Impozit de soldaritate pe toate veniturile din salarii, pensii, chirii, dividende, rente mai mari de 3.200 lei net şi abrogarea sau amânarea Legii pensiilor, propunerile unui institut al Academiei Române pentru ca statul să aibă resurse suplimentare

Impozitul de solidaritate pe toate veniturile de 3.200 lei net pe lună este propus de un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române care au realizat un raport social privind efectele pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra standardului de viață al populației. Raportul a fost lansat pe 26 aprilie şi conţine recomandări pentru autorităţi pe mai multe tipuri de măsuri.

Raportul citat mai recomandă şi abrogarea sau prorogarea Legii pensiilor, adoptată în 2019, indexarea punctului de pensie cu valoarea inflaţiei, creşterea de salarii doar pentru a compensa rata inflaţiei, creşterea indemnizaţiei de şomaj pentru două luni la 1.000 de lei sau reintroducerea unei grile naţionale unitare de salarizare pentru administraţia locală.

„Intervenţia pentru a salva cât mai multe vieţi -deci cât mai mult din patrimoniul uman al României – necesită un efort colectiv din partea tuturor membrilor societăţii. La baza efortului colectiv stau o serie de valori definitorii pentru noi ca societate: compasiunea, iubirea şi solidaritatea faţă de semenii aflaţi în nevoie, afirmarea demnităţii umane. Transpunerea în practică a valorilor respective înseamnă participarea la un efort comun în lupta împotriva răspândirii pandemiei şi a combaterii efectelor sale socio-economice. Cum această luptă are mare nevoie de resurse suplimentare, excepţionale, contribuţia în plan economic poate să fie şi sub forma unui impozit de solidaritate„, scriu cercetătorii în raport.

„Impozitul de solidaritate pe care îl propunem reprezintă un impozit direct pe o perioadă determinată, universal, fără nicio excepţie, de la un anumit prag al veniturilor în sus, indiferent
de sursa acestora. Impozitul de solidaritate ar include:

• veniturile din muncă
• veniturile din pensii
• veniturile din capital şi proprietate

Pragul pe care îl propunem pentru impozitul de solidaritate este de 3.200 lei / lunar, respectiv valoarea salariului mediu net în februarie 2020. Tot ce depăşeşte acest prag, indiferent de sursa de venit (salarii, pensii, chirii, dividende, rente) intră sub incidenţa impozitului de solidaritate.

Cu alte cuvinte, primii 3.200 de lei de venit net (după plata contribuţiilor şi a impozitului pe venit, în cazul salariilor şi pensiilor) nu sunt impozitaţi deloc prin impozitul de solidaritate, ci numai tranşa de venit dincolo de pragul de 3.200 lei lunar. Cota de impunere poate fi stabilită de decidentul politic în funcţie de criterii fiscale şi de rezervele de solidaritate ale societăţii„, explică cercetătorii.

Potrivit acestora, impozitul de solidaritate prezintă o serie de avantaje, enumerate mai jos:

• „are o perioadă determinată: de la câteva luni până la un an; spre deosebire de tăierile de salarii din anul 2010, oamenii vor avea orizontul revenirii la normalitate; Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie socială

• este universal şi cu adevărat solidar: toţi cei cu venituri lunare nete de peste 3.200 lei plătesc, fără nicio excepţie (este binecunoscut că prima excepţie atrage după sine o sumedenie de alte categorii socio-profesionale);

• este moral dezirabil, deoarece este just ca acei care au mai mult să contribuie mai mult; în acest fel, solidaritatea clamată de liderii politici îmbracă o formă concretă; e momentul să învăţăm din lecţiile trecutului, iar costurile sociale ale crizelor să fie mai corect distribuite în populaţie, nu doar pe umerii celor cu venituri mici şi medii;

• rezolvă temporar problema controversată a pensiilor „speciale”, fără a fi nevoie de revizuirea legislaţiei acestora; şi poate fi un exerciţiu de utilă acomodare în vederea rezolvării definitive a problemei pensiilor „speciale”, prin impozitarea acestora

• evită măsurile de austeritate, economic contraproductive, de tipul tăierilor de salarii din 2010, care dezbină societatea şi incită grupuri şi categorii socio-profesionale unele împotriva altora;

• este în linie cu măsura luată de guvernele din toate timpurile şi toate locurile în situaţie de tip economie de război: obţinerea de venituri fiscale excepţionale prin impozite excepţionale;

• este o formă compensatorie prin care „câştigătorii tranziţiei” dau ceva înapoi societăţii.”

Raportul integral „Pandemia și standardul de viață. Politici de protecție socială” este disponibil pe Biblioteca virtuală de Sociologie la următorul link: http://bibliotecadesociologie.ro/lansare-raport-social-pan…/

FOTO: ICCV