Mircea Miclea: În toamnă, când vom merge la școală, vom ști cum să procedăm? Nu, pentru că n-am experimentat / Poți începe în județele cu puțini infectați, prin a merge la școală cu jumătate din efective

12.117 vizualizări
Mircea Miclea / Foto: Arhiva personală
“Sunt studii foarte serioase despre risc. Ele arată următorul lucru: un sistem este mai în siguranță dacă începe să experimenteze. Învață din ce experimentează, se corectează și atunci devine din ce în ce mai în siguranță”, a declarat pentru Digi 24 fostul ministru al Educației Mircea Miclea. “În toamnă, atunci când vom merge la școală, vom ști cumva cum să procedăm? Nu vom ști, pentru că n-am experimentat în acele locuri unde riscurile erau mici”, a precizat Miclea.

Profesor la Facultatea de Psihologie de la Universitatea Babeș-Bolyai și fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, Mircea Miclea a afirmat într-un interviu acordat Digi 24 că experimentarea în educație se poate face în județele în care cifra de infectare este extrem de mică.

“Poți începe acolo, de exemplu, prin a merge la școală cu jumătate din efective. (…) Dacă tu ai merge cu jumătate dintr-o clasă de la 8 la 10, apoi de la 10 la 12 cu cealaltă jumătate de clasă – repet, în aceste zone – atunci practic s-ar preda materie. Ai transmite tu, ca stat, un mesaj foarte important: învățatul este un lucru important, trebuie să fie făcut! Școala este importantă! Nu cum se transmite acum: că învățatul nu e important. Oricum, mergeți-nu mergeți la școală, vi se încheie mediile, totul să fie bine – ceea ce e distrugător pentru mentalitatea tinerilor”, a susținut Miclea.

Declarațiile lui Mircea Miclea, intervievat la Digi 24:

Sunt studii foarte serioase despre risc. Ele arată următorul lucru: un sistem este mai în siguranță dacă începe să experimenteze. Învață din ce experimentează, se corectează și atunci devine din ce în ce mai în siguranță. Așa ajungem să fim mai rezilienți, mai puternici, prin asumarea unor riscuri. (…) Studiile, așadar, despre risc arată că pe termen mediu și lung o societate devine mai sigură dacă experimentează, își permite să experimenteze lucruri.

La fel trebuie să începem și noi, să experimentăm începând să mergem la școală nu cu toți, dar de pildă cu județele în care sunt 17 infectați. (…) De ce n-am începe măcar o parte din școală în aceste județe în care riscul de infectare este cvasi-nul? Oare cum o să explicăm noi peste 5 ani, 10 ani că din cauza unor cifre absolut derizorii noi am blocat toată țara? [Nota Redacției: De precizat că România testează de 3-4 ori mai puțin decât statele cu care autoritățile ne compară. Spre exemplu, la un milion de locuitori, Spania face 28.779 teste, Italia – 29.600, Germania – 24.738, SUA – 17.263, în timp ce România face doar 7.813 teste, potrivit G4Media.ro]

Asta înseamnă să experimentezi: începi acolo unde riscurile sunt mai mici să ai o serie de acțiuni -» înveți -» te corectezi -» faci o îmbunătățire și în felul acesta pe termen mediu și lung societatea devine și mai puternică. Dar devine prin încercări, nu prin evitări. Nu prin faptul că se retrage, stă în casă și nu mai iese din casă. Pentru că dacă de-a lungul istoriei oamenii ar fi făcut exact lucrul acesta, cred că și acum eram în peșteră.

Sunt tot mai multe tendințe de acest gen [de a exagera – N.Red.], mai ales după Al Doilea Război Mondial s-a accentuat această tendință. S-a descoperit că frica vinde bine. Adică dacă tu ajungi să-i sperii pe oameni și după aceea tu te prevalezi că ești apărătorul lor, atunci ei îți dau voturile lor. Gândiți-vă cum era imediat după ’90. Nu mereu apărea Vadim Tudor sau Funar și ne amenința că ungurii vor să ne ia Ardealul și că ei ne vor apăra? Și atunci ei primeau voturile. Prin urmare, din punct de vedere politic, dacă stârnești frica câștigi voturi. Asta s-a întâmplat și cu regimurile din Germania, în ’29-’33, așa a fost ascensiunea lui Hitler și a altor regimuri autoritare.

