Educația de calitate este cel mai problematic indicator pentru România, situat departe sub media UE și în regres – raport al Guvernului României

Educația este domeniul în care România se află cel mai departe de obiectivele asumate la nivel european și internațional, potrivit Raportului anual pentru anul 2024 de monitorizare a Planului Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, document oficial elaborat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României. Raportul a fost prezentat pe 18 decembrie 2025 în cadrul Comitetului interdepartamental pentru dezvoltare durabilă, organism care reunește ministerele și instituțiile responsabile de implementarea Agendei 2030 la nivel național, inclusiv reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării.

Documentul arată că Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4 – Educație de calitate este cel mai problematic dintre toate cele 17 obiective asumate de România, fiind nu doar mult sub media Uniunii Europene, ci și în regres față de anii anteriori.

„ODD 4 – Educație de calitate: -90,88% față de media UE, regres -1,6. Este cel mai problematic indicator pentru România, situat departe sub media UE și în regres”, se arată explicit în raportul Guvernului.

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) sunt un set de 17 obiective globale adoptate de toate statele membre ONU în 2015, în cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Ele vizează combaterea sărăciei, reducerea inegalităților, protejarea mediului și asigurarea unei dezvoltări economice și sociale echitabile. România și-a asumat aceste obiective prin Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, iar Planul Național de Acțiune stabilește măsurile concrete și instituțiile responsabile.

Educația ocupă un loc central în această arhitectură, fiind considerată un factor-cheie care influențează direct ocuparea, sănătatea, coeziunea socială și participarea democratică. ODD 4 urmărește „asigurarea unei educații incluzive și echitabile de calitate și promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți”.

Potrivit raportului anual de monitorizare, poziția extrem de slabă a României la ODD 4 este explicată de doi factori principali: abandonul școlar ridicat și lipsa competențelor digitale.

„Rata ridicată de abandon școlar și lipsa competențelor digitale sunt factori esențiali”, se arată în analiza sintetică a performanței României în raport cu media Uniunii Europene.

Raportul plasează educația într-un „cluster de performanță scăzută”, alături de sănătate, muncă decentă, inovare și calitatea instituțiilor publice, subliniind că problemele din educație nu sunt izolate, ci afectează capacitatea generală a statului de a se dezvolta sustenabil.

Un element important evidențiat în document este că indicatorii pentru ODD 4 sunt corelați, la nivel declarativ, cu politicile publice naționale – Programul de Guvernare, Planul Național de Redresare și Reziliență, Programul Educație și Ocupare, precum și cu legislația educației adoptată sub umbrela proiectului „România Educată”. Cu toate acestea, raportul arată că aceste corelări nu se reflectă în rezultate.

Indicatorii utilizați pentru monitorizarea educației sunt „corelați cu documente strategice naționale și internaționale”, inclusiv cadrul de acțiune UNESCO Educație 2030, însă România rămâne „sub media UE pentru majoritatea indicatorilor”, potrivit raportului anual pentru anul 2024.

Recomandările nu includ deloc măsuri de austeritate aplicate în educație

În secțiunea dedicată recomandărilor, documentul Guvernului propune măsuri care vizează direct calitatea educației și echitatea, nu reducerea de costuri sau reorganizarea administrativă. Printre acestea se numără reducerea abandonului școlar prin burse mai mari și sprijin pentru transportul elevilor din mediul rural, modernizarea curriculei prin introducerea educației digitale, financiare și antreprenoriale, precum și crearea unui program național de mentorat pentru profesori.

„Reducerea abandonului școlar, prin burse mai mari și programe de sprijin pentru transportul elevilor din mediul rural” și „crearea unui program național de mentorat, în care profesori experimentați să ajute cadrele didactice tinere” sunt enumerate ca direcții prioritare pentru atingerea ODD 4.

Raportul recomandă, de asemenea, „digitalizarea educației, cu acces universal la platforme de e-learning și materiale educaționale interactive”, subliniind că deficitul de competențe digitale este o problemă de fond a calității educației.