EXCLUSIV Rechizitele școlare s-au scumpit cu peste 10% într-un singur an, cărțile școlare cu aproape 7%. Guma de șters, cariocile și liniile de plastic, printre cele mai mari creșteri de preț – analiză pe baza datelor INS

Prețurile la rechizite școlare au crescut în medie cu 10,67%, iar cele la cărțile școlare cu 6,88%, în august 2025, comparativ cu august 2024, arată datele transmise la solicitarea Edupedu.ro de către Institutul Național de Statistică. Aceste scumpiri vin într-un context în care România a înregistrat anul trecut cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, deci aveam și în august anul trecut prețuri foarte mari, iar din martie până în august 2025 țara noastră a rămas pe primele poziții în clasamentele Eurostat privind nivelurile de prețuri. Rata anuală a inflației pentru cheltuielile legate de Educație în România a crescut cu peste 44% în 2024, conform Eurostat.

Analiza detaliată arată că cele mai mari scumpiri le-au avut produsele de bază, folosite zilnic de elevi, în special în ciclul primar. Astfel, un set de carioci (6 culori, vârf subțire) costă acum cu aproape 17% mai mult decât anul trecut. Guma de șters s-a scumpit cu 16%, iar o linie de plastic de 30 cm cu 15,5%. Caietele pentru începători (tip I și II) sunt cu 14% mai scumpe, iar un ghiozdan obișnuit din poliester a crescut ca preț cu 14%. Tot în topul scumpirilor intră plastilina (+13,9%) și creionul HB (+12,9%).

Chiar și produse precum caietele de desen sau caietele studențești (80-100 file) au urcat în prețuri cu peste 11%. În schimb, printre cele mai mici creșteri de preț se regăsesc blocul de desen mic (+3,7%), stiloul (+7,2%) sau cerneala specială pentru scris (+6,9%).

Datele INS confirmă că pentru începutul de an școlar, familiile cu copii mici resimt cel mai puternic presiunea inflației, pentru că produsele obligatorii în lista de rechizite au înregistrat cele mai mari scumpiri.

Ce înseamnă inflația și indicele prețurilor de consum (IPC)

Inflația reprezintă creșterea generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor din economie într-o anumită perioadă. Ea este măsurată în România prin indicele prețurilor de consum (IPC), calculat de Institutul Național de Statistică. IPC se bazează pe un coș de consum care reflectă cheltuielile populației pentru diverse produse și servicii, de la alimente și energie, până la rechizite și haine. Dacă IPC este peste 100, înseamnă că prețurile au crescut față de perioada de referință. În cazul rechizitelor, așa cum se vede în tabelul de mai sus, IPC-ul de 110,67 arată o scumpire medie de 10,67% într-un singur an.

Inflația este produsă, pe de o parte, de factori interni – cum sunt creșterile de taxe, costurile salariale sau politica fiscală –, dar și de factori externi, precum prețurile materiilor prime și energia. În ultimul an, România s-a confruntat cu un puseu inflaționist generat atât de majorarea TVA și accizelor, cât și de efectele expirării schemei de plafonare a energiei electrice, după cum arată Banca Națională a României în analizele sale recente.

Scumpirile continuă, avertizează BNR

Banca Națională a României avertizează că rata anuală a inflației va cunoaște „un amplu salt în trimestrul III 2025”, odată cu efectele combinate ale măsurilor fiscale și ale liberalizării prețurilor la energie. Potrivit celei mai recente minute de politică monetară, inflația ar urma să atingă un vârf de 9,2% în septembrie 2025 și să se mențină la 8,8% în decembrie, mult peste nivelul prognozat anterior. Abia din a doua jumătate a anului 2026 este așteptată o coborâre treptată a inflației spre nivelurile-țintă, în jur de 3%.

BNR subliniază că actualul puseu inflaționist este determinat în principal de șocuri externe și de politica fiscală recentă, iar efectele se vor resimți în special asupra bunurilor de consum de bază, cum sunt alimentele, utilitățile și rechizitele pentru școală. În același timp, venitul disponibil real al populației va fi afectat, ceea ce înseamnă o scădere temporară a puterii de cumpărare și presiuni suplimentare asupra bugetelor familiilor.

Contextul pachetului fiscal-bugetar adoptat în iulie 2025

Scumpirile la început de an școlar trebuie citite și prin prisma măsurilor fiscal-bugetare adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan în iulie 2025. Pachetul a adus majorări de TVA pentru mai multe categorii de bunuri și servicii, creșterea accizelor la combustibili și alcool, dar și eliminarea unor facilități fiscale. În paralel, educația a fost direct afectată prin creșterea normei didactice la 20 de ore pe săptămână, eliminarea unor burse școlare (de reziliență și performanță), reducerea numerică a burselor de merit, micșorarea bugetului pentru burse din universități, reducerea numerică și la nivel de sumă a contractelor la plata cu ora. În plus, Legea 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, a introdus măsuri de reorganizare a rețelei școlare și comasarea unităților de învățământ sub 500 de elevi, cu impact direct asupra a 515 directori care și-au pierdut funcțiile și a peste 300 de directori care au preluat școlile desființate ca unități arondate.

Toate aceste măsuri au creat un mediu de presiune suplimentară asupra populației, remarcat și de analiza BNR. Pe lângă creșterea taxelor generale, părinții au de suportat costuri mai mari pentru educația copiilor, atât prin scumpirea directă a rechizitelor, cât și prin reducerea sprijinului public. Discursul oficialilor la adresa profesorilor a fost de cele mai multe ori considerat jignitor, sfidător, neadecvat. Toate măsurile au fost luate fără analiză de imact, fără argumente educaționale și fără o dezbatere reală cu practicienii.

Dincolo de scumpirea rechizitelor, pachetul fiscal-bugetar a redus accesul elevilor la resurse și sprijin financiar. Cele 2.900 de burse de excelență olimpică I și II, cele 6.000 de burse pentru performanțe sportive, cele 154.000 de burse de reziliență au fost eliminate, ceea ce va afecta circa 165.000 de elevi care beneficiau de un ajutor lunar. Bursele de merit au fost tăiate cel puțin la jumătate din numărul de anul trecut, iar criteriile de acordare au fost modificate. În paralel, creșterea normei didactice la 20 de ore pe săptămână pune presiune pe profesori, care trebuie să acopere mai multe clase, cu mai puțin timp pentru activități individualizate.

În Uniunea Europeană, România a fost anul trecut statul cu cea mai mare inflație, potrivit Eurostat. În primele opt luni din 2025, România s-a menținut la niveluri ridicate, depășind constant media europeană. Această situație face ca începutul de an școlar să fie mult mai scump pentru familiile românești decât pentru cele din alte țări europene, unde inflația a fost mai temperată.

Datele INS și cele Eurostat arată că un coș de rechizite pentru un elev de gimnaziu sau liceu costă cu peste 10% mai mult decât în 2024, iar pentru ciclul primar scumpirea este și mai accentuată, în special din cauza produselor de bază.

Prețutile pentru cheltuielile legate de Educație în România, pentru ultimi ani, sunt în creștere, după cum arată datele Eurostat, +44,8% în 2024.

Foto: © Chernetskaya | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.