Elevii unei școli gimnaziale din județul Călărași au început să le ceară profesorilor să folosească instrumente de inteligență artificială la ore, după ce au participat la lecții interactive realizate cu ajutorul acestora. Experiența a fost relatată de Viforel Dorobanțu, directorul Școlii Gimnaziale nr. 1 Curcani, în cadrul webinarului „E timpul profesorului”, organizat de Edupedu.ro în parteneriat cu EditAI, pe 20 octombrie 2026. Trei profesori au prezentat exemple de activități interdisciplinare realizate cu ajutorul platformei EditAI, premiată la competiția internațională World Summit Awards 2025, iar reprezentantul companiei a demonstrat în direct cum poate fi generată o lecție care combină biologia, chimia și geografia.
Peste 300 de profesori și directori de școli au participat la webinar. Discuțiile au urmărit felul în care instrumentele de inteligență artificială pot fi folosite pentru pregătirea lecțiilor, colaborarea dintre profesori, adaptarea materialelor la nivelul elevilor și reducerea timpului necesar activităților de proiectare didactică.
Invitații au fost Viforel Dorobanțu, directorul Școlii Gimnaziale nr. 1 Curcani, județul Călărași, Andreia Petcu, profesoară de fizică la Liceul Internațional Ioanid din București, Bianca Elena Sasu, profesoară de biologie la Colegiul Silvic „Bucovina”, și Gabriel Pascal, director de operațiuni EditAI România.
Directorul unei școli: Elevii au început să le ceară profesorilor să folosească inteligența artificială la ore
Viforel Dorobanțu, directorul Școlii Gimnaziale nr. 1 Curcani, a povestit că școala a început să testeze platforma EditAI în anul școlar precedent, când mai mulți profesori au fost implicați într-un program de utilizare a instrumentului.
Directorul, care predă și fizică și informatică, a explicat că interesul pentru noile tipuri de activități nu a venit doar din partea profesorilor, ci și din partea elevilor, care au început să solicite lecții asemănătoare și la alte discipline.
„Nu s-a transferat doar de la profesor, dar a venit cumva presiunea din partea elevilor, pentru că spuneau într-o oră, într-o zi: «Păi, noi la fizică am făcut cu platforma, nu facem și aici?»
Și veneau după o oră, în pauză, și spuneau: «Ce le-ai făcut, că nu am mai putut să scap de ei până n-am făcut și eu cu platforma?» La un moment dat învățaseră așa de bine ce am făcut, pentru că puteau să-i ajute și pe profesori: «Domnule, stați, că de acolo trebuie să selectați ce subiect vreți sau ce clasă vreți, pentru ce clasă vreți să facem»”, a relatat Viforel Dorobanțu.
Directorul a spus că a observat o schimbare și în relația elevilor cu activitatea de la clasă, atunci când aceștia au fost implicați în construirea lecțiilor.
„Când am fost în clasă, am zis copiilor: «Ok, hai să facem o lecție împreună». Și le-am văzut plăcerea și, totodată, curiozitatea de a întreba: «Păi, hai să vedem cum o facem, ce întrebări e bine să ne punem».
Toate lucrurile astea mi-au dat mie impresia că, pentru elevi, noi fiind școală gimnazială, maximul vârstei este în jur de 14-15 ani, curiozitatea lor de a folosi un asemenea instrument, pentru că sunt atrași de digital, este foarte mare.
Noi vrem să folosim în școală orice instrument digital, cu măsură, evident. Dar faptul că ei au văzut lumea lor acolo, prezentă în oră, și nu au mai avut stresul catalogului aruncat pe catedră, apucatul unei bucăți de cretă și «hai să facem noi o problemă de fizică», a fost o apropiere pe care eu am resimțit-o ca fiind extrem de prietenoasă”, a declarat directorul.
Lecție despre forță, combinată cu dezvoltarea personală
Unul dintre exemplele oferite de Viforel Dorobanțu a fost o lecție interdisciplinară despre forță, în care noțiunile de fizică au fost asociate cu elemente de dezvoltare personală.