Este o carte întreagă a lui Erich Fromm – Fuga de libertate se numește această carte care arată că atunci când un regim instituie frica în sufletele oamenilor, el poate să devină autoritar pentru că oamenii încep să vadă în el un apărător față de pericolele pe care acel regim le susține. Și atunci se instalează regimuri autoritare. Deci este o tendință de a accentua și de a exagera pericolele pentru că sunt mulți care câștigă din asta, din exagerarea pericolelor, și atunci au interesele să le exagereze. Frica vinde bine.

Cum ar trebui redeschise școlile?

Din păcate, această decizie de a ține școlile închise până la toamnă s-a luat și acum discutăm cam ce s-ar fi putut face, dar nu se va mai face. Sunt multe județe în care cifra de infectare este extrem de mică. (…) Prin urmare, riscul este foarte mic. Poți începe acolo, de exemplu, prin a merge la școală cu jumătate din efective.

Noi știm cu toții că, de fapt, profesorul nu predă ora întreagă, predă maximum o jumătate de oră. Cealaltă jumătate de oră o dedică evaluării, faptului că pune absențe, etc. Și dacă tu ai merge cu jumătate dintr-o clasă de la 8 la 10, apoi de la 10 la 12 cu cealaltă jumătate de clasă – repet, în aceste zone – atunci practic s-ar preda materie.

Ai transmite tu, ca stat, un mesaj foarte important: învățatul este un lucru important, trebuie să fie făcut! Școala este importantă! Nu cum se transmite acum: că învățatul nu e important. Oricum, mergeți-nu mergeți la școală, vi se încheie mediile, totul să fie bine – ceea ce e distrugător pentru mentalitatea tinerilor.

Așadar, s-ar putea face o astfel de procedură prin care copiii, mai ales în acest zone în care riscul este extrem de mic, să poată să meargă la școală. Am învăța apoi din această expunere a unora dintre copii în acele județe cu riscuri mici ce ar mai trebui făcut, ce procedură ar trebui să fie perfecționată, față de decizia aberantă care s-a luat acum de a sta închiși în casă.

În toamnă, atunci când vom merge la școală, vom ști cumva cum să procedăm? Nu vom ști, pentru că n-am experimentat în acele locuri unde riscurile erau mici și din acele experimente să învățăm, să spunem: trebuie să fie distanța între elevi atât, trebuie să lăsăm jumătate de oră pauză între cele două jumătăți de clasă, șamd.

Deci un sistem social devine tot mai puternic, mai rezilient învățând din încercările pe care le face. Inclusiv oamenii, noi ca indivizi, fiecare dintre noi, devenim din ce în ce mai puternici pentru faptul că ne asumăm riscuri să facem lucruri. Viața înseamnă să-ți asumi riscuri și așa devii tot mai puternic. Dacă, dimpotrivă, stai închis în casă sau eviți un concurs, eviți o expunere la pericole, eviți o călătorie, eviți să mănânci o altă mâncare decât cea pe care o mănânci tu de obicei ca să nu cumva să pățești cine știe ce, dacă tot timpul eviți – ajungi să nu te mai dezvolți.

Cred că dacă vom continua să avem această poziție de a evita riscurile cu orice preț și de a nu ne expune – pentru a învăța prin această expunere, prin experimentare – cred că vom ieși și mai slabi, și mai în urmă decât am fost. Dimpotrivă, societățile care își vor asuma riscuri, care vor experimenta – sigur, încă o dată, gândind, deci nu riscând aberant, ci gândind, dar asumându-și riscuri – ele vor fi și mai în față decât au fost“.

________________________________________________________________________________________________________

Mircea Miclea este psiholog, profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea Babeș-Bolyai, cercetător, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, a fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, a fost președintele comisiei prezidențiale în mandatul lui Traian Băsescu care a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, diagnoză care a stat la baza Pactului național pe educație semnat în 2008 de toate partidele politice și apoi la baza legii educației nr. 1/2011.

Citește și:

 

 


