”
Elevului nu i se cere sa scrie clar ce știe despre un anumit subiect ci ,,sa analizeze, sa identifice, sa presupună, sa interpreteze”
De aici si rezultatele…
PS Toată lumea ,, venerează” PISA si OECD ca pe un fel de autoritate de rang divin ca si cum țările nu mai sunt in stare sa creeze baterii de teste eficiente.
Ce nu se spune este ca acele tari cu rezultate ,, mărețe” la PISA alocă 8-11% din PIB pt educație, folosesc zilnic teste in formar PISA, evaluarea este digitalizată și mai ales că cele mai bune rezultate sunt in școli cu taxă anuală de școlarizare de cel putin 10.000 de dolari.
Ipocrizie, fățărnicie și politică găunoasă…
Așa se obține mâna de lucru ieftină la cules de sparanghel.
Inducând ideea că elevii sunt (toți) neinstruiți, slab pregătiți se obține rețeta perfectă.
Bună ziua!
Ați citit măcar subiectele și întrebările?
1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect.
De unde veneau Vlad și Matei?
2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect.
Din livada fermei băieții …
3. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect.
Ce îi spune mama lui Matei?
4. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect.
De ce l-a certat mama pe Matei?
Ș.a.m.d.
Unde sunt „analizele, presupunerile, interpretările”?
,,patru posibile consecințe” ce derivă din acțiunile lor?
Copiii au 10-11 ani.
Nu cred că se gândesc la codul penal sau la legea morală când isi imaginează că ei culeg caise
Tocmai aici e problema. Mulți propunători de subiecte având vălul PISA pe ochi au uitat ce nivel cognitiv aveau in clasa a 4-a, a 6-a….
Intentia a fost buna…
https://youtu.be/XWBXniurrA0