Elevii de la Colegiul Național „Zinca Golescu” din Pitești vor avea mai puține ore de curs pe săptămână, dedicate în special disciplinelor de profil / Planul de pilotare al unității de învățământ prevede ca tinerii de clasa a XII-a să învețe online joia și vinerea

2.452 de vizualizări
Foto: © Alexander Raths | Dreamstime.com
Elevii de la Colegiul Național „Zinca Golescu” din Pitești vor avea mai puține ore de curs pe săptămână și vor studia pe baza unor programe care pun accent pe disciplinele specifice specializării alese, se arată în modelul de pilotare al unității de învățământ. Cât despre tinerii de clasa a XII-a, începând cu luna martie, aceștia vor învăța fizic de luni până miercuri și online joia și vinerea. Amintim că, împreună cu alte 14 școli și licee de stat și private, acest colegiu a fost numit de Ministerul Educației și Cercetării „școală pilot” în anul școlar 2025-2026.

Concret, elevii de clasele a IX-a, a X-a și a XI-a ai Colegiului Național „Zinca Golescu” vor avea între 9 și 13 ore pe săptămână în loc de 14-17, potrivit răspunsului oferit de reprezentanții unității de învățământ la solicitarea Edupedu.ro.

Reducerea numărului de discipline pe care elevii le studiază săptămânal se va face cu respectarea numărului total de ore pe săptămână prevăzut și nu va influența normele de predare ale cadrelor didactice.

În ceea ce privește disciplinele din extra-profil/specializare, acestea vor fi organizate pe module și vor fi studiate de elevi pe rând. „Disciplinele cu 1-2 ore pe săptămână sunt redistribuite pe 16 săptămâni, iar cele cu cel puțin 3 ore pe săptămână rămân discipline anuale; excepție: disciplinele de Bacalaureat”.

O altă măsură care va fi aplicată la Colegiul „Zinca Golescu” este crearea a 10 scheme modulare personalizate pentru fiecare clasă a XII-a.

În plus, elevii aflații în situații școlare dificile vor fi ajutați prin planuri remediale personalizate în funcție de nevoile fiecăruia.

Este prevăzută și introducerea unor „elemente inovative la nivelul planurilor-cadru, al modalității de organizare a procesului instructiv-educativ și al metodelor și mijoacelor didactice aplicate, cu respectarea programelor școlare în vigoare”. Nu sunt însă menționate clar aceste elemente.

La baza programului stau temele pluridisciplinare și interdisciplinaritatea, se mai precizează în răspunsul din partea instituției. „Se va dezvolta simțul activității în echipă, al solidarității creative, iar team teaching-ul – predarea în echiple multidisciplinare va dobândi o arie largă de acțiune”.

Prin implementarea acestor măsuri, se urmărește pregătirea elevilor „nu doar pentru examene, ci și pentru viață” și creșterea autonomiei la nivelul colegiului, a mai transmis conducerea școlii.

Planul de pilotare al Colegiului preia măsuri implementate deja de Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București. Acesta a fost școală pilot în fiecare an începând din 2021. De atunci, reprezentanții colegiului au introdus un orar flexibil pentru elevii de clasa a XII-a și le-au permis să studieze doar disciplinele la care vor susține Bacalaureatul în ultimele două module ale anului școlar.

Ce sunt școlile pilot

Școlile pilot sunt cele care vor să testeze modele noi educaționale, de exemplu orar mai flexibil, sau discipline pe care elevii să le învețe modular. Spre exemplu o materie pe care elevii să o învețe pe parcursul a unul sau două module și să termine întreaga programă pe un an în doar câteva luni, ceea ce înseamnă mai multe ore din acea materie pe o perioadă mai scurtă de timp.

„Durata pentru care unitățile de învățământ dobândesc statutul de unitate-pilot este echivalentă cu durata intervenției educaționale pilotate, dar nu mai mică de 1 (un) an școlar”, potrivit ordinului Ordinului de ministru nr. 4.575/03.06.2024.

În cazul aplicării unor inovații cu grad mare de complexitate la nivelul curriculumului național, planuri-cadru de învățământ noi, programe școlare noi, este necesară o planificare a implementării intervenției educaționale pilotate pentru un întreg ciclu de învățământ.

Ce trebuie să cuprindă planul de pilotare


a) un program complex de inovare educațională sau de experimentare a unor măsuri individuale, specifice, pentru a testa abordări noi, inovative, de predare-învățare-evaluare, de practică pedagogică și carieră didactică, de eficientizare a costurilor, de digitalizare sau de colaborare cu comunitatea locală;


b) dovada consultării consiliului școlar al elevilor și dovada consultării consiliului reprezentativ al părinților în selectarea priorităților și măsurilor pilot;


c) analiza de nevoi la nivelul unității de învățământ, cu evidențierea clară a motivației pentru
intervenția solicitată, inclusiv analiza SWOT, și cu respectarea art. 9 din anexa la OME nr.
4811/2020 privind aprobarea Metodologiei-cadru de înfiinţare, organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie, și de asemenea a art. 2 din anexa la OME nr. 4813/2020 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţieși cu respectarea regulamentului de funcționare al școlilor-pilot precum și cu respectarea procedurilor sistemului de control intern managerial la nivel de unitate de învățământ;


d) evaluarea rezultatelor și estimarea impactului (de exemplu: pe grupuri de elevi cu niveluri
diferite de competențe, pe colectivitate, pe an școlar, pe ciclu de învățare, pe categorii de cadre didactice etc.);


