Mai mult sprijin pentru profesori, un tip de predare care solicită mai mult mintea copiilor, mai mult feedback pentru aceștia și un climat mai bun la clasă. Așa sunt prezentați principalii factori care au contribuit, probabil, la îmbunătățirea competențelor elevilor din Slovacia, singura țară din Uniunea Europeană cu rezultate în creștere la studiul internațional în rândul elevilor de 15 ani, PISA 2025, spune directoarea Institutului Național pentru Educație și Tineret din această țară, Romana Kanovská. Aceasta a explicat pentru Edupedu.ro ce crede că a determinat îmbunătățirea rezultatelor Slovaciei, într-un moment în care toate celelalte sisteme de educație din UE au pierdut teren în evaluarea globală a competențelor, realizată de OCDE.
- Experta slovacă arată, totodată, că țara preferă o abordare echilibrată în ceea ce privește utilizarea dispozitivelor digitale și a adoptat deja un plan în ceea ce privește inteligența artificială în educație.
Romana Kanovská spune că, de 3 ani, Slovacia trece printr-o reformă curriculară a cărei pregătire s-a suprapus cu precedentul val PISA, cel din 2022, care indica o scădere a rezultatelor elevilor slovaci la toate cele trei competențe evaluate în studiul menționat – Matematică, Citire, Științe. În 2025, trecuse prea puțin timp pentru a observa rezultate în cazul schimbărilor curriculare. Dar, apreciază ea, țara a putut să crească mulțumită unui cumul de evoluții, pe care le-a detaliat pentru Edupedu.ro.
- Amintim că, La PISA 2025, Slovacia a schimbat direcția față de evoluția sa anterioară și a raportat plusuri la toate cele trei competențe: +13 la Științe, +1 la Citire, +5 la Matematică. A fost singurul sistem european care a reușit acest lucru: toate celelalte au pierdut teren la cel puțin două dintre competențe, față de valul PISA 2022. – Edupedu.ro a relatat pe larg despre situația Slovaciei și despre explicațiile inițiale ale ministrului Educației din această țară, Tomáš Drucker.
- Situația este cu atât mai notabilă cu cât nu este vorba despre una dintre țările cu rezultate de top la PISA. În 2022, țara raporta scăderi pe linie față de 2018 și se plasa sub media OCDE în evaluarea competențelor elevilor de 15 ani, zonă în care se mai aflau doar câteva țări din UE: Grecia, România, Bulgaria și Cipru.
- În 2025, nu a ieșit din această zonă la Știință și Citire, dar a crescut peste media OCDE la Matematică. Elevii slovaci au obținut în medie 475 puncte la Științe, 448 la Citire și 469 la Matematică, rezultate mult peste cele ale României (425 la Științe, 413 la Citire, 419 la Matematică), dar departe de sistemele de top internațional. Slovacia a fost, însă, singura țară din UE și una dintre foarte puținele din OCDE (alături de Turcia sau Costa Rica) unde se înregistrează plusuri la toate cele trei competențe, în actualul val PISA.
„În urma PISA 2022, Slovacia nu a adoptat o singură reformă ‘miraculoasă’, ci continuă schimbări pe termen lung la nivel de curriculum, sprijin pentru profesori și modernizare a predării. În același timp, rezultatele PISA 2025 nu pot fi interpretate, încă, drept dovadă a eficienței acestei reforme, dar sunt un semn încurajator în anumite zone, mai ales în cazul alfabetizării științifice”, sintetizează Romana Kanovská abordarea slovacă în domeniul educației.
Întrebată care crede că este cel mai important factor care a dus la îmbunătățirea rezultatelor Slovaciei la PISA 2025, Șefa Institutului pentru Educație și Tineret de la Bratislava a arătat:
- „Cel mai important factor este calitatea predării și învățării la clasă, în fiecare zi. Interpretarea noastră a datelor PISA 2025 nu este că o reformă anume produce îmbunătățirea, ci că un sprijin întărit pentru profesori, predarea mai solicitantă cognitiv, feedback-ul mai bun pentru elevi și climatul mai bun la clasă sunt, probabil, factori care au contribuit la acestea. Pe termen lung, îmbunătățirile depind de ceea ce se întâmplă, în fiecare zi, în relația dintre profesor, elev și sarcinile de învățare”.