„Am făcut o oră de fizică cu ei și am zis: «Hai să facem o oră interdisciplinară». Vorbeam despre forță și am zis: «Hai să vedem». Nu am ales noi o idee, ci am lăsat platforma și a făcut o lecție despre forță în care am folosit și elemente din disciplina de dezvoltare personală.
Foarte interesantă discuția, cu întrebări pe care platforma le punea. O parte dintre ele proveneau din ideile pe care le-au avut copiii”, a explicat profesorul.
Experiența l-a determinat să se întrebe dacă este mai util să pregătească integral lecțiile înainte de oră sau să construiască unele dintre ele împreună cu elevii.
„La un moment dat îmi puneam problema: o fi mai bine să fac eu lecțiile acasă, din ce îmi vine mie, sau cumva să pierd, să zicem, dacă-mi ia 10, maximum 15 minute, atunci când chiar o facem și efectiv învățăm despre conceptele respective în clasă?
Dilema asta încă nu mi-am rezolvat-o, pentru că nu m-am hotărât unde-i mai bine s-o facem: acasă sau în clasă”, a spus Viforel Dorobanțu.
Fractalii explicați elevilor de clasa a VII-a cu exemple din natură
Directorul a relatat și o activitate în care elevii de clasa a VII-a au explorat conceptul de fractal, pornind de la forme întâlnite în natură.
„Am discutat despre fractali și atunci au văzut și ei ce înseamnă o conopidă, ce înseamnă o secțiune în limba umană și ce înseamnă un strugure. Atunci și-au dat seama că lucrurile astea cumva sunt asemănătoare.
Mi-am făcut cursul ăsta în facultate, la opționale, dar a fost foarte fain ca niște copii de clasa a VII-a să audă cuvântul ăsta, «fractal», și să rămână cu el.
Pentru mine a fost extraordinar și e extrem de simplu de arătat, pentru că, dacă o făceam în stilul clasic, îmi era extrem de greu să le-o prezint”, a spus profesorul.
Potrivit acestuia, școala a realizat zeci de proiecte didactice în perioada de testare, iar utilizarea platformei a fost mai răspândită la disciplinele umaniste decât anticipase.
„Am văzut foarte multe proiecte, că avem zeci de proiecte în școală, făcute din anul trecut, chiar când s-au jucat profesorii, cu ghilimelele de rigoare.
În zona de istorie, partea de învățământ primar, limba engleză, foarte multe în zona asta. Eu mă așteptam, sincer, să fie folosite mai mult în zona asta de științe. Avem și lecții de matematică, dar mai multe, care într-adevăr se detașează clar, sunt cele de umanioare”, a declarat directorul.
Ce poate urmări directorul unei școli când profesorii folosesc o platformă AI
Viforel Dorobanțu a explicat că, din perspectiva conducerii școlii, unul dintre elementele utile este posibilitatea de a urmări proiectele realizate de profesori.
„Hai să punem discuția pe două planuri. O să discut puțin din punctul de vedere al directorului și puțin mai mult din punctul de vedere al profesorului.
Directorul poate vedea, prin intermediul unui dashboard pe care îl are platforma, câte proiecte se fac, cine le face, în ce stadiu sunt, dacă sunt finalizate, dacă sunt în faza de proiect”, a spus acesta.
În cadrul webinarului, directorul a răspuns și întrebărilor despre infrastructura necesară utilizării platformei. El a precizat că, în școala sa, conectarea s-a realizat prin Wi-Fi și că nu a fost necesară integrarea cu alte programe informatice.
„Noi avem niște AP-uri pe hol și de acolo noi luăm semnal prin Wi-Fi. Nu mănâncă foarte mult net. N-am integrat alte softuri, când am lucrat cu AI-ul, am lucrat doar cu AI-ul și, dacă am avut materiale, am încărcat separat. Din punctul ăsta de vedere, nu am integrat softuri, dar am integrat materiale făcute cu alte aplicații”, a explicat directorul.
