OFICIAL Lista școlilor pilot 2025-2026: În total 15 școli și licee de stat și private din țară vor pilota timp de un an modele educaționale diferite, de exemplu, orar flexibil sau program modular

10.822 de vizualizări
Foto: © Lightpoet | Dreamstime.com
Lista celor 15 școli pilot din țară pentru anul școlar 2025-2026 a fost publicată în Monitorul Oficial. Pe listă se regăsesc licee și școli de stat dar și private, care vor aplica diverse modele de învățământ timp de un an. Asta înseamnă că școlile își pot adapta programul și orarul dar cu respectarea a numărul de elevi din clasă și a conținutul programei școlare. Orarul poate fi însă flexibil, școlile pot aplica orice model educațional doresc.

Lista școlilor pilot în anul școlar 2025-2026

  • Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București
  • Colegiul Național „Zinca Golescu” din Pitești
  • Școala Gimnazială și Liceul German „Herman Oberth” din Voluntari județul Ilfov
  • Liceul Teoretic „Jean Monnet” din București
  • Complexul Școlar „Cronos” din București
  • Centrul de Educație Incluzivă „Sfânta Filofteia” din Alexandria
  • Colegiul Național „Doamna Stanca” din Satu Mare
  • Colegiul Național Bănățean din Timișoara
  • Liceul Teologic Reformat din Sfântu Gheorghe, Covasna
  • Liceul Teoretic Bilingv „Ita Wegman”, București
  • Școala Gimnazială Nr. 1 Curcani, Județul Călărași
  • Școala Gimnazială „Avenor” din București
  • Școala Gimnazială nr. 30 „Gheorghe Țițeica” din Constanța
  • Liceul Teoretic „Little London” din Voluntari
FOTO: Captură Monitorul Oficial
Ce sunt școlile pilot

Școlile pilot sunt cele care vor să testeze modele noi educaționale, de exemplu orar mai flexibil, sau discipline pe care elevii să le învețe modular. Spre exemplu o materie pe care elevii să o învețe pe parcursul a unul sau două module și să termine întreaga programă pe un an în doar câteva luni, ceea ce înseamnă mai multe ore din acea materie pe o perioadă mai scurtă de timp.

„Durata pentru care unitățile de învățământ dobândesc statutul de unitate-pilot este echivalentă cu durata intervenției educaționale pilotate, dar nu mai mică de 1 (un) an școlar”, potrivit ordinului Ordinului de ministru nr. 4.575/03.06.2024.

În cazul aplicării unor inovații cu grad mare de complexitate la nivelul curriculumului național, planuri-cadru de învățământ noi, programe școlare noi, este necesară o planificare a implementării intervenției educaționale pilotate pentru un întreg ciclu de învățământ.

Ce trebuie să cuprindă planul de pilotare


a) un program complex de inovare educațională sau de experimentare a unor măsuri individuale, specifice, pentru a testa abordări noi, inovative, de predare-învățare-evaluare, de practică pedagogică și carieră didactică, de eficientizare a costurilor, de digitalizare sau de colaborare cu comunitatea locală;


b) dovada consultării consiliului școlar al elevilor și dovada consultării consiliului reprezentativ al părinților în selectarea priorităților și măsurilor pilot;


c) analiza de nevoi la nivelul unității de învățământ, cu evidențierea clară a motivației pentru
intervenția solicitată, inclusiv analiza SWOT, și cu respectarea art. 9 din anexa la OME nr.
4811/2020 privind aprobarea Metodologiei-cadru de înfiinţare, organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie, și de asemenea a art. 2 din anexa la OME nr. 4813/2020 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţieși cu respectarea regulamentului de funcționare al școlilor-pilot precum și cu respectarea procedurilor sistemului de control intern managerial la nivel de unitate de învățământ;


d) evaluarea rezultatelor și estimarea impactului (de exemplu: pe grupuri de elevi cu niveluri
diferite de competențe, pe colectivitate, pe an școlar, pe ciclu de învățare, pe categorii de cadre didactice etc.);


e) viziunea unității de învățământ cu privire la intervenția care urmează a fi pilotată iar obiectivele pilotării sunt clar definite, realiste și vizează un aspect relevant al procesului de predare-învățare-evaluare;

f)rezultatele vizate descrise în mod concret, sunt măsurabile și sunt coerente cu politicile,
obiectivele și strategiile naționale în domeniu;


g) metodologia de implementare a pilotării, eventual prin implicarea altor actori interesați,
competențele și resursele necesare pentru a duce la bun sfârșit pilotarea;


h) soluțiile propuse prin pilotare bazate pe măsurile prevăzute în Legea învățământului
preuniversitar 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, sunt inovative la nivelul
sistemului național de învățământ sau reprezintă transferuri de practici relevante inter-regiuni sau inter-sectoare. Modelele sau practicile dezvoltate în proiectul-pilot sau experimentate pot fi utilizate la nivel național;


i) un plan de monitorizare și evaluare transparent, de identificare și eliminare a barierelor, de
management al riscurilor, și care îi permite să verifice impactul proiectului-pilot asupra
rezultatelor învățării, asupra realizării obiectivelor din profilurile de competență al cadrului
didactic sau profilul de formare al absolventului, asupra eficienței proiectului. Sistemul de
monitorizare trebuie descris clar în aplicație;


j) modul de implicare a corpului profesoral, elevilor, părinților și comunității locale, în pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluare proiectului-pilot. Modalitățile de implicare a acestora în diferite etape sunt descrise clar în proiect;


k) existența unor protocoale de colaborare cu alți actori din afara sistemului de învățământ,
respectiv, agenți economici, ONG-uri, autorități publice locale sau centrale.

