La Liceul „Ion Neculce” din Iași, evaluarea elevilor nu se rezumă la note și medii. Din 2021, unitatea funcționează ca școală-pilot și testează un model de evaluare bazat pe rapoarte descriptive și monitorizarea dezvoltării socio-emoționale. Directorul Marilena Bârsan explică, într-un interviu pentru Edupedu.ro, că abordarea pornește de la convingerea că dificultățile de învățare sunt strâns legate de starea emoțională a copilului, și descrie cum funcționează modelul, ce rezultate se văd și ce schimbări ar putea inspira la nivel de sistem.
Evaluare descriptivă și un singur calificativ anual pentru elevii din invatamantul primar
Școala a depus proiectul de pilotare în iulie 2021, în cadrul primului apel național pentru școli-pilot. Propunerea a vizat mai multe direcții, însă accentul a fost pus pe modalitățile de evaluare la ciclul primar și gimnazial.
La ciclul primar, elevii primesc un singur calificativ anual, iar evaluarea se face prin rapoarte descriptive care urmăresc:
- competențele dobândite la disciplinele școlare;
- progresul individual;
- dezvoltarea socio-emoțională;
- comportamentul în grup și în mediul școlar.
„Ne interesează în mod deosebit să intervenim atunci când detectăm decalaje emoționale, pentru că ele dublează dificultățile de învățare”, a explicat Marilena Bârsan.
Monitorizarea competențelor și a comportamentului socio-emoțional
Rapoartele de evaluare includ atât competențele academice, cât și modul în care elevul interacționează cu ceilalți, rămâne concentrat pe sarcină sau utilizează informațiile.
Elevii sunt observați permanent, atât de profesorul de la clasă, cât și de consilierul școlar, inclusiv în interacțiunile zilnice.
Evaluarea nu se face prin note, ci prin grile procentuale care indică nivelul de atingere a competențelor. Documentele sunt analizate în colectivul didactic și discutate cu părinții pentru a identifica intervențiile necesare.
Școală incluzivă și echipă multidisciplinară
Liceul „Ion Neculce” funcționează ca școală incluzivă de peste un deceniu și dispune de profesori de sprijin, consilieri școlari și logoped.
„Tulburările comportamentale nu sunt întotdeauna explicite. Ele pot apărea la nivelul achizițiilor școlare. Tocmai de aceea am căutat modalități prin care copiii să fie sprijiniți coerent”, spune Marilena Bârsan.
Liceul are și elevi cu cerințe educaționale speciale și copii proveniți din medii socio-economice vulnerabile, realitate care a contribuit la dezvoltarea instrumentelor de evaluare și intervenție.
Accent pe progres, nu pe note
„Nu ne interesează contabilizarea prin note, ci progresul real al elevului. Dacă reușește să colaboreze, să înțeleagă lucruri despre sine și să își folosească resursele într-un mod benefic, considerăm că ne-am atins scopul”, afirmă Marilena Bârsan.
Interviu cu Marilena Bârsan, director Liceul „Ion Neculce” Iași
Reporter: Din 2021, pilotați la nivelul școlii un nou mod de evaluare. Aș vrea să ne spuneți mai mult despre modul în care sunt evaluați elevii.
Marilena Bârsan: Noi am depus, la primul apel pentru școli-pilot din 2021, în iulie, un proiect de pilotare și am fost selectați pentru implementare în cadrul școlii noastre.
Practic, am propus mai multe lucruri prin această pilotare, dar direcția spre care ne-am îndreptat cu mai multă hotărâre a fost legată de modalitățile de evaluare ale elevilor la ciclul primar și gimnazial.
Inițial, când am propus tipul de evaluare, ne-am gândit să eliminăm repetenția și corigența la nivel de ciclu de școlaritate. Dar acest lucru presupunea modificări la nivelul competențelor și al standardelor de performanță, deci o schimbare mult mai amplă.
Nu am ajuns până în acel punct, însă lucrăm în continuare în această direcție. În schimb, am reușit să modificăm perioada corigențelor, prelungind-o până la sfârșitul anului școlar, astfel încât copiii să aibă toate șansele să finalizeze anul.
Totuși, mai importantă decât acest aspect este modalitatea de evaluare. La ciclul primar, nu avem decât un singur calificativ anual. Evaluarea se face prin rapoarte descriptive sau narative și se urmărește parcursul școlar al elevului nu doar din punctul de vedere al atingerii competențelor specifice disciplinelor, ci ne interesează în mod deosebit competențele socio-emoționale.
Asta înseamnă că plecăm de la ceea ce este mai apropiat și observăm comportamentul copilului atât în grupuri mici, atunci când se lucrează în echipă, cât și la nivelul întregii instituții școlare.
Pe noi ne interesează în mod special ca, atunci când detectăm anumite decalaje emoționale, să intervenim imediat, astfel încât copilul să nu ajungă la decalaje de învățare.
Noi credem că decalajele de învățare sunt dublate de aceste decalaje emoționale.
Reporter: Aveți profesori de sprijin, consilieri școlari?
Marilena Bârsan: Suntem școală incluzivă de mulți ani. Am ajuns în acest punct lucrând cu copii care au decalaje atât de învățare, cât și emoționale, și ne-am format în felul acesta.
Am depus această pilotare tocmai pentru că aplicam deja de ani de zile anumite tehnici și am observat că funcționează. Am dorit să le aplicăm la un nivel mai larg și să obținem derogări legale inclusiv în ceea ce privește evaluarea copilului.