Andreia Petcu, profesoară de fizică: De ce învățăm despre vectori? O lecție despre siguranța în trafic, pornind de la întrebările elevilor
Andreia Petcu, profesoară de fizică la Liceul Internațional Ioanid din București, a prezentat o activitate interdisciplinară realizată cu elevii de clasa a IX-a, pornind de la dificultatea acestora de a înțelege concepte abstracte.
Profesoara a ales o problemă concretă, siguranța în trafic, pe care a legat-o de noțiuni de cinematică și biologie.
„Eu chiar am încercat să mă joc pornind de la întrebările elevilor mei și am zis: «Hai să vedem dacă pe voi vă necăjește faptul că nu înțelegeți, nu reușiți să abstractizați, la 15 ani, ce este un punct material și de ce învățăm despre vectori. Hai să vedem care ar fi o problemă reală».
Și am pornit de la siguranța în trafic, noi având școala în vecinătatea Căii Victoriei. Tentația este, mai ales pentru că în weekend este închis traficul, ca și în timpul săptămânii, când traficul este îngreunat, ei să traverseze pe unde e mai aproape, nu pe la trecerea de pietoni sau semafor.
Și am discutat despre siguranța în trafic pornind de la noțiunile noastre de cinematică și de la noțiunile pe care le studiază la biologie. A fost foarte interesant să discutăm despre timpul de reacție”, a relatat Andreia Petcu.
Profesoara a spus că a realizat și o evaluare la finalul activității, iar rezultatele au fost peste așteptările sale.
„A fost chiar foarte interesant și ce a fost cel mai interesant a fost faptul că, la finalul orei, au putut să fie și evaluați.
Lucrul acesta le-a plăcut cel mai mult, pentru că eu le-am spus că vreau să văd cât au reușit să rețină din ce am discutat.
Surpriza a fost că cei mai mulți au reținut peste 70% din informațiile prezentate și ne-am zis că, dacă mai fac și o temă care era tot așa generată de instrument, pot să ia o notă.
A fost o surpriză foarte plăcută că au intrat în joc”, a povestit profesoara.
Procentul de peste 70% reprezintă rezultatul relatat de profesoară pentru această activitate, nu concluzia unui studiu privind eficiența inteligenței artificiale în educație.
„Foarte mulți elevi dezavuează ideea utilizării AI, mai ales de către profesori”
Andreia Petcu a vorbit și despre reticența unor elevi față de utilizarea inteligenței artificiale de către profesori.
Ea consideră important ca elevii să participe la procesul de construire a activităților, pentru a înțelege că AI poate fi folosită ca instrument de lucru, nu doar pentru a obține răspunsuri fără efort.
„Am lucrat cu ei pentru că eu consider că este foarte important ca elevii să înțeleagă. Avem și un paradox în rândul elevilor. Foarte mulți dintre ei dezavuează ideea utilizării AI, mai ales de către noi, de către profesori. Și atunci este important să le arătăm că aceasta este o unealtă, nu este un instrument pentru trișat și nici nu fură locuri de muncă, așa cum consideră unii dintre ei, ci este un instrument care ne ajută să fim mai buni și să fim mai aproape de nevoile lor de azi.
Eu nu pot să modific o lecție din mers decât dacă am și eu un sprijin și de aceea îl consider un instrument bun”, a declarat profesoara.
Cum pot lucra împreună profesorii de discipline diferite
Andreia Petcu a explicat că, înainte de apariția unor instrumente dedicate proiectării activităților interdisciplinare, colaborarea cu profesorii de alte discipline presupunea folosirea unor documente comune, distribuite online.
„Spre deosebire de metoda pe care noi o foloseam acum cinci ani, acum zece ani, în care, în momentul în care doream să facem o planificare alături de colegi, foloseam Excelul pe Drive, eu, când am început să lucrez proiecte din acestea interdisciplinare alături de colegii mei, foloseam pur și simplu documente Excel partajate între noi.
