GRAFIC Peste 405.000 de studenți încep anul universitar la studii de licență / Numărul profesorilor din mediul academic scade sub 26 de mii pentru prima dată în ultimii 10 ani

3.170 de vizualizări
Foto: Edupedu.ro
La facultățile publice în anul universitar trecut, 2021-2022, erau puțin peste 350.000 de studenți la ciclul de licență, potrivit datelor publicate de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS) pe baza cărora se stabilește finanțarea locurilor. Instituția remarcă faptul că dintre aceste locuri, la buget erau 223.980 de studenți, iar pe locuri cu taxă la universități de stat erau restul de 126.997 de studenți. În facultățile particulare datele Institutului Național de Statistică arată că sunt circa 56.000 de studenți în acest sistem, datele fiind valabile pentru anul universitar 2020-2021.

Datele CNFIS din 2012 până în prezent arată o scădere nu foarte abruptă pentru ciclul de licență, de la 391 de mii, la 350 de mii – fiind vorba despre circa 40 de mii de studenți în 11 ani. Reducerea e mai amplă la învățământul particular, unde sunt scăderi de 40 de procente.

Pentru ciclurile de master și doctorat, datele CNFIS arată că în 2022 erau înscriși 98.763 de studenți la studii de master, din care 26.186 la cu taxă. Studenți la master în universități private erau 11.095 în anul universitar 2020-2021, pentru care există date la INS.

La nivelul anului 2020/2021, sistemul național de învățământ superior cuprindea 89 de instituții de învățământ superior, cu 541 de facultăți. Învățământul public reprezintă 60,7% din totalul instituțiilor de învățământ superior și 74,7% din totalul facultăților.

Dintre universitățile amintite, 54 de instituții sunt publice, iar 35 private, cu 404 facultăți publice și 137 de facultăți private. Orașul cu cele mai multe facultăți este București, care cuprinde peste un sfert (28,5%) dintre facultăți și aproape o treime (30,7%) dintre studenți, arată datele Ministerului Educației.

Numărul de studenți de la 1 octombrie 2021 pe fiecare universitate în parte poate fi consultat în lista Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior:

Dintre facultățile publice, cei mai mulți studenți erau înscriși, în anul 2020-2021, la specializări din domeniul „Inginerie, prelucrare și construcții” – 22,3%, urmat de „afaceri, administrație și drept” – 19,5%, iar pe locul al treilea domeniul „sănătate și asistență socială” – 17,5%. Domeniul „științele educației” este pe ultimul loc, cu 3,3%.

În privința programelor de masterat, ponderi mai ample sunt la unele grupe de specializări precum: Afaceri, administrație și drept (26,7%) și Inginerie, prelucrare și construcții (21,8%).
Ponderi ridicate se înregistrează și în rândul specializărilor Științe sociale, jurnalism și informații (11,2%) și Arte și științe umaniste (9,6%). Cele mai mici ponderi se observă la Sănătate și asistență socială (4%), Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare
(4%) și Servicii (5,3%). În ceea ce privește grupa de specializare care a reușit să atragă din ce în ce mai mulți beneficiari în intervalul 2014-2020, Științele educației a cunoscut cea mai mare creștere a numărului de masteranzi, cu 2,2 puncte procentuale (de la 2,3% la 4,5%), potrivit Ministerului Educației.

Crește și numărul doctoranzilor

În anul universitar 2020/2021 erau aproape 22.800 de persoane înscrise la programe de studii universitare de doctorat. În creștere puternică față de anul 2015-2016, când erau doar 17.156 de doctoranzi.

Procentele cele mai ridicate de doctoranzi s-au înregistrat la specializările Inginerie, prelucrare și construcții (27,2%) și Sănătate și asistență socială (19,9%). Alte specializări cu ponderi importante de studenți doctoranzi sunt Arte și științe umaniste (17,2%) și Afaceri, administrație și drept (9,8%). Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în rândul grupelor: Științele educației (1,3%), Tehnologiile informației și comunicațiilor (3,2%) și Servicii (3,2%).

Abandonul universitar este în continuare foarte mare

În anul universitar 2019/2020, de exemplu, datele Ministerului Educației arată că din totalul de 407,4 mii de studenţi înscrişi la început de an, în evidenţele de sfârşit al anului 2019/2020 s-au regăsit 372,8 mii – 8,5% au abandonat studiile pe parcurs. În anul universitar următor 2020-2021, abandonul școlar a fost de 7,4%.

Numărul de profesori este în scădere în universități

În anul universitar 2020/2021, numărul total al angajaților din învățământul superior a fost de 50.112 persoane, în ușoară scădere în comparație cu anul precedent. O situație similară o întâlnim și în cazul personalului didactic academic, care a ajuns la 25.991 de persoane, scădere pentru oprima dată în ultimii ani sub pragul de 26.000 de cadre didactice, potrivit datelor citate.

Un fenomen semnalat de Ministerul Educației în rapoartele periodice este acela al creșterii semnificative a numărului de profesori asociați – în perioada 2018-2021, personalul didactic asociat a crescut de la 7.423 de persoane la 10.861 de persoane. „Această creștere este observată în cazul tuturor funcțiilor, cu valori semnificativ mai mari în cazul lectorilor/șefilor de lucrări și asistenților. Putem vorbi, astfel, de o dinamică în politicile de resurse umane, ce poate reflecta un mai mare accent pus de universități pe atragerea unor persoane cu expertiză în activitatea academică, cu un impact pozitiv așteptat asupra creșterii calității serviciilor educaționale oferite”, potrivit instituției.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Universitatea de Vest din Timișoara: Interzicerea informațiilor privind identitatea de gen în învățământ contravine principiilor de funcționare ale statului democratic și ale mediului academic

“Eroii revoluției și-au sacrificat libertatea, unii chiar viața sau sănătatea, pentru ca libertatea de exprimare și de gândire să nu ne fie îngrădite. Modificarea recentă a Legii Educației Naționale (…)…
Vezi articolul

Universitatea din București se solidarizează cu SNSPA după intervenția “agitatorilor politici” în spațiul acesteia în prima zi a anului universitar: “se apropie șocant și reprobabil de practici de factură extremistă înregistrate în trecutul universitar al țării noastre, unul pe care l-am crezut depășit pentru totdeauna”

“Mijloace inadmisibile, situate în afara legii de comunicare a opțiunilor politice și de acțiune politică efectivă în interiorul universităților, a lăcașurilor de învățământ în general” – așa descrie Universitatea din…
Vezi articolul

DOCUMENTE „Aici s-a ucis! Călcați cu respect, aici e sânge” – Mesajele Revoluției de pe clădirea Universității din București vor fi protejate cu ajutorul mai multor soluții, în funcție de starea lor – Instituția a prezentat studiile tehnice pentru conservarea semnelor de la Revoluție, în proiectul de reabilitare a Palatului UB

Patru tipuri de înscrisuri, mesaje, urme de proiectile și alte semne ale Revoluției din 1989 au fost identificate în diverse părți ale Palatului Universității din București, situații în care au…
Vezi articolul

Rectorii sunt eliminați din comitetele care decid membrii CNATDCU. Pe lista ministrului Educației se află Andrei Moroianu, director de cercetare la Paris, Mircea Ivan, cu descoperiri recunoscute de comitetul Nobel, Mihai Netea, imunolog de top în Olanda, și Ioan Aurel Pop

Cei 12 rectori care s-au autopropus sau au acceptat să facă parte din comitetele de selecție a membrilor CNATDCU au fost respinși de ministrul Educației. Anisie a lansat în dezbatere…
Vezi articolul