La nivelul școlii avem profesori de sprijin, profesori consilieri și logoped. Suntem o echipă multidisciplinară. Suntem școală incluzivă integratoare din aproximativ 2008.
Am lucrat mult cu copiii care au tulburări comportamentale. Aceste tulburări nu sunt întotdeauna explicite; ele pot fi implicite și se reflectă în achizițiile școlare. Tocmai pentru că am conștientizat acest lucru, ne-am străduit să găsim modalități prin care copiii să fie direcționați coerent și corect.
Reporter: Cum sunt evaluați elevii concret? Ne puteți da un exemplu?
Marilena Bârsan: Avem rapoarte în care copilul este evaluat din punctul de vedere al achizițiilor la disciplina respectivă. În raport apar competențele urmărite la disciplina evaluată, dar există și o parte specifică în care se evaluează comportamentul socio-emoțional al copilului în interacțiunea cu ceilalți și cu profesorul.
Ne interesează cât rămâne pe sarcină și cum lucrează, dacă interacționează cu ceilalți și cum o face, dacă știe să caute informații, ce face cu ele și cât din informațiile primite sunt înțelese.
Toate acestea sunt evaluate printr-o grilă. Nu sunt calificative sau note. Există procente care indică nivelul de atingere al competențelor.
Rapoartele se discută cu părinții și în colectivul didactic, pentru că noi căutăm soluții atunci când observăm că un copil stagnează într-o anumită zonă. Dacă rămâne prea mult la un nivel scăzut al unei competențe, ne concentrăm asupra intervenției.
Reporter: Așadar îl ajutați exact acolo unde are nevoie.
Marilena Bârsan: Da. Evaluările la ciclul primar se fac periodic, iar copiii sunt observați constant. Noi știm în general care sunt copiii cu anumite decalaje și sunt observați și în mod particular. În afara profesorului de la clasă, sunt observați și de consilierul școlar, atât în timpul orelor, cât și în interacțiunile zilnice.
Reporter: Ați observat schimbări la copii sau la părinți?
Marilena Bârsan: O astfel de pilotare a presupus și contactul cu părinții. Uneori ne putem baza pe ei, alteori trebuie să intervenim mai mult la nivelul școlii.
Avem acum copii care au ajuns la gimnaziu și care au trecut prin acest tip de evaluare și se vede diferența. Nu ne interesează contabilizarea prin note, ci progresul lor școlar, mai ales componenta socio-afectivă.
Atâta vreme cât ei reușesc să nu manifeste comportamente opoziționale și reușesc să colaboreze cu ceilalți, considerăm că ne-am atins scopul.
În momentul în care copilul înțelege lucruri despre sine și modul în care își poate folosi resursele într-un mod benefic, cred că ne-am atins scopul ca educatori.
Reporter: Este și un fel de program de sănătate mintală.
Marilena Bârsan: Faptul că am lucrat în această școală ne-a permis să perfecționăm instrumente. Rezultatele se văd, chiar dacă schimbările profunde necesită timp.
Când văd un copil în clasa a V-a sau a VI-a și îmi amintesc cum era evaluat cu câțiva ani înainte, este evident că există progres.
La gimnaziu se păstrează aceeași evaluare, dar este dublată de note.
Reporter: Tranziția spre gimnaziu este mai ușoară?
Marilena Bârsan: Pentru elevii care continuă la noi, tranziția este mai ușoară. Mai dificil este pentru cei care vin din afară și nu sunt obișnuiți cu acest stil de evaluare. Uneori apare o formă de contrariere.
Reporter: Ați primit feedback de la Minister?
Marilena Bârsan: Facem anual rapoarte privind pilotarea. Suntem la a treia etapă și nu am primit observații negative.
Reporter: Nu consumă mai mult timp acest tip de evaluare?
Marilena Bârsan: Nu am avut o formare formală. Este o formare experiențială. Profesorii completează rapoartele manual. Ideal ar fi să existe o platformă digitală.
Pilotarea nu a fost finanțată; este muncă benevolă.
Reporter: Aveți mulți elevi cu CES?
Marilena Bârsan: Avem destui elevi cu CES și din medii socio-economice vulnerabile. Tocmai aceste realități ne-au determinat să dezvoltăm instrumente adaptate.
Când vezi potențialul unui copil, nu poți să-l lași așa.
Reporter: Ce ar trebui să știe un director care vrea să piloteze un model similar?
Marilena Bârsan: În primul rând, să fie deschis și dispus să renunțe la rigidități. O astfel de pilotare presupune schimbare și la nivel personal.
Nu este ușor, dar nici imposibil.
Reporter: Ce dificultăți ați întâmpinat?
Marilena Bârsan: În primul rând, rezistența la schimbare. A trebuit să înțelegem contextul fiecărui copil și să adaptăm intervențiile.
Ne-am întâlnit des, am discutat și am căutat soluții comune.
Am pornit de la ideea eliminării corigenței și repetenției și a atingerii standardelor minime la nivelul ciclului de școlaritate. Elevii ar putea urma module remediale pentru competențele neatinse, fără să repete clasa.
Aceasta a fost ideea cu care am pornit în 2021. Am ales să avansăm în pași mici, pentru ca lucrurile să fie bine construite. Așteptăm să iasă standardele de evaluare .
Foto: © Arne9001 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Ștefan Lefter
Raluca Pantazi