Acest instrument ne dă ocazia nu doar să împărtășim proiectul de la bun început, înainte de a se naște, înainte de a ajunge în fața elevilor, ci ne dă ocazia și să îl modificăm în funcție de specificul fiecărei materii, pornind, evident, de la ceea ce este în litera și spiritul programelor românești.
Asta nu înseamnă că nu putem aduce și materiale din alte programe, pentru că platforma permite și încărcarea unor materiale auxiliare”, a explicat profesoara.
Ea a insistat asupra importanței legăturilor dintre discipline pentru înțelegerea noțiunilor predate.
„Întrebarea frecventă este: «De ce învățăm asta?». Or, un astfel de instrument care pornește de la proiecte interdisciplinare, îi ajută să înțeleagă de ce învață anumite noțiuni și de ce la fizică e nevoie să cunoaștem noțiuni de geografie sau de biologie, de exemplu. De ce sunt toate împreună?”
Bianca Elena Sasu, profesoară de biologie: Elevii au urmărit mai multe săptămâni cum influențează lumina și temperatura fotosinteza
Bianca Elena Sasu, profesoară de biologie la Colegiul Silvic „Bucovina”, a prezentat două exemple de activități realizate cu ajutorul platformei EditAI: o lecție despre sistemul nervos, la clasa a XI-a, și un proiect interdisciplinar despre fotosinteză, la clasa a X-a.
În cazul lecției despre fotosinteză, profesoara a combinat noțiuni de biologie, chimie și geografie și le-a propus elevilor o activitate practică desfășurată pe mai multe săptămâni.
„Am legat o lecție de biologie, chimie și geografie, fiindcă am vorbit despre fotosinteză, ecuația fotosintezei și ne-am legat de chimie și de factorii care influențează fotosinteza, cu temperatură, umiditate.
Am plecat de la un filmuleț pe care ni l-a generat platforma și această lecție încă este în curs de finalizare, fiindcă am avut la final ideea de a le da o temă pe mai multe săptămâni, în care să testeze cum factorii aceștia de la geografie influențează rata fotosintezei.
Și deja mi-au arătat că aveau tabele făcute, evidențiau în fiecare săptămână ce se întâmplă cu planta respectivă, cum influențează lumina, temperatura, mutată dintr-o cameră mai călduroasă într-una mai răcoroasă, de la lumină mai puternică la lumină mai slabă.
Și i-a fascinat toată partea asta de tehnologie și de imagini noi”, a relatat profesoara.
Un elev care întârzia și era mai puțin atent a reținut detalii din lecția despre sistemul nervos
Bianca Elena Sasu a oferit și exemplul unei lecții despre sistemul nervos, la clasa a XI-a, în care a folosit imagini și materiale vizuale. „O lecție care m-a fascinat: la clasa a XI-a am vorbit despre sistemul nervos și, ei fiind mai mari, nu prea putem să-i captăm foarte ușor cu lecțiile noastre. Însă au fost foarte deschiși când am folosit această platformă EditAI și am adus imagini noi.
Personal, pentru mine tot timpul a fost o provocare să găsesc filmulețe interactive și imagini potrivite. Și atunci chiar aveam un elev care mai mereu întârzia, care nu prea era atent, și am constatat faptul că la finalul orei a reținut: «Știți, da, era imaginea aceea în partea stângă, colorată».
Și am zis: «Ok, înseamnă că îi captează»”, a povestit profesoara.
Aceasta a spus că elevii au început să îi solicite materialele vizuale folosite la ore, inclusiv pentru a le consulta acasă.
„Erau foarte dezamăgiți că nu le-am dat prezentarea mea din EditAI, doar din ce au reținut.
Și au căutat pe internet și a doua zi: «Doamna profesoară, vă rog să ne dați prezentarea din EditAI», fiindcă putem descărca și în format PDF.
Am plecat de la clasicele prezentări PowerPoint la această platformă, care vine cu o structură diferită. Putem selecta secțiunile pe care vrem să le facem într-un anumit moment al orei”, a explicat Bianca Elena Sasu.
