De-a lungul timpului, tehnologia a devenit tot mai importantă pentru fiecare segment al societății și a dobândit un rol transformator, iar acest impact s-a observat cu precădere în sectorul educațional care a fost pus la încercare în ultimii aproape 2 ani. Schimbările resimțite în ultima perioadă, dar care se întrevedeau de ceva vreme, au condus la nevoia de digitalizare a sectorului educațional și de aliniere a competențelor digitale ale elevilor la cerinţele pieţei muncii din viitor. În aceste condiții, profesorii se confruntă cu necesitatea de adaptare la noile generații care afișează stiluri și nevoi de învățare diferite față de cele din trecut.
De-a lungul timpului, Microsoft s-a implicat în proiecte prin care a contribuit la digitalizarea și, implicit, la dezvoltarea sistemului de învățământ din România şi a derulat alături de unii dintre partenerii săi de afaceri proiecte şi programe care să sprijine instituțiile de învățământ să se adapteze erei digitale.
În prezent, compania pune la dispoziția studenților, elevilor și profesorilor instrumente digitale eficiente care să le faciliteze acestora accesul rapid la tot ceea ce au nevoie pentru a înlesni procesul de predare și învățare, dezvoltă programe în acest sens şi deschide dialogul despre educație împreună cu reprezentanți ai unităţilor de învăţământ din țară.
“La nivelul Uniunii Europene, au fost identificate două priorități strategice europene privind educația digitală: dezvoltarea unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță şi îmbunătățirea abilităților și a competențelor pe drumul transformării digitale. Ţinând cont de aceste două priorităţi, asumate de România în proiecte naţionale strategice precum ‘România Educată’ sau, mai recent, PNRR, Microsoft România s-a implicat direct în dezvoltarea componentei digitale a sistemului educațional românesc în ultimii ani. Astfel, am putut sprijini rapid instituțiile educaţionale să se adapteze modelului de învățământ care îmbină metodele tradiționale de predare/învățare cu instrumente și resurse digitale”, a afirmat Marilena Ionaşcu, Director Educaţie în cadrul Microsoft România.
“Tehnologia și resursele educaționale digitale vin în completarea interacțiunii directe, la clasă, dintre profesori și elevi sau studenţi şi nu reprezintă doar un instrument de livrare de conținut, ci o resursă care sprijină și facilitează dezvoltarea de noi competențe și abilități, pornind de la profesori şi ajungând la studenţi şi elevi”, a mai explicat Marilena Ionaşcu.
În parteneriat cu Fundaţia EOS Romania, Microsoft a pus la dispoziţia elevilor şi a profesorilor cursuri şi examene localizate în limba română, care au fost construite pornind de la Cadrul European pentru competenţele digitale ale profesorilor, respectiv ale cetăţenilor. Laurențiu Bunescu, Director Programe de educație digital la EOS România, subliniază că mai puțin de o treime dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază, competențe care sunt necesare în 90% dintre locurile de muncă actuale, atrăgând atenţia asupra faptului că, în momentul de față, România nu are o strategie pentru educație și incluziune digitală.
“În acest context, Fundația EOS, cu sprijinul Microsoft Philantropies, derulează programul EOS Digital Academy – o platformă online care oferă acces gratuit la învățare, certificare și angajare. Resursele Microsoft și LinkedIn sunt folosite pentru a sprijini în special persoanele care au rămas fără un loc de muncă deoarece sectoarele economice în care operau au fost afectate de pandemia COVID-19 și de procesul accelerat de transformare digitală”.
Ca parte a planului de sprijinire a sectorului educaţional ce numără o serie de iniţiative locale şi globale, Microsoft România a reunit recent, în cadrul unui eveniment, specialişti din sistemul de învăţământ şi experţi din mediul privat care au analizat în detaliu perspectivele asupra viitorului sistemului de învățământ, și oportunitățile pe care le avem în față.
Potrivit domnului Mihnea Costoiu, Rector al Universității Politehnice din București, și invitat al acestui eveniment, este necesar să găsim metode de livrare a informației și a competențelor care să fie eficiente și care să permită recalificarea rapidă a inginerilor și profesioniștilor, în contextul în care peste jumătate (60%) din locurile de muncă ale viitorului nu au fost create încă, iar oamenii își vor actualiza specializarea sau chiar meseria o dată la câțiva ani. Domnul Costoiu afirmă că universitatea pe care o reprezintă încearcă să ofere atât o educație antreprenorială, dar și sprijin antreprenorial, prin intermediul incubatoarelor sau al acceleratoarelor antreprenoriale, care preiau studenții cu proiectele lor și îi ajută să își perfecționeze ideea de afacere, să clarifice conceptul, să formuleze prezentarea, să își dezvolte produsul, să capete finanțare pentru acel produs și să îl lanseze.
