Guvernul respectă legea în privința procentului de 15% din Bugetul General Consolidat alocat Educației, spune ministrul Daniel David: O respectă pentru că totdeauna, știți ce fac?, o prorogă de la aplicare / Sunt criticat, dar sunt liniștit că am asigurat salariile și bursele oamenilor până la sfârșit de an

Guvernul „respectă” legea care prevede alocarea a 15% din Bugetul General Consolidat pentru educație prin faptul că „o prorogă de la aplicare”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, într-un interviu la Euronews România pe 3 septembrie. Oficialul a recunoscut că această prevedere nu a fost niciodată pusă în practică, dar a susținut că în condițiile actualei crize fiscal-bugetare nu se poate aștepta nimeni ca ea să fie respectată acum.

„O respectă, că totdeauna știți ce fac? O prorogă de la aplicare. Da. Hai să fim și noi raționali acuma. Deci n-a fost respectată, că eu am fost acolo, nu s-a respectat acest lucru de ani de zile, acum vrem să se respecte în situații de criză fiscal-bugetară?”, a spus ministrul.

În același interviu, Daniel David a subliniat că imaginea sa publică este afectată de austeritate, dar susține că a reușit să asigure salariile și bursele pentru tot anul: „Am intrat ca un ministru pentru reformă, am ajuns un ministru de austeritate. Da, imaginea este criticată și eu sunt criticat, dar știu și sunt liniștit că am asigurat salariile și bursele oamenilor până la sfârșit de an. Asta e situația.”

Legea educației prevede de peste un deceniu ca România să aloce anual minimum 15% din Bugetul General Consolidat pentru învățământ. În realitate, niciun guvern din ultimii 30 de ani nu a reușit să atingă acest prag. Potrivit Eurostat, în 2023 cheltuielile pentru educație au fost de 3,4% din PIB, unul dintre cele mai mici niveluri din Uniunea Europeană.

În plus, măsurile aplicate prin Legea 141/2025 („Legea Bolojan”) – creșterea normei didactice, comasarea școlilor mici, eliminarea unor burse – aduc economii de doar 378 de milioane de lei, echivalentul a 0,02% din PIB în 2025, potrivit Consiliului Fiscal.

Cu toate acestea, Guvernul Bolojan a invocat criza bugetară ca justificare pentru blocarea suplimentării fondurilor pentru educație, iar Guvernul Ciolacu a folosit justificări similare pentru amânarea aplicării țintei de 15% din BGC, în decembrie 2024, când a dat ordonanța trenuleț.

Pentru comparație, bugetul alocat pentru 2025 Ministerului Educației și Cercetării a fost în sumă de 60.249.451.000 lei.

Dacă ar fi fost o alocare de 15% din cheltuielile BGC, cum prevăd legile Educației, atunci suma ar fi fost de 120.326.400.000, adică dublul celei actuale.

Redăm declarația completă a ministrului Daniel David pe tema finanțării Educației:

Moderator: „În lege scrie 15% din Bugetul General Consolidat punct, trebuie să aplicați. Cum trăim noi într-o țară în care Guvernul nu respectă o lege?

Daniel David: Corect… o respectă, că totdeauna știți ce fac? O prorogă de la aplicare. Da. Hai să fim și noi raționali acuma. Deci n-am respectat acesta, nu s-a respectat, că noi și eu am fost acolo, nu s-a respectat acest lucru de ani de zile, acuma vrem să se respecte în situații de criză fiscal-bugetară. Adică cum putem să cerem lucrul ăsta? Deși, repet, public, eu tind spre așa ceva, dar cum putem avea pretenția că n-am obținut acest lucru în fază de creștere economică, n-am obținut în condiții de normalitate, acum, în criză fiscal-bugetară, credeți că vom primi 15%? Eu voi cere și am cerut și la început de mandat. Cât voi primi, dacă voi fi eu ministru, nu știu, dar pentru mine important să nu fie mai puțin decât bugetul cu care am pornit în acest an. Nu știu când va fi PIB, dacă PIB-ul se va modifica în viitor. Nu știu care va fi creșterea economică.

Moderator: Eu am înțeles în principiu pe care îl puneți pe masă guvernului, premierului. Dar domnule ministru, dumneavoastră știți că sunteți și un un om al istoriei pentru că sunteți într-un moment al istoriei și veți intra în istoria educației, probabil că oamenii vor citi în manualele de istorie despre ministrul Daniel David, care a luat această decizie și Guvernul a luat această decizie, să taie de la educație, adică să taie de la viitor. Adică eu cu dumneavoastră am vorbit acum o lună și ceva și mi-ați spus foarte corect: avem o mare problemă cu teoriile conspiraționiste, cu oamenii care nu înțeleg. Eu înțeleg toate aceste lucruri, austeritate și așa mai departe, dar vine Guvernul și taie de la educație?

Daniel David: Vine Guvernul și pur și simplu nu taie nimic de la educație, nu mai dă la educație. Nu uitați că bugetul educației de la început de an nu a fost tăiat și sper să nu se taie. Doar că nu mai primim cele 2 miliarde. Iar eu mi-am asumat acest sacrificiu de imagine de a fi un ministru al austerității pentru a avea salarii și burse. Când cineva se uită și vine și îmi spune că în condiții de criză fiscal-bugetar trebuie să ajungem la 6% – bun și eu aș dori lucrul ăsta, dar oare este rațional? Poți să-l ceri, dar te aștepți să primești? Deci, altfel spus, nu poți să spui oamenilor decât adevărul. Și ăsta este adevărul. Nu se taie din bugetul educației, doar că nu mai primim suma pentru care pe care am cerut-o pentru a putea încheia anul. A trebuit să facem aceste măsuri. Am intrat ca un ministru pentru reformă, am ajuns un ministru de austeritate. Da, imaginea este criticată și eu sunt criticat, dar știu și sunt liniștit că am asigurat salariile și bursele oamenilor până la sfârșit de an. Asta e situația.”

De remarcat în context, că ministrul David a vorbit despre procentul pregăzut de lege ca despre o „țintă”, nu despre o obligație legală care trebuie respectată. „Pe termen lung, trebuie să țintim 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare”, a scris acesta în mesajul de început de an școlar.

Atât Legea învățământului preuniversitar 198/2023, cât și cea a învățământului superior 199/2023 prevăd „minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat” pentru finanțarea educației. Legile 198 și 199 au suferit intervenții anuale pentru a diminua sau amâna aplicarea acesei prevederi, atât înaintea aprobării bugetului pe 2024 cât și a celui pe 2025.