„E foarte greu să ne adunăm mai mulți profesori la un loc”
Profesoara a arătat că una dintre dificultățile organizării activităților interdisciplinare este timpul necesar colaborării dintre profesorii de la discipline diferite.
„Un alt lucru care m-a ajutat foarte mult este că e foarte greu, dacă vorbesc de interdisciplinaritate, să ne adunăm mai mulți profesori la un loc și să vorbim. Eu sunt de biologie, să mă întâlnesc cu profesoara de chimie, profesoara de geografie și «haideți împreună să construim o lecție». E un pic mai dificil, timpul este limitat și atunci mult mai ușor mi-a fost cu platforma EditAI, care m-a ajutat.
Dacă nu am găsit tema, fiindcă la biologie, fiind materia de bază, am găsit lecția fotosinteză, la chimie nu, dar am putut să scriu eu la partea de lecție ce mi-aș dori să introducă din partea de chimie sau din partea de geografie”, a explicat Bianca Elena Sasu.
Demonstrație live: O lecție despre fotosinteză, construită în aproximativ 15 minute
În partea practică a webinarului, Gabriel Pascal, director de operațiuni EditAI România, a demonstrat modul în care poate fi construită o lecție interdisciplinară pentru clasa a X-a.
Tema a fost propusă pornind de la experiența Biancăi Elena Sasu: fotosinteza, cu elemente de chimie și geografie. În demonstrație au fost selectate trei discipline și au fost introduse conținuturi referitoare la fotosinteză, formarea glucozei și factorii de mediu, precum temperatura, umiditatea și lumina.
Platforma EditAI a propus trei variante de proiect, dintre care a fost selectată una referitoare la construirea moleculei de glucoză. Ulterior au fost generate structura lecției, materiale pentru profesor, prezentări, exerciții și fișe de lucru.
Gabriel Pascal a explicat că profesorul poate modifica nivelul de dificultate, gradul de detaliere și conținutul materialelor: „Putem să ajustăm mai dificil, mai simplu, mai creativ. Eu o să-i dau mai creativ, că îmi place ideea asta de «out of the box» și, de asemenea, putem crea secțiuni suplimentare. Putem să-i dăm să ne facă niște videoclipuri sau sfaturi pentru profesori sau filme recomandate. De asemenea, avem acest buton de ajustează, pe care putem să-l folosim la fiecare etapă”, a explicat reprezentantul EditAI.
Demonstrația a inclus și generarea unor exerciții de calcul, întrebări pentru fixarea cunoștințelor și posibilitatea exportării materialelor în format PDF.
O altă funcționalitate prezentată a fost adaptarea conținutului pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, prin simplificarea textelor și modificarea prezentării informațiilor.
La finalul demonstrației, moderatorul a constatat că realizarea și prezentarea materialelor au durat aproximativ un sfert de oră, inclusiv explicațiile oferite de reprezentantul platformei.
Cu tot cu explicații, care au fost aproape de demo, adică foarte detaliate, foarte atent alese, cu multe opțiuni, a durat un sfert de oră, conform cronometrării din timpul webinarului.
Întrebată dacă ar lua în considerare folosirea la clasă a lecției generate, Bianca Elena Sasu a răspuns: „Da, chiar da”.
Demonstrația a arătat procesul de generare și modificare a materialelor, dar nu a inclus o verificare independentă, sistematică, a tuturor informațiilor și exercițiilor produse de AI. Prin urmare, timpul prezentat nu poate fi echivalat automat cu durata totală necesară pregătirii și verificării unei lecții înainte de utilizarea ei la clasă.
Gabriel Pascal, EditAI: „Profesorul poate să nu fie de acord sau să introducă anumite nuanțe în materialele create de platformă”
Gabriel Pascal a explicat că EditAI este construită pentru proiectarea activităților didactice și că permite profesorilor să modifice materialele generate.