7 comentarii
  1. Percepția generală despre imaginea d-lui M Miclea este cea a unui specialist cu ”greutate” în mediul educațional.
    Totuși, ca fost ministru al domeniului respectiv, exact domnia sa nu ar trebui să uite de existența paralelă a celor două subsisteme: rural și urban. Încă din perioada mandatului domniei sale, a început ”războiul” contabililor împotriva numărului de copii la clasă astfel încât, astăzi, în orașe (de regulă) și în zonele limitrofe marilor orașe, clasele sunt supra – aglomerate (de la 30 de copii până la 40 /clasă) . S-au făcut tot felul de artificii legislative, s-au produs numeroase modificări ale legii (1/2011) pentru ca directorii/inspectoratele/ministerul să permită supra-aglomerarea copiilor în clase fără să se menționeze nicio clipă cine își asumă răspunderea pentru eventualele accidente/incidente într-o clasă/grupă cu 40 de copii/elevi sau o scădere la zero a calității educației într-o astfel de clasă/grupă.
    Prin urmare, la toamnă, cum spune dl ministru, sistemul (subsistemul urban, în principal) va fi incapabil (din perspectiva infrastructurii, în special) să facă față unei reveniri în condiții de distanțare fizică efectivă. În plus, dacă, prin absurd, s-ar merge cu cel mult 15 copii la clasă (blestemul contabilului șef ….) ar trebui să se dubleze numărul de profesori (alt blestem, devreme ce ne-am ”chinuit” ani buni să restrângem personalul și. mai ales, să distrugem sistematic reputația dascălului , transformându-l într-un simplu ”angajat” , servil sindicatului care prin negocieri ”aprige” a mai reușit să adauge câte ceva la salariu…
    În concluzie, sistemul este în ansamblu nepregătit să tranziteze spre o eră (semi)digitală…
    Dar multe dintre aceste aspecte dl ministru le știe concret, încă din perioada mandatului – nerezolvate de atunci. De ce să aruncăm problema într-un context electoral când ar trebui să propunem concret soluții, mai ales pe experiența/expertiza dobândită?

  2. Felicitări domnului prof. Miclea! Inclusiv față de analogia cu gripa spaniolă din 1918!
    Sunt profesor și am simțit că eforturile și așteptările noastre sunt în mare parte zădărnicite de intervenția președintelui.

  3. Miclea continua cu o noua aberatie, dupa cea cu “avioanele” .
    Romania si-a crescut foarte mult testarea in ultimul timp si a depasit Franta, de exemplu.
    Ritmul nostru de testare e mare acum, ne apropiem de Coreea de Sud (noi 9100 si ei 12.000/milionul de locuitori).
    Cele 3 tari de care se vorbeste au inceput testarea mai devreme si de aceea au un numar total mai mare, dar noi testam mai mult acum decat ei, procentual
    Exprimarea cu “cifre derizorii” il descalifica total!
    Daca el considera ca sute de morti sunt “derizorii”, ar trebui sa dispara din orice functie publica si sa nu mai deschida gura pe veci.
    In plus, cifrele sunt mici datorita masurilor restrictive luate de autoritati la timp, fara “experimente”, ca altfel erau cifrele la fel ca in Italia, Spania, UK, Franta samd.
    Si nu ma refer la nr. de teste, ci la nr. de decese.
    Acolo de ce nu stam ca si cei din Vest?
    Nu stim sa numaram?
    Se pare ca e fix invers, ei inca descopera decedati nenumarati, doar ieri a mai adunat UK vreo 4.000, iar in Spania si Italia sunt zeci de mii suplimentari, se pare.
    Si astea sunt cifre derizorii?

    1. Scuze, dar materialul nu este despre numărul de teste ci despre pregătirea activității viitoare.
      Conform legii, școala (educația în formă instituționalizată) este obligatorie.
      Dacă statul “suspendă” (închide școlile până în septembrie) aplicarea legii, de ce nu putem lăsa autoritățile locale (de la nivel județean sau de localitate) să decidă?
      Oricum, autoritatea centrală are de gând să restricționeze libertatea de circulație în afară localității și după 15 mai!

    2. Sa arunci pe taraba cifre gen 4000….si alte zeci de mii, mai documenteaza-te.
      Omul si-a exprimat o parere, a facut o analiza. Daca ai tu alta, de ce nu o prezinti, inainte de a critica si a prezenta cifre aiurea?
      Exact…derizorii, cum spui tu.

  4. Am putea începe experimentul cu domnul Mircea Miclea!
    Dacă dumnealui după expunere, nu pățește nimic, poate vom încerca să trimitem și noi copiii la școală!
    Cum poate dumnelui stabili care copii trebuie expuși mai întâi?!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mirabela Amarandei, despre proiectul PLUS pe Educație: Mă tem că gândirea antreprenorială va ajunge desuetă într-o lume a sărăciei acentuate și a unui sistem de educație irelevant

“Mă tem că gândirea antreprenorială va ajunge desuetă într-o lume a inegalităților de șanse, a sărăciei acentuate și a unui sistem de educație irelevant”, avertizează Mirabela Amarandei, cercetător doctorand la…
Vezi articolul