e) viziunea unității de învățământ cu privire la intervenția care urmează a fi pilotată iar obiectivele pilotării sunt clar definite, realiste și vizează un aspect relevant al procesului de predare-învățare-evaluare;

f)rezultatele vizate descrise în mod concret, sunt măsurabile și sunt coerente cu politicile,
obiectivele și strategiile naționale în domeniu;


g) metodologia de implementare a pilotării, eventual prin implicarea altor actori interesați,
competențele și resursele necesare pentru a duce la bun sfârșit pilotarea;


h) soluțiile propuse prin pilotare bazate pe măsurile prevăzute în Legea învățământului
preuniversitar 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, sunt inovative la nivelul
sistemului național de învățământ sau reprezintă transferuri de practici relevante inter-regiuni sau inter-sectoare. Modelele sau practicile dezvoltate în proiectul-pilot sau experimentate pot fi utilizate la nivel național;


i) un plan de monitorizare și evaluare transparent, de identificare și eliminare a barierelor, de
management al riscurilor, și care îi permite să verifice impactul proiectului-pilot asupra
rezultatelor învățării, asupra realizării obiectivelor din profilurile de competență al cadrului
didactic sau profilul de formare al absolventului, asupra eficienței proiectului. Sistemul de
monitorizare trebuie descris clar în aplicație;


j) modul de implicare a corpului profesoral, elevilor, părinților și comunității locale, în pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluare proiectului-pilot. Modalitățile de implicare a acestora în diferite etape sunt descrise clar în proiect;


k) existența unor protocoale de colaborare cu alți actori din afara sistemului de învățământ,
respectiv, agenți economici, ONG-uri, autorități publice locale sau centrale.

Ce anume pot pilota școlile-pilot

Pot fi pilotate intervenții educaționale inovative, care pun în valoare viziuni și practici profesionale experimentate și împărtășite, cu impact asupra unității de învățământ, precum:
a) elemente noi de management al unității de învățământ, inclusiv finanțare alternativă;


b) elemente inovative la nivel de curriculum, arii curriculare, programe școlare, precum și noi
modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naționale, modalități de organizare/predare-învățare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesită calibrare;


c) metode și standarde de evaluare a performanțelor elevilor ori metode de evaluare a progresului în dezvoltarea preșcolarilor, precum și intervenții inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piața muncii și în societate, în general;

d) metode de autoevaluare instituțională și asigurare a calității;

e) metode de dezvoltare a carierei didactice prin noi modele de carieră și mentorat didactic;

f) modalități/intervenții inovative de incluziune în învățământul de masă și de sprijin educațional pentru preșcolarii/elevii cu cerințe educaționale speciale, inclusiv prin folosirea camerelor-resursă pentru sprijin educațional și psihopedagogic;

g) variante de organizare a programului școlar de predare-învățare;

h) strategii didactice, resurse educaționale, inclusiv din domeniul învățării de tip blended
learning/online, precum și intervenții inovative privind prevenirea violenței, a consumului de
droguri și a infracționalității în mediul școlar;

i) modele de colaborare inovative între unități de învățământ ori între unități de învățământ și
instituții de învățământ superior, organizații neguvernamentale ori agenți economici, pentru
asigurarea contextelor variate de practică pedagogică, a serviciilor de consiliere și orientare în carieră pentru elevi, a terapiei logopedice și psihologice, precum și a altor terapii pentru elevi și cadre didactice;

j) abordări inovative și tendințe de dezvoltare a științelor educației.

Informații de context

Școlile pilot sunt prevăzute la art. 24 din Legea 198/2023.

Articolul 24(1) În sistemul de învățământ preuniversitar funcționează:

a) unități de învățământ cu statut de unități-pilot cu scopul de a implementa și de a evalua intervenții educaționale, în vederea fundamentării de politici publice în domeniul educației. Aceste intervenții educaționale pot să cuprindă: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educaționale inovative, modele educaționale bilingve și alte forme alternative de organizare, finanțare și management;

Metodologia de înființare și autorizare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot și de aplicație, precum și regulamentul de organizare și funcționare a acestora sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.

Foto: © Alexander Raths | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Astra Film Festival 2024

Astra Film Festival 2024. Ateliere pentru studenții de la cinematografie, care se pot înscrie la DocStudent Hub, un program de formare ținut de profesori de la cinci universități de prestigiu din Praga, Zagreb, Vilnius, Bratislava și Zlin

Studenții la film care participă la Astra Film Festival 2024 vor putea să se înscrie la DocStudent Hub, un program de formare la care vor participa studenți și profesori de…
Vezi articolul

ULTIMA ORĂ Ioan Aurel Pop s-a autosuspendat pentru șase luni din funcția de președinte al CNATDCU, forul care analizează plagiatele: Nu mai pot, sunt președintele Academiei, sunt profesor universitar și asta îmi mănâncă tot timpul

Ioan Aurel Pop s-a autosuspendat pentru șase luni din funcția de președinte al CNATDCU, forul care analizează plagiatele, a declarat acesta pentru Edupedu.ro când a fost sunat în legătură cu…
Vezi articolul

Cristian Pavelia, participant la Olimpiada Națională de Tehnologii la 45 de ani: Mi s-a părut necesar să am o calificare / Este o situație mai neobișnuită. De obicei, cei care s-au lăsat de școală nu își mai continuă studiile

Cristian Pavelia, în vârstă de 45 de ani, este elev la seral, la Liceul Tehnologic Bistrița și a participat la Olimpiada Națională de Tehnologii, domeniul Fabricarea produselor din lemn, care…
Vezi articolul