„Această platformă creează proiecte de lecție și materiale pentru profesori și fișe de lucru interactive. Fișele interactive nu sunt pe hârtie, ci sunt fișe de lucru digitale care pot fi puse pe tablă interactivă, pe videoproiector sau pe alte instrumente digitale.
Un alt lucru important este că propune materiale editabile, astfel încât profesorul este împuternicit, nu este înlocuit. Adică profesorul poate să nu fie de acord sau să introducă anumite nuanțe în materialele create de platformă.
De fapt, este un proces de cocreare și cred că asta este foarte important, să înțelegem că nu primim totul cu un singur buton, ci este nevoie să conlucrăm cu această platformă”, a declarat Gabriel Pascal.
Reprezentantul companiei a susținut că platforma folosește informații selectate și validate, dar a recunoscut că pot exista erori.
„Noi avem obligația să spunem că EditAI poate face greșeli, însă, din ce am testat, nu am văzut greșeli și există o preocupare permanentă în sensul acesta, pentru că știm cât de important este acest lucru”, a declarat Gabriel Pascal.
Afirmația referitoare la absența erorilor observate în testele companiei nu reprezintă o garanție că materialele generate sunt întotdeauna corecte. Verificarea conținutului înainte de utilizarea la clasă rămâne necesară.
Cum pot colabora profesorii la același proiect
În timpul webinarului, Gabriel Pascal a demonstrat și funcția prin care mai mulți profesori pot participa la realizarea aceluiași proiect didactic.
Un profesor poate crea proiectul și poate adăuga colegi de la alte discipline, care primesc acces pentru a verifica și modifica materialele.
„Adaug un alt profesor implicat. Mai adaug și un alt profesor și pot inclusiv să folosesc acest spațiu pentru a crea și o evaluare.
Salvez planul proiectului. În momentul acesta, profesorii primesc un link pe email și intră.
Pot să intre pe exact acest proiect și să valideze sau să modifice sau să facă ce cred că este de cuviință pe partea dumnealor de expertiză”, a explicat Gabriel Pascal.
Manualele școlare, anunțate pentru integrare în platformă din 7 noiembrie
Gabriel Pascal a anunțat că o nouă funcționalitate, bazată pe integrarea manualelor școlare, urma să devină disponibilă din 7 noiembrie 2026.
În timpul webinarului a fost prezentată o versiune demonstrativă a acestei funcționalități, folosind ca exemplu teorema lui Pitagora. „Atenție, ce v-am arătat până acum este doar partea existentă, bazată pe curriculă. Pe lângă PBL, fișe de lucru și prezentări, a apărut și partea aceasta de materie, partea de manual, ca să spun așa. Această noutate va fi activă din data de 7 noiembrie”, a declarat Gabriel Pascal.
La data webinarului, funcționalitatea era prezentată ca dezvoltare viitoare, nu ca serviciu deja disponibil tuturor utilizatorilor.
Profesorii au întrebat despre folosirea platformei fără telefoane mobile
În sesiunea de întrebări și răspunsuri, participanții au ridicat probleme legate de utilizarea instrumentelor AI în școlile care nu permit folosirea telefoanelor mobile în timpul orelor.
Gabriel Pascal a explicat că activitățile pot fi organizate și cu ajutorul unui videoproiector sau al unei table interactive, fără ca fiecare elev să aibă nevoie de un dispozitiv individual.
„Aduceți-i în jurul unui videoproiector, aduceți-i în grup în jurul unei table, astfel încât să creați și această conexiune. Ce am observat este că, în lumea asta a social media și a instrumentelor tehnologice, valoarea empatiei și a conexiunii umane devine și mai importantă. Profesorul devine și mai important, pentru că AI-ul nu o să fie niciodată empatic, n-o să poată înlocui”, a afirmat Gabriel Pascal.
Webinarul „E timpul profesorului”, organizat de Edupedu.ro în parteneriat cu EditAI, a avut loc pe 20 octombrie 2026 și a reunit peste 400 de participanți. Platforma EditAI a fost premiată în cadrul World Summit Awards 2025, competiție internațională dedicată soluțiilor digitale cu impact social.
