Marian Anghel, director al Liceului Teoretic „Petre Pandrea” din Balș, a vorbit despre probele de la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a. „Se face un dresaj acolo de către părinți, de către profesori, uneori, pentru că ne uităm la rezultatele de la Evaluarea Națională și cumva ne mințim unii pe alții”, a spus acesta. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
- Marian Anghel este și președintele asociației directorilor Comunitatea pentru Excelență în Management Școlar (CEMS).
Directorul Liceului Teoretic „Petre Pandrea” din Balș a precizat că „cerința și presiunea părinților sunt foarte mari pe rezultate doar la română și la matematică”. Profesorul a afirmat că sunt neglijate foarte multe discipline care ar contribui la dezvoltarea gândirii critice:
„Mă aliniez și eu la ce au spus colegele mele. Am și eu elevii care au acest profil. E o discuție mai complicată atât timp cât, chiar dacă e liceu teoretic, intră elevi cu medii de 2 și de 3 la Evaluarea Națională, un examen pe care bine l-a punctat colega Violeta, pentru că se face un dresaj acolo de către părinți, de către profesori, uneori, pentru că ne uităm la rezultatele de la Evaluarea Națională și cumva ne mințim unii pe alții. Cerința și presiunea părinților sunt foarte mari pe rezultate doar la română și la matematică. Sunt neglijate foarte multe alte discipline și foarte multe alte activități care ar contribui la dezvoltarea acelei gândiri critice, la celelalte competențe de care au nevoie, ca să-i scoată din zona de analfabetism funcțional.”
Marian Anghel a afirmat că vina nu este numai a profesorului, pentru că răspunde, până la urmă, la niște presiuni pe care societatea le face, prin intermediul părinților:
„Prin urmare, e o consecință a modului în care sistemul face cerințele. Dacă cerința noastră, după 9 ani de școală, e un examen la matematică și la română, care se poate lua cu o notă mare, chiar în urma unui dresaj, atunci nu te poți aștepta ca tot procesul să fie diferit, iar rezultatele să fie într-un anumit cadru. Așa că, evident, vina nu e numai a profesorului, pentru că răspunde, până la urmă, la niște nevoi, la niște presiuni pe care societatea, prin intermediul părinților, le face asupra școlii. Familia contează foarte mult, dar le este greu, câteodată, și părinților să se desprindă de nevoile imediate ale elevilor de a obține o anumită notă, de a obține un anumit rezultat la un examen, fie că e de Evaluare Națională, fie că e de admitere la facultate.”
Joi, 10 iulie, au fost publicate rezultatele finale de la Evaluarea Națională 2025. Puțin peste 83% dintre elevii care au susținut anul acesta Evaluarea Națională (EN VIII 2025) au obținut medii peste 5, conform rezultatelor după contestații, transmite într-un comunicat Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Este cel mai mare procent din ultimii 16 ani.
Peste 19 mii de contestații au fost depuse la Limba română, Matematică și Limba maternă de la Evaluarea Națională 2025, potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării. Cel mai mic număr de contestații din ultimii ani la Evaluarea Națională 2025. În premieră, absolvenții de gimnaziu au putut depune cereri de vizualizare a lucrărilor, înainte de a decide dacă contestă nota.
Despre analfabetismul funcțional
Ministrul Daniel David vorbește despre analfabetismul funcțional încă de la preluarea mandatului, l-a indicat chiar că ar fi o problemă de securitate națională, însă nicio măsură luată de acesta până în prezent nu atacă direct și în mod specializat această problemă a analfabetismului funcțional. Într-o analiză recentă Edupedu.ro a arătat cu o serie de măsuri luate prin Legea Bolojan au fost prezentate drept măsuri pentru reducerea acestui flagel. Potrivit analizelor internaționale pe subiect, acestea pot fi considerate improvizații.
De remarcat faptul că profesorii au fost în această vară și toamnă principala țintă a Guvernului din care face parte Daniel David în aplicarea măsurilor de austeritate. Discursul public al oficialilor la adresa școlii și a profesorilor s-a degradat constant în toată această perioadă. Au fost dați afară mii de profesori suplinitori, au dispărut din cifrele oficiale mii de titulari, veniturile le-au fost reduse prin mărirea normei didactice și tăierea plății cu ora sau restrângerea degrevărilor pentru profesori și inspectori.
Declarațiile ministrului Daniel David vin în contextul în care România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană și pe locurile 45–48 la nivel global, din 81 de țări și teritorii, în cadrul testării PISA 2022. Procentul elevilor români cu competențe sub nivelul minim de performanță a fost de:
- Matematică: 51%
- Citire: 42%
- Științe: 44%
Aceste procente indică o creștere a analfabetismului funcțional față de testarea anterioară, cea din 2018.
O analiză Eurydice publicată în 2025 arată că România este printre statele membre UE care au întreprins cele mai puține măsuri sistematice pentru combaterea analfabetismului funcțional. Spre deosebire de alte țări care au implementat reforme consistente în curriculum, formarea profesorilor sau sprijin individualizat pentru elevi, România a mizat aproape exclusiv pe intervenții punctuale și adesea prost finanțate.
România a rămas, potrivit analizei Eurydice, la nivelul unor intervenții reactive, precum „ore remediale” sau „proiecte de sprijin”, fără o strategie coerentă, fără reformă curriculară și fără un sistem clar de evaluare a competențelor elevilor în ciclurile primar și gimnazial.
Printre măsurile considerate relevante de Comisia Europeană, dar ignorate până acum de autoritățile române, se numără:
- sprijin personalizat în timpul orelor pentru elevii cu dificultăți de învățare,
- asistență pedagogică suplimentară de către profesori specializați,
- monitorizare continuă a progresului elevilor,
- formare profesională orientată pe intervenții remediale pentru cadrele didactice.
Informații de context
Dorica Boltașu, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Iulia Hasdeu” din Capitală, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că este pentru schimbarea Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a. „Deja s-a întins coarda asta a șablonizării și a luptei la miime, la sutime. Se încearcă, după aceea, venirea pe ușa din dos în colegiile naționale cu tot felul de transferuri: că e rom, că e CES”, a spus aceasta.
Carmen Călugăru, profesoară de Limba română la Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iași, a declarat, pentru Ziarul de Iași, referitor la rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2025, că elevii au „tendința de a realiza o lectură superficială a subiectelor de examen”. Conform profesoarei, uneori, acest lucru este și „o consecință a modului șablonizat de concepere a itemilor”.
Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”
În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.
„Ați spus un lucru foarte important. Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.
Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”
„Oricât m-aș da peste cap și oricâte mijloace digitale aș folosi și oricât m-aș coborî la nivelul lor, totuși, ei se canalizează în clasele a VIII-a strict pe română și matematică și atunci celelalte discipline suferă puțin”, a declarat Claudia Puzdrea, profesoară de chimie la o școală gimnazială din București, în emisiunea Educație la putere din 6 mai.
Amintim că Mihaela Curcan, profesoară de geografie la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova, a adus în atenție, la TVR Craiova, că elevii de clasa a VIII-a se axează doar pe disciplinele de la Evaluarea Națională, adică Română și Matematică. „Celelalte discipline sunt lăsate pur și simplu de izbeliște”, a adăugat cadrul didactic.
Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.
În decembrie 2024, profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „orele trebuie să fie mult mai practice”. „Evident, copiii au nevoie să înțeleagă practic cum stau lucrurile și la ce le folosesc. Noi nu mai putem veni să fim niște mașini de scris în fața lor”, a precizat acesta.