Ea explică și elementele centrale ale reformei aplicate acum în Slovacia, în domenii precum schimbările curriculare, sprijinul pentru profesori, evaluarea elevilor. Despre schimbările curriculare, ea notează că „reforma se bazează pe premisa că argumentarea, gândirea critică, rezolvarea problemelor pot să se dezvolte doar pe temelia unor cunoștințe solide a materiei. Ceea ce se schimbă este modul cum aceste cunoștințe sunt construite, puse în legătură una cu alta și aplicate”.
Directoarea Institutului Național pentru Educație și Tineret din această țară, Romana Kanovská, despre schimbările din educația slovacă, pe larg:
- Despre măsurile aplicate în contextul pierderilor raportate la PISA 2022:
„Rezultatele studiului PISA 2022 au confirmat că Slovacia trebuie mai ales să îmbunătățească competențele elevilor la Citire, să le consolideze capacitatea de a lucra cu informații, să reducă decalajele în ceea ce privește rezultatele, raportate la mediul socio-economic al elevilor. Este important, totuși, să stabilim corect succesiunea cronologică: reforma curriculară actuală nu a fost inițiată ca răspuns la PISA 2022. Noul Curriculum Național pentru Învățământul Primar a fost aprobat în 2023, iar implementarea sa a început chiar înainte de publicarea rezultatelor PISA 2022. Constatările studiului au confirmat, totuși, că obiectivele reformei sunt relevante și că implementarea ei treptată trebuie să continue.
Reforma se concentrează pe modernizarea atât a conținutului, cât și a metodelor educației. Scopul este să ne asigurăm că elevii sunt capabili să aplice cunoștințele acumulate pentru a rezolva probleme, să prezinte argumente, să lucreze cu dovezi, să interpreteze date și să înțeleagă informațiile cu care se confruntă în viața de zi cu zi.
În același timp, aș fi prudentă în ceea ce privește asocierea rezultatelor PISA 2025 cu efectele acestei reforme. Elevii testați în 2025 nu își vor fi completat, încă, parcursul educațional în baza noului curriculum, deci rezultatele lor nu pot fi considerate drept o dovadă privind impactul acestuia.”
- Despre obiectivele reformelor din învățământul slovac:
„1. Curriculum și predare
Cele mai importante schimbări vizează atât ceea ce învață elevii, cât și modul în care ei învață. Noul curriculum din Slovacia pune un accent mai mare pe înțelegere, pe aplicarea cunoștințelor în contexte noi și pe dezvoltarea competențelor și a diferitelor tipuri de alfabetizare în cadrul tuturor disciplinelor. Acest lucru nu trebuie interpretat ca o îndepărtare de acumularea de cunoștințe. Dimpotrivă, reforma se bazează pe premisa că argumentarea, gândirea critică, rezolvarea problemelor pot să se dezvolte doar pe temelia unor cunoștințe solide a materiei. Ceea ce se schimbă este modul cum aceste cunoștințe sunt construite, puse în legătură una cu alta și aplicate.
Un principiu-cheie este acela că înțelegerea textului citit, evaluarea surselor, interpretarea datelor și raționamentul bazat pe dovezi nu ar trebui să rămână exclusiv în responsabilitatea profesorilor de limbi. Aceste competențe sunt menite să fie dezvoltate sistematic în toate domeniile învățării.
2. Evaluarea elevilor și calitatea învățării
Reforma promovează și utilizarea, într-o măsură mai mare, a evaluării formative, oferindu-le elevilor feedback continuu care să îi ajute să înțeleagă ce au însușit deja și ce trebuie să îmbunătățească. Obiectivul este de a sprijini învățarea, nu doar de a clasifica performanțele.
Dar nu aș descrie acest proces drept o reformă punctuală și radicală a sistemului de evaluare școlară ce vine ca urmare a PISA 2022. Mai degrabă, este o tranziție treptată către un accent mai puternic pus pe calitatea învățării la clasă, pe dezvoltarea competențelor elevilor și pe procesele efective de învățare pe care ei le parcurg. Constatările Inspectoratului Școlar de Stat au evidențiat în mod repetat necesitatea consolidării învățării active, a gândirii critice și a sarcinilor cu un grad ridicat de solicitare cognitivă în sălile de clasă din Slovacia.