Nu doar sistemul educațional se află într-o tranziție către digital, ci și piața muncii care suferă carențe din punct de vedere al competențelor. Bineînțeles, această metamorfoză digitală pune la dispoziția studenților și a profesorilor instrumente utile pentru a depăși aceste deficiențe, așa cum menționează și Leonard Azamfirei, Rector al UMFST G.E. Palade Târgu Mureș, invitat în cadrul evenimentului organizat de Microsoft România: “În perioada pandemiei COVID-19 am fost forțați la o recalificare aproape forțată pentru dobândirea sau îmbunătățirea competențelor digitale pentru profesori, dar și pentru studenți, permițându-ne însă și radiografierea unei situații deficitare despre care vorbeam mai puțin. (…) Dacă ne limităm la utilizarea tehnologiei pentru replicarea învățământului clasic și a evaluărilor tradiționale, vom face un deserviciu învățământului. Digitalizarea implică reimaginarea proceselor actuale de educație și formare, cu ajutorul tehnologiilor digitale, iar principalul scop al digitalizării în educație este să adauge valoare și să crească eficacitatea prin intermediul tehnologiilor moderne”.
În același timp, prin participarea în programul Școala Parteneră Microsoft, Colegiul Național Samuel von Brukenthal din Sibiu a consolidat atât pregătirea şi formarea profesorilor, precum și dobândirea competențelor digitale de bază și de pedagogie digitală. Delilah Florea, profesor în cadrul unităţii de învăţământ, e explicat: “Formarea profesorilor poate constitui un impuls pentru buna funcționare a unei școli şi joacă un rol important pentru că ei pot transmite mai departe cunoștințele acumulate și pot deschide orizonturi noi de învățare pentru elevi. Am reușit certificarea unui număr de profesori în programul Microsoft Certified Educator prin care cadrele didactice au dobândit 15 credite profesionale transferabile. Considerăm că suntem mult mai pregătiți pentru predarea online prin intermediul Microsoft Teams”.
O altă unitate de învăţământ care a pus un accent deosebit pe pregătirea digitală a cadrelor didactice, încă de la momentul declanșării pandemiei, este Colegiul Național „Emanuil Gojdu” din Oradea. Potrivit domnului profesor Adrian Niţă, unitatea de învăţământ a organizat, cu sprijinul Fundaţiei EOS şi al experţilor din cadrul Brinel şi Microsoft, sesiuni de formare pentru iniţierea personalului didactic în desfășurarea învățământului online utilizând platforme precum Microsoft Teams sau aplicaţii din Microsoft365. De asemenea, a fost creată o platformă virtuală pentru desfășurarea activităților din școală: au fost create clase virtuale, dar şi o sală profesorală – pentru desfășurarea consiliilor profesorale, a şedinţelor Consiliului de Administrație şi nu doar.
Şi alte organizaţii din mediul privat susţin digitalizarea învăţământului din România, iar printre acestea se numără şi Net Brinel. Ovidiu Teodorescu, Business Solutions Delivery Director în cadrul Net Brinel, a declarat: “Brinel este un partener vechi al instituțiilor de învățământ din România cu o experiență de 30 de ani în digitalizarea proceselor din mediul educațional. Fie că au fost proiecte de management al activității academice, management economic, management al cercetării, sau e-learning, ne-am susținut tot timpul partenerii identificând soluțiile ideale din portofoliul creatorilor de tehnologie și le-am implementat cu succes. Următoarea perioadă va fi dominată de continuarea digitalizării mediului educațional, atât prin PNRR cât și prin alte eforturi individuale și noi garantăm că vom fi în continuare alături de instituțiile de învățământ”.
Soluţiile digitale, în general, au multiple scenarii de aplicabilitate în educaţie, iar un exemplu specific în această direcţie este reprezentat de tehnologia blockchain. Potrivit lui Dan Popescu, Head of R&D în cadrul Modex, aceasta poate fi utilizată pentru a păstra istoricul de note, diplome si reușite ale unui student de la începutul școlii până la finalizarea studiilor. De asemenea, se păstrează datele nemodificate, ceea ce face situațiile de fraudă şi modificările ulterioare imposibile.
Parteneriatele dintre sectorul privat și domeniul educațional permit partajarea resurselor şi implementarea instrumentelor necesare depășirii unor obstacole care împiedică dezvoltarea învăţământului digital, precum: fondurile limitate, lipsa expertizei tehnice și a capacităților de integrare a tehnologiei în educație. Mai mult, atunci când partenerii publici și privați își unesc forțele pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii digitale în sectorul educațional, punctele lor forte complementare pot accelera ritmul progresului. Noua eră digitală a accelerat metamorfoza proceselor pedagogice și a evidențiat importanța reproiectării și regândirii metodelor de predare şi învăţare, iar educația accesibilă oricui și de oriunde a devenit o posibilitate reală.
Redacția
