Luciana Antoci, consiliera de stat responsabilă cu domeniul educație în cadrul Cancelariei Prim-ministrului Ilie Bolojan, a vorbit despre examenul separat de admitere la liceu și a spus că „deciziile, la modul general, ar trebui luate printr-o analiză foarte atentă de sistem”. Aceasta a spus că unele decizii ar putea să creeze probleme „din cauza inegalităților și contrastelor foarte mari din sistemul de educație din România”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Radio Iași.
„În primul rând, e bine că dezbatem și e bine că fiecare voce, indiferent de rolul, ipostaza pe care o are în sistemul de educație sau în afara lui, poate să-și exprime un punct de vedere, pe de o parte. Pe de altă parte, știm că ne raportăm la prevederi care au fost integrate în legea educație 198 încă din 2023, iar acum, sigur, am ajuns la un termen care presupune punerea în practică a acestei prevederi. Au fost dezbateri și atunci. Ele au trecut prin includerea acestor mențiuni în legea educației”, a spus Luciana Antoci.
Consiliera de stat a vorbit despre faptul că „din cauza inegalităților și contrastelor foarte mari din sistemul de educație din România” ar putea să apară probleme:
„Ceea ce cred că trebuie să se întâmple este să avem timp suficient, fie că vorbim despre prorogare pe 2 sau 4 ani, așa cum sunt cele două propuneri din Parlament în momentul acesta active, fie că vorbim despre o anulare a acestei prevederi. Deciziile, la modul general, ar trebui luate printr-o analiză foarte atentă de sistem. Pentru că, chiar dacă la baza lor pot fi niște principii corecte, ajungem atunci când le punem în practică să constatăm de fapt că, din cauza inegalităților și contrastelor foarte mari din sistemul de educație din România, ele se creeze mai degrabă probleme decât se rezolve probleme. Pentru că este foarte adevărat, la baza acestui principiu stau câteva idei corecte.”
Aceasta a explicat de ce s-a dorit organizarea unei examen suplimentar de admitere la liceu 2026: „Sigur că am întâlnit de-a lungul timpului foarte mulți copii buni care n-au obținut la Evaluarea Națională nota așteptată de profesori, de părinți, de elevi”:
„În primul rând, s-a dorit, pentru că s-a spus foarte adesea că Evaluarea Națională vine ca o ghilotină și nu oferă copiilor decât o singură șansă. Și dacă în cele patru ore, două dedicate disciplinei Limba română și celelalte două Matematicii nu performează, intrarea la liceu nu este așa cum și-ar dori. Sigur că am întâlnit de-a lungul timpului foarte mulți copii buni care n-au obținut la Evaluarea Națională nota așteptată de profesori, de părinți, de elevi. Și atunci, prin acest examen direct la școală, pe doar jumătate din numărul de locuri alocat cel mult, ar putea decide, de exemplu, un colegiu național să scoată doar 10% dintre locuri, ei, în baza acestor prevederi, acelor copii li s-ar mai acorda o șansă. Și din perspectiva aceasta, e un avantaj al lor. Pe de altă parte, însă, școala decide dacă beneficiază sau nu de această libertate pe care o oferă cadrul legislativ.”
Luciana Antoci a precizat că „trebuie să fim foarte atenți când construim legislația subsecventă”. Aceasta a spus că „e nevoie ca evaluarea să fie obiectivă, să nu planeze nicio suspiciune de netransparență în ceea ce privește evaluarea și admiterea la liceu ulterior”:
„De asemenea, trebuie să fim foarte atenți când construim legislația subsecventă. Pentru că, da, e nevoie ca evaluarea să fie obiectivă, să nu planeze nicio suspiciune de netransparență în ceea ce privește evaluarea și admiterea la liceu ulterior. De aceea, consider că e bine că s-a discutat, e bine că suntem raționali și că venim cu argumente pro și contra și, de asemenea, e bine că ne luăm timp să gândim mai atent aceste măsuri. Până una alta, ele sunt, în continuare, prevăzute în Legea Educației Naționale, dar sunt variante care pot conduce la o soluție care să nu-i expună pe copii. Și, cu siguranță, se va ajunge la o astfel de variantă.”
Informații de context
Miercuri, 26 august, Parlamentul a amânat decizia privind examenul separat de admitere la liceu cel puțin până la 1 septembrie, exact momentul de la care începe anul școlar 2026-2027, în care generația vizată de noua admitere intră oficial în clasa a VIII-a. După o zi cu trei răsturnări de situație în Senat, proiectul a fost retrimis la Comisia pentru învățământ, unde urmează să fie discutat din nou marți, 1 septembrie. Plenul pentru vot final ar fi pe 2 septembrie, miercuri.
