Oana Corina Rogojanu, părintele unei eleve în clasa a XII-a de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, a intrat în greva foamei marți, 29 aprilie, în fața sediului Ministerului Educației și Cercetării din București. Gestul extrem vine ca răspuns la refuzul autorităților la care a apelat în ultimele 6 luni, printr-o serie de demersuri, de a rezolva situația privind organizarea probei de Limba Germană Maternă la Bacalaureat, potrivit unui comunicat de presă primit la redacție. Părintele arată că unitatea de învățământ nu respectă condițiile legale pentru a funcționa ca școală cu predare în limba maternă și solicită ca nici elevilor să nu le fie impusă obligativitatea susținerii la examenul de bacalaureat a probei de limba maternă.
UPDATE, 30 aprilie: A doua zi de greva foamei la Ministerul Educației / Părintele care cere respectarea legii Educației de către școlile cu predare în limba germană maternă, de către inspectorate și minister, a petrecut toată noaptea pe trotuarul din fața instituției și anunță că nu renunță la protestul extrem până când nu obține o soluție.
- Edupedu.ro a scris pe 17 aprilie despre fenomenul care a cuprins majoritatea școlilor cu predare în limba germană. Acestea nu respectă legea și nici dreptul minorității de a primi integral instruire în limba maternă, dar Ministerul susține că ele își păstrează statutul pentru că „elevii nu pot fi privați de acest drept”.
Părintele reclamă că, deși școala ar trebui să ofere predare exclusiv în limba germană, în realitate peste jumătate dintre materiile școlare sunt predate în limba română, iar multe cadre didactice nu sunt calificate să predea în limba minorității germane. Astfel, susținerea probei E.b. la Limba Germană Maternă ar reprezenta, în opinia sa, o evaluare incorectă și nealiniată cu pregătirea reală a elevilor, se arată într-o scrisoare înaintată reprezentanților ministerului, primită și ea pe adresa redacției.
Demersurile către Ministerul Educației și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, începute încă din noiembrie 2024, nu au adus nicio soluție concretă. În scrisoarea deschisă și în comunicatul de presă, Oana Corina Rogojanu subliniază că fiica sa și colegii ei sunt victimele unui sistem care tolerează încălcarea legii, invocând abuziv prevederi vagi din Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale.
Printre revendicările transmise Ministerului Educației se numără:
- Verificarea respectării condițiilor legale de predare în limba germană la Colegiul „Brukenthal” și în alte unități similare;
- O soluție echitabilă pentru elevii promoției 2025, cum ar fi posibilitatea susținerii probei la limba germană ca limbă modernă sau eliminarea obligativității notei de la proba E.b. de pe diploma de Bacalaureat .
“Fiecare copil contează. Fiica mea contează. Legea trebuie respectată acum, nu după ce o generație este sacrificată”, a transmis public mama elevei .
Legea Educației nr 198/2023 prevede, la art. 60 alin. (1):
- „(1) În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.”
Aceeași lege prevede la art. 59 alin. (1):
„Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar, în condițiile legii.”
MEC a răspuns Edupedu.ro pe 17 aprilie 2025 că nu deține date statistice consolidate despre câți profesori vorbitori de limbă germană mai predau în limba maternă în școlile cu predare în limba germană, dar că depune, alături de inspectorate și școli, „toate eforturile pentru a acoperi situațiile-problemă:
- „Ministerul Educației și Cercetării, inspectoratele școlare județene și unitățile de învățământ depun toate eforturile pentru a acoperi situațiile în care disciplinele nu pot fi predate în limba maternă. Până în acest moment, Ministerul Educației și Cercetării nu deține date statistice consolidate cu privire la disciplinele predate în limba germană în unitățile de învățământ sau secțiile cu predare în limba germană maternă.”
Din situațiile statistice care pot fi găsite, însă, pe site-ul Forumului Democrat al Germanilor din România, reiese că în cazul liceelor, pentru anul școlar trecut erau listate 21 astfel de unități de învățământ din toată țara. Dintre acestea, unul singur – Colegiul național Johannes Honterus din Brașov – menționa un maxim de 21 de materii predate în limba germană. Media era de numai 10 materii predate încă în limba maternă germană, circa jumătate din total, deși legea este clară – toate materiile ar trebui predate în limba maternă.
- La 10 dintre cele 21 de licee cu secții germane, cel mult 10 materii erau predate în limba germană, numărul minim – numai 2 materii – fiind atins la alt colegiu național, CN Al. Papiu Ilarian din Târgu Mureș, potrivit raportării FDGR.
Numărul total al elevilor din aceste licee, în anul școlar 2023-2024, a fost 3.953. Aproape un sfert (876) învățau în licee/secții unde cel mult 10 discipline erau predate în limba germană.
Potrivit aceleiași centralizări a Forumului Democrat al Germanilor din România din 7 februarie a.c., la școlile generale cu secții germane era, în anul școlar 2023-2024, chiar mai gravă decât în cea a liceelor.
În cazul acestora, FDGR împarte școlile pe regiuni – România de Vest și de Nord, București, respectiv Transilvania. În ansamblu, numărul de discipline predate în școli cu secții germane variază de la 0 (1) la un maximum de 18, în cazul aceluiași Colegiu Național Johannes Honterus din Brașov.
Analiza integrală a Edupedu.ro pe subiectul școlilor germane pote fi citită aici.
Scrisoarea deschisă poate fi consultată aici:
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu și Ștefan Lefter
Ștefan Lefter