Ce anume pot pilota școlile-pilot

Pot fi pilotate intervenții educaționale inovative, care pun în valoare viziuni și practici profesionale experimentate și împărtășite, cu impact asupra unității de învățământ, precum:
a) elemente noi de management al unității de învățământ, inclusiv finanțare alternativă;


b) elemente inovative la nivel de curriculum, arii curriculare, programe școlare, precum și noi
modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naționale, modalități de organizare/predare-învățare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesită calibrare;


c) metode și standarde de evaluare a performanțelor elevilor ori metode de evaluare a progresului în dezvoltarea preșcolarilor, precum și intervenții inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piața muncii și în societate, în general;

d) metode de autoevaluare instituțională și asigurare a calității;

e) metode de dezvoltare a carierei didactice prin noi modele de carieră și mentorat didactic;

f) modalități/intervenții inovative de incluziune în învățământul de masă și de sprijin educațional pentru preșcolarii/elevii cu cerințe educaționale speciale, inclusiv prin folosirea camerelor-resursă pentru sprijin educațional și psihopedagogic;

g) variante de organizare a programului școlar de predare-învățare;

h) strategii didactice, resurse educaționale, inclusiv din domeniul învățării de tip blended
learning/online, precum și intervenții inovative privind prevenirea violenței, a consumului de
droguri și a infracționalității în mediul școlar;

i) modele de colaborare inovative între unități de învățământ ori între unități de învățământ și
instituții de învățământ superior, organizații neguvernamentale ori agenți economici, pentru
asigurarea contextelor variate de practică pedagogică, a serviciilor de consiliere și orientare în carieră pentru elevi, a terapiei logopedice și psihologice, precum și a altor terapii pentru elevi și cadre didactice;

j) abordări inovative și tendințe de dezvoltare a științelor educației.

Informații de context

Școlile pilot sunt prevăzute la art. 24 din Legea 198/2023.

Articolul 24(1) În sistemul de învățământ preuniversitar funcționează:

a) unități de învățământ cu statut de unități-pilot cu scopul de a implementa și de a evalua intervenții educaționale, în vederea fundamentării de politici publice în domeniul educației. Aceste intervenții educaționale pot să cuprindă: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educaționale inovative, modele educaționale bilingve și alte forme alternative de organizare, finanțare și management;

Metodologia de înființare și autorizare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot și de aplicație, precum și regulamentul de organizare și funcționare a acestora sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.

De remarcat că, din 2021, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” a implementat programul de școală pilot care îi permite să aibă un orar flexibil în clasa a XII-a. Elevii din ultimul an fac doar materiile de Bacalaureat în ultimele două module ale anului școlar.

Foto: © Lightpoet | Dreamstime.com /
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Apel nou pentru școli-pilot 2025: proiectele se depun între 23 iunie și 18 iulie, anunță Ministerul Educației și Cercetării
LISTA Top 20 de licee din țară după media de la BAC 2025, potrivit platformei BacPlus / Pe primul loc este Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, școală-pilot de 4 ani


1 comment
  1. pilotări de astea am mai văzut noi,pentru bani…dar nu mai bine ar fi sa vedem cu mai sta treabă cu mărirea nejustificată a normei didactice?Cum poți tu mari norma didactică a unui profesor cu peste 35 de ani vechime,care mai are maxim 3-4 ani până la pensie?Nu crezi că și așa era plictisit și abia aștepta pensionarea?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Bogdan Cristescu, șef al Direcției de Curriculum, Examene și Evaluări Naționale: Anual, la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, 10 mii de elevi, adică 10% dintr-o generație, nu știu ce rest le-ar rămâne dacă cumpără două pâini cu o bancnotă de 50 lei, după 9 ani de școală

Bogdan Cristescu, șef al Direcției de Curriculum, Examene și Evaluări Naționale, spune că în ultimii 15 ani, în fiecare an, 30% dintre elevii de clasa a VIII-a nu iau nota…
Vezi articolul

Un fenomen grav cu care se confruntă părinții este „confuzia rolurilor”. „Copiii nu mai știu cine este mama, cea care mă ascultă și căreia îi plâng pe umăr la fiecare grijă, sau mama este cea care mă ceartă și mă face să învăț logaritmi?”, spune ministrul Sorin Cîmpeanu

Un aspect pe care ministrul Educației Sorin Cîmpeanu l-a semnalat ca fiind foarte grav, derivat din școala online, este acela că părinții sunt și profesorii copiilor lor. Ministrul a explicat…
Vezi articolul

Telefonul este cel mai periculos drog pentru elevi, atrage atenția profesorul Flavian Georgescu: Ce să caute telefonul mobil în școală? Copilul merge la școală să învețe. Dacă se întâmplă ceva, are dirigintele telefon

„Atrag atenția părinților, în momentul în care dai naștere unui copil, ești responsabil de toată copilăria lui, iar copilăria lui este responsabilă de toată viața lui”, consideră profesorul Flavian Georgescu,…
Vezi articolul