3. Sprijinirea cadrelor didactice
O parte substanțială a reformei este centrată pe cadrele didactice. Dovezile internaționale arată în mod consistent că îmbunătățirea rezultatelor educaționale este obținută, în cele din urmă, prin schimbări în practica de zi cu zi de la clasă.
Prin urmare, Slovacia a investit considerabil în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, în special în ceea ce privește evaluarea formativă, practicile de feedback, strategiile de implicare a elevilor și abordările bazate pe investigație în procesul de predare și învățare. Potrivit rezultatelor TALIS 2024 (studiu internațional realizat de OCDE în rândul profesorilor – n.red.), a crescut proporția profesorilor care utilizează în mod regulat sarcini ce necesită gândire critică, iar participarea la activități de dezvoltare profesională axate pe evaluarea elevilor și managementul clasei a crescut semnificativ.”
Ce abordare a avut Slovacia în ceea ce privește smartphone-urile și inteligența artificială în școli?
La această întrebare, Romana Kanovská subliniază că țara sa a stabilit cadre naționale atât în ceea ce privește folosirea dispozitivelor digitale în școli, cu scop de învățare, cât și în ceea ce privește AI – aceasta din urmă, printr-un plan de acțiune pe termen scurt, aplicat pentru o perioadă de 2 ani începând din 2025.
Potrivit directoarei Institutului pentru Educație de la Bratislava:
„Slovacia încearcă să facă distincția între tehnologia care sprijină învățarea și tehnologia care distrage atenția de la aceasta.
În privința smartphone-urilor, reglementările introduse în 2025 au stabilit un cadru național pentru utilizarea telefoanelor mobile personale în școli. În primele trei clase ale învățământului primar, utilizarea telefoanelor mobile personale în timpul orelor este interzisă. Începând cu clasa a IV-a, utilizarea acestora este permisă numai în scopuri educaționale, în conformitate cu regulile școlii și sub supravegherea profesorilor. Obiectivul nu este interzicerea tehnologiei, ci protejarea atenției elevilor și oferirea unor orientări clare pentru școli.
În ceea ce privește inteligența artificială, opțiunea Slovaciei a fost să nu adopte o abordare restrictivă. Ministerul Educației a adoptat Planul pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în educație 2025–2027, care promovează utilizarea sigură, etică și relevantă din punct de vedere pedagogic a inteligenței artificiale în școli. Elevii nu ar trebui doar să învețe cum să utilizeze instrumentele de inteligență artificială, ci și să le înțeleagă limitele, să evalueze critic rezultatele generate de acestea și să verifice informațiile în mod independent.
În același timp, este necesară prudență în evaluarea efectelor acestor măsuri. Dovezile existente identifică asocieri între utilizarea tehnologiei, distragerea atenției și rezultatele învățării, însă acestea nu ne permit să concluzionăm că smartphone-urile sau inteligența artificială au determinat modificări ale performanțelor la PISA. Impactul unor astfel de politici va trebui monitorizat și evaluat în timp.”
Valoarea modelelor internaționale în reforma educației din Slovacia
Romana Kanovská arată, la solicitarea Edupedu.ro, că țara sa urmărește experiența altor țări în reforma educațională, dar, când ia măsuri, se bazează în primul rând pe nevoile interne și pe cercetări internaționale.
- „Slovacia urmărește îndeaproape dovezile internaționale și experiența sistemelor educaționale cu performanțe ridicate. Cu toate acestea, nu aș descrie actuala reformă curriculară drept o adoptare a modelului finlandez, estonian sau a oricărui alt model național unic”, spune ea.
Potrivit oficialului slovac:
- „Sistemele de educație funcționează în contexte culturale, istorice și sociale diferite. Prin urmare, reforma slovacă se bazează în primul rând pe nevoile interne, valorificând în același timp concluziile cercetărilor internaționale privind factorii care sprijină învățarea elevilor. O caracteristică comună a țărilor cu rezultate bune este accentul pus pe formarea de înaltă calitate a cadrelor didactice, dezvoltarea competențelor de literație, gândirea critică și sprijinirea elevilor în abordarea unor sarcini dificile.
- Poate că cea mai importantă lecție desprinsă din experiența internațională este aceea că simpla modificare a documentelor curriculare nu este suficientă. Ceea ce contează în cele din urmă este dacă aceste schimbări se reflectă în interacțiunile cotidiene dintre profesori, elevi și sarcinile de învățare din sala de clasă.”
