Mai bine de 10% dintre copiii români cu vârste de 15 ani au raportat, în cadrul PISA 2022, că, din cauza lipsei de bani, au sărit peste mese zilnic sau aproape zilnic în luna premergătoare testării internaționale, iar aproape 20% au spus că au făcut acest lucru cel puțin o dată în acea lună, potrivit ultimului val de date PISA; publicat săptămâna aceasta de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În rândul țărilor participante PISA, România se situează, astfel, pe antepenultimul loc în Europa din punct de vedere al nesiguranței alimentare – după Kosovo și Albania – și are cifre comparabile cu Bulgaria, Uzbekistan sau Filipine.
Iar OCDE arată că nesiguranța alimentară persistență este asociată unor rezultate de învățare inferioare în toate țările și economiile pentru care există astfel de date.
Astfel, potrivit datelor raportate în ulltimul volum de analiză pe baza datelor PISA, 12,3% dintre elevii din România au declarat că zilnic sau aproape în fiecare zi au fost situații în care nu au mâncat pentru că nu au avut suficienți bani pentru mâncare. Procentul este comparabil cu cel din Bulgaria (12,2%), Uzbekistan (12,1%), Filipine (11,8%). În Europa, procente mai ridicate s-au înregistrat doar în Kosovo (16,1%) și Albania (13,5%).
În România, aproape 20% dintre elevii respondenți au răspuns că nu mănâncă regulat din cauza lipsei banilor. Pe lângă cei care au spus că au sărit peste mese zilnic sau aproape zilnic, în cele 30 de zile premergătoare testării internaționale:
- 3,3% au spus că li s-a întâmplat acest lucru o dată pe săptămână
- 1,7% – de 2-3 ori pe săptămână
- 0,9% – de circa 4-5 ori pe săptămână
Potrivit raportului OCDE, în medie la nivelul organizației se înregistrează un procent mai mare de elevi care spun că li s-a întâmplat să nu mănânce cel puțin într-o zi pe săptămână (8% în medie), dar mult mai puțini (3%) care spun că acest lucru li se întâmplă zilnic.
Analiza citată menționează că elevii care suferă de pe urma nesiguranței alimentare tind să aibă rezultate de învățare mai slabe în toate țările și economiile participante la studiul PISA. Astfel, elevii care au raportat că nu au mănâncat, din lipsa resurselor financiare, cel puțin o dată pe săptămână în luna ce a precedat testarea au înregistrat, în medie, un rezultat mai slab la matematică (în medie cu 42 de puncte) comparativ cu cei care nu au avut această experiență.
- „Foamea și nutriția inadecvată duc la oboseală, atenție limitată și memorie de lucru mai lentă. Elevii care suferă de nesiguranță alimentară tind într-o mai mare măsură să muncească în gospodărie sau în afara ei, pentru a ajuta familia să răspundă acestei nesiguranțe alimentare. În plus, familiile care se confruntă cu nesiguranță alimentară tind să investească mai puține resurse financiare și de timp în școlarizare, deoarece prioritatea este să asigure alimentele necesare”, arată raportul.
Acesta notează că elevii care suferă de nesiguranță alimentară tind să folosească într-o mai mică măsură strategii de învățare auto-administrate și învață mai degrabă pasiv.
Dar, față de media OCDE, în România mai mulți elevi dintre cei care au avut experiența nesiguranței alimentare cel puțin o dată în ultima lună declară că vor să se asigure că nu fac nicio greșeală la oră. Dacă, dintre acești elevi, la nivelul OCDE doar jumătate (54,3% spun că vor să se asigure de acest lucru, în România procentul este mult mai ridicat – 69,1%
Tendința este similară și în cazul deschiderii față de alte perspective. Dintre elevii care au avut experiența nesiguranței alimentare cel puțin o dată în ultima lună, 52,8%, în medie la nivel OCDE, au spus că încearcă să ia în calcul perspectiva celorlalți înainte să adopte un punct de vedere. În România – procentul este cu aproape 10 punct eprocentuale mai mare: 62,1%.
Citește și:
BREAKING Raportul PISA 2022 dedicat „strategiilor de învățare”: Folosirea matematicii în viața reală, evaluarea informațiilor online și atitudinea proactivă la clasă sunt probleme acute pentru elevii români, care semnalează și o lipsă de sprijin din partea profesorilor în formarea competențelor pentru viitor
Ștefan Lefter
Raluca Pantazi
Redacția
Ioana Nicolescu
5 comments
In tot judetul Constanta, nu se da nimic, nici un lapte, nici un mar, nici un corn, absolut nimic.
De aceea elevii flamanzi sunt si suparati , enervati , agresivi, tensionati si nu dau nici un randament, daca sunt flamanzi ce randament sa dea la scoala????
Conducerea tarii nu hraneste la scoala elevii tarii, nu ii pasa .
Si se mai mira de ce sunt analfabeti si neatenti la ore, agresivi , nelinistiti, pai ce copil flamand poate fi atent la ore???
Un sondaj exterm de optimist care nu menționează mai nimic despre calitatea hranei !
mda, in judetul arad toate scolile din judet dau elevilor de la prescolari pana la cei de clasa XII-a ori un sandwich ori masa calda la caserola dupa cum a hotarat consiliul profesoral al scolii. nu cred ca aradul este unicat in romania deci acest sondaj e o mare minciuna
Cred că studiul ar fi trebuit să cuprindă și o analiză asupra ocupației părinților: câți dintre părinții acestor elevi, desfășoară o activitate permanentă, plătită; chiar și în mediul rural, câți părinți au o grădină de legume, au animale și păsări domestice în curte, au teren arabil pe care îl lucrează sau este dat la asociație. Dacă nu au, cum au fost ajutați cu unelte agricole, cu răsaduri și aceste tipuri de ajutoare să fie monitorizate.
Nu cred că ajutoarele, cadourile oferite copiilor ai căror părinți nu muncesc, nu sunt soluții viabile. Din aceste ajutoare primite, copii nu învață decât că se poate trăi și fără să muncească. Să nu mai spunem, că se înmulțesc „organizațiile” , „asociațiile” , ONG- urile pe care tot noi, cei care muncim, le plătim.
Foarte bine punctat !