Genoveva Farcaș, directoarea Casei Corpului Didactic Iași: Când să se facă cursurile de formare pentru profesori, după orele didactice, în vacanțe? Calendarul formării profesorilor generează situații de formalism, pe care nu ni le dorim și avem nevoie de niște cadre de referință mai clare

16.358 de vizualizări
Foto: Adrian Cuba/Agerpres Foto
„Cred că este principala problemă pe care o avem când ne raportăm la formarea profesorilor din România, practic, acest formalism care este pe alocuri întâlnit”, a declarat Genoveva Farcaș, directoarea Casei Corpului Didactic „Spiru Haret” din Iași, într-un interviu acordat postului Radio România Iași. Aceasta atrage atenția că, deși există o nevoie reală de actualizare și inovare în pregătirea profesorilor, organizarea și calendarul formărilor devin adesea obstacole care duc la formalism și la pierderea relevanței în practica de la clasă.

„Cred că este principala problemă pe care o avem când ne raportăm la formarea profesorilor din România, acest formalism care este, pe alocuri, întâlnit. Profesorul are cele 20 de ore de predare, la care se mai adaugă cel puțin tot atâtea de pregătire pentru activitățile didactice și extracurriculare. Calendarul formării este o problemă care generează situații de formalism. Nu ne dorim acest lucru, dar când să se facă cursurile acestea? După orele didactice, în vacanțe?”, a declarat Farcaș.

  • Genoveva Farcaș este profesoară de pedagogie la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași, doctor în științele educației și cadru didactic asociat la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației a Universității „Alexandru Ioan Cuza”. A fost inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Iași și inspector de specialitate. A absolvit Școala Normală „Vasile Lupu” ca șefă de promoție, apoi Facultatea de Filosofie, secția Pedagogie, și un masterat în educație integrată. În 2010 și-a susținut doctoratul cu teza „Formarea autonomiei personale și sociale a preșcolarului”.

Potrivit acesteia, Casele Corpului Didactic trebuie să găsească un echilibru între nevoile reale ale profesorilor și cerințele sistemului, pentru ca formarea să devină un proces autentic, nu doar o obligație birocratică. „Avem alte generații de elevi, părinți diferiți, un context societal și legislativ instabil, iar profesorul trebuie să facă față unor schimbări continue. Formarea fără consecință în planul practicii cu elevul este nulă”, a mai spus directoarea CCD Iași.

Genoveva Farcaș a vorbit și despre problemele de finanțare: „pe anul 2025, cheltuielile de capital ale Casei Corpului Didactic din Iași au fost 0 lei”.

În contextul apelului făcut recent de ministrul Educației, Daniel David, pentru un „nou model educațional” care să facă școala relevantă pentru realitățile actuale, Genoveva Farcaș a declarat că orice schimbare de paradigmă trebuie să înceapă cu profesorul și să continue coerent prin actualizarea curriculumului și modernizarea infrastructurii școlare. Lipsa unei reforme reale a programelor de pedagogie, spune aceasta, arată ruptura dintre discursul despre reformă și realitatea din sălile de clasă.

„Predau Pedagogia după programele școlare de acum 20 de ani. Nu avem un manual școlar la aceste discipline. Ce s-a întâmplat vreme de două decenii? Formăm învățători și educatori prin colegii și licee pedagogice, dar fără o curiculă actualizată și acest lucru se întâmplă la multe discipline școlare, ori lucrurile, vedeți, merg mână în mână. Această paradigmă modernă pentru educația din România trebuie să meargă în profunzime, de la profesor, la curiculum și către infrastructura școlară”, a mai declarat Farcaș.

Directoarea consideră că paradigma educațională trebuie să valorizeze profesorul și să acorde importanță formării autentice, subliniind că aceasta este „cea mai bună investiție în educație”. „Un profesor motivat, inspirațional și bine format se va regăsi în copii care doresc să învețe, care își confirmă competențe superioare. Elementele de analfabetism funcțional ar fi atunci doar cazuri izolate”, a explicat Farcaș.

Interviul integral, pe Radio Iași


8 comments
  1. Oare de ce in sistemul educational se mentin cadre didactice peste virsta de 65,chiar 68 de ani si absolventii cu licenta si examen de titularizare trebuie sa fie someri? Va plingeti ca educatia este la un nivel mediocru in romania? Cei scolati dupa standarde inalte, cu viziuni si care nici nu au atitea pretentii ar lucra, dar nu au loc, nu sint posturi? Ba da sint, dar trebuie mentinuti cei care au pile, peste 68 de ani. Rusine.

  2. De ce CCD urile continuă să ceară bani pt cursuri?
    Angajații si infrastructura sunt asigurate deja prin fonduri publice?

    De ce cursurile se derulează in zilele nelucrătoare?

    De ce directorul CCD are salariu de inspector general ?

  3. Cum, chiar sunt de acum 20 de ani cursurile de Pedagogie? 🤔Nu se poate! Dacă e cum zice doamna, la ce bun mai sunt bibliotecile online? Doam’ ferește!

  4. Ce sens au aceste cursuri?
    Formatorii sunt in mare parte, profesori foarte slabi care erau praf la „catedră „.
    Cand ajung in funcții, primul lucru își schimbă catedra la scoli de top. Cand ajung in acele școli, aplică „metode moderne ” iar apoi curg reclamațiile

  5. Principalele cursuri trebuie sa fie de comunicare și cursuri sau workshopuri de interactionare cu elevii. Având 2 copii la gimnaziu, am observat ca in domeniile astea este cea mai mare și cea mai des intalnita carenta.

  6. desigur, cursuri de formare avem nevoie, pentru acei profesori care traiesc doar in imaginatia noastra. Nu stiu daca s-a prins lumea, dar nu mai sunt profesori, pregatirea cui?

  7. TOATE CURSURILE DE FORMARE TREBUIE SA FIE ONLINE, ASINCRON, PE PLATFORMA SPECIALIZATA, CU EXAMENE SUSTINUTE TOT ONLINE. FORMATORII ISI POT REALiZA TUTORIALELE IN FORMAT VIDEO, CURSANTII LUCREAZA CAND AU TIMP, SE POT SUATINE TEsTE ONLINE SI SE POT ELIBERA CERTIFICATE DE PARCURGERE A CURSULUI , CU NOTA OBTINUTA LA EXAMEN. SUNTEM IN SECOLUL 21

    1. Online, online ca să poată preda cât mai multe meditații în format fizic să iasă banul , că doar totul se rezumă la banii și nu la performanța și calitatea învățământului, dar nu în ultimul rând și al cadrului didactic doar suntem în secolul XXI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cum s-au format galaxiile? Și cum observă oamenii de știință spațiul? Cercetătorul Mark McCaughrean vine la Bucharest Science Festival pe 27 septembrie – programul evenimentului cu experimente și vizite în laboratoare

Experimente științifice, vizite în laboratoare și răspunsuri la întrebări despre de la cercetătorul Mark McCaughrean sunt câteva activități din programul Bucharest Science Festival, care începe pe 25 septembrie în Capitală,…
Vezi articolul

Ironia sorții în cazul Simonei Halep: Daniel Funeriu indică un articol publicat de Nature, în care sunt semnalate „fraudele științifice” ale geneticianului Gregg Semenza, laureat Nobel, cel care a care a descoperit HIF, molecula activată de Roxadustat

Fost ministru al Educației, Daniel Funeriu indică un articol din „Nature” care a fost publicat exact în ziua în care Simona Halep a fost suspendată provizoriu de Agenția Internațională de Integritate a…
Vezi articolul