Luni, 24 august, Camera Deputaților a votat inițiativa Plx 536/2026, care prevede acum, după adăugarea amendamentelor, atât abrogarea examenului suplimentar de admitere la liceu cât și prorogarea acestuia timp de 4 ani.
Edupedu.ro a scris despre regulile pe care MEC le-a pus în consultare pentru acest examen și a avertizat că ele favorizează corupția.
Admiterea suplimentară, așa cum e prevăzută de Legea 198/2023 și de proiectul de metodologie pus în consultare publică pe 14 august 2026, dă liceelor opțiunea, nu obligația, de a organiza propriul concurs de admitere pentru maximum 50% din locurile disponibile, în completarea Evaluării Naționale, care rămâne criteriul unic pentru restul locurilor.
Concursul s-ar desfășura după Evaluarea Națională și ar cuprinde două probe, la discipline stabilite pe profiluri, mate-info (matematică, informatică și TIC, fizică), științe ale naturii (biologie, chimie, fizică), filologie (limba și literatura română, o limbă modernă, elemente de limbă latină) și științe sociale (geografie, educație socială, istorie), cu subiecte unice, elaborate la nivel național de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare.
Organizarea propriu-zisă, ponderea dintre cele două probe și, potrivit criticilor formulate de directori de licee, o parte din regulile de corectare și supraveghere rămân, însă, la latitudinea fiecărui liceu.
Fiecare liceu care alege să organizeze concurs trebuie să anunțe disciplinele și criteriile până pe 1 octombrie 2026, iar măsura urmează să se aplice pentru prima dată la admiterea din 2027, adică elevilor care intră, chiar în această toamnă, în clasa a VIII-a, potrivit Legii învățământului preuniversitar.
6 comments
În toată discuția asta s-a uitat un fapt. În România, este obligatoriu învățământul de 10 ani. Actuala formă cu EN a fost o încercare incorectă de a rezolva generalizarea învățământul la 10 ani, generalizare făcută fără a oferi soluții pt repartizarea elevilor în clasa a IX-a. Ar trebui un test de cunoștințe și aptitudini care să evalueze atingerea obiectivelor după ce-i 4 ani de gimnaziu. Deci, este incorectă axarea pe 2 discipline. Introducerea unui nou examen aduce o noua ilegalitate.
În plus, trecerea din clasa a X-a in clasa a XI-a este o alta problemă.
Nu era examenul de a 8-a destul de greu și stresant pt elevi și acum mai trebuie să dăm 2
Cand promovezi carnete de partid in sistem fara vreo selectie riguroasa ajung sa conduca dudui din astea cu probleme la gandirea logica.
Mutarea problemei
Deci daca copilul are o zi proasta la EN exista vreo garantie ca nu poate avea o alta zi prosta la al doilea examen?
Praf in ochi cu a doua sansa
Copilul are o zi proasta la EN, ia 4.99. Nu mai are nicio sansa pentru ca poate participa la al doilea examen doar daca are 5. A doua sansa exista numai pentru o categorie de elevi, numai la liceele care organizeaza concurs, numai pentru o parte din locuri si numai daca elevul a trecut deja filtrul EN.
Shaorma cu de toate
Se amesteca multe idei si se omite esenta. Este ceva tipic pentru idiocratie.
Daca problema identificata este eroarea de masurare produsa de un examen unic cu miza mare, raspunsul firesc este cresterea fiabilitătii evaluarii. Introducerea inca a unui examen high-stakes pentru liceele selective nu rezolva automat problema, ci poate doar sa ofere unora dintre elevii, deja eligibili, inca o oportunitate de selectie.
Este destul de clar ca penele-pesede-udemere nu doresc sa rezolve logic problema, pe care tot ei au creat-o. S-a vazut care e miza, spaga, coruptie, meditatii, o sansa pentru loazele sefilor.
Alianța colegiilor centenare si PNL câștigă.
Mai țineți minte cum se lăudau ei toti (PNL, PSD, USR) acum fix o săptămână ca o amână, că o anulează?
Povești de adormit societatea.
Dar nu ar fi mai adecvat sa se ridice gradul de dificultate al Ex de Evaluare Națională și astfel selecția sa fie mai serioasa?
Chiar și în cadrul acestui examen mai poate fi introdusă o probă ,din Științe .Și nu uitați examenele de Admitere in treapta întâia de liceu se desfășurau timp de 3ore fiecare probă ,cu subiecte care confereau credibilitate examenului.
Noi aveam admitere, n-a murit nimeni. S-au încercat numeroase metode de testare universală (evaluarea de acum, testele naționale, etc) și nici acum nu le e clar ce și cum și vor înapoi la admitere.
Păi lăsați fiecare liceu să organizeze admitere și aia e. Se descurcă fiecare cum știe și cum au mai știut.