În 1.487 de școli din România, copiii din clasele primare învață în condiții de risc mare sau foarte mare de abandon școlar, potrivit listei publicate de Ministerul Educației și Cercetării. În 722 dintre ele, riscul este foarte mare și 765 au risc mare. Lista este Anexa 4 a apelului de selecție din programul PRIMII, lansat pe 28 septembrie. Documentul arată, școală cu școală, unde se concentrează riscul de abandon în primele clase.
Edupedu.ro a scris despre programul PRIMII, finanțat cu peste 1,2 miliarde de lei din Fondul Social European Plus, la lansarea apelului. Lista publicată de MEC e un inventar public al vulnerabilității școlare în învățământul primar, întocmit cu instrumente dezvoltate de minister împreună cu Banca Mondială.
Cum a fost stabilit riscul
Potrivit anunțului oficial, încadrarea se bazează pe Indexul Național de Vulnerabilitate Școlară pentru Învățământul Primar și pe Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE). Indexul folosește cinci indicatori, grupați pe cinci dimensiuni: stabilitatea cadrelor didactice, eficiența educațională, calitatea rezultatelor școlare, complexitatea structurii școlare și riscul eșecului școlar. Ministerul descrie lista drept una „alcătuită pe baza categoriei de risc de părăsire timpurie a școlii”.
Pentru o parte din unități, lista mai indică gradul de marginalizare al comunității, calculat cu indicele de risc comunitar dezvoltat de UNICEF. Documentul nu publică însă valorile indicatorilor pentru fiecare școală și nici anul la care se raportează datele. Arată doar categoria finală.
Ce înseamnă „risc de abandon” în această listă
Categoria de risc se referă la școală, nu la fiecare elev. O unitate cu risc foarte mare nu este neapărat o școală din care copiii pleacă deja în număr mare. Este o școală cu profilul în care abandonul apare cel mai des: personal didactic instabil, rezultate slabe, repetenție, structuri mici și dispersate.
Elevii în risc se identifică abia ulterior, în școlile intrate în program. Învățătorii completează pentru fiecare copil Fișa de observare MATE Primar, cel târziu până pe 30 octombrie. Potrivit cererii de finanțare, elevul care îndeplinește cel puțin unul dintre cei cinci indicatori din fișă este considerat în risc de abandon. Pentru el se întocmește apoi un plan de servicii educaționale. Platforma MATE descrie semnalele urmărite: rezultate slabe, repetenție, absențe și comportament școlar nepotrivit.
Ministerul face și o distincție. Un elev care nu mai frecventează cursurile, fără să se fi transferat, „nu este considerat automat în abandon”. El rămâne în evidență până la încheierea situației școlare.
Patru din cinci școli sunt la sat
Din cele 1.487 de unități, 1.217 sunt în mediul rural, adică 81,8%. Riscul cel mai grav e și el mai frecvent la sat: jumătate din unitățile rurale (614) au risc foarte mare. În urban, proporția este de 40% (108 din 270).
Lista cuprinde atât școli cu personalitate juridică (948), cât și structuri arondate (539). Printre ele sunt 133 de școli primare, de regulă unități mici din sate, dar și licee tehnologice și teoretice care au și clase primare.
Județele cu cele mai multe școli în risc
Cele mai multe unități sunt în Iași (85), Bacău (74), Mureș (73), Constanța (59), Suceava (58) și Dolj (57). Dacă ne uităm doar la riscul foarte mare, clasamentul se schimbă. Mureș are 53 de unități în această categorie, Iașiul 48, Sibiul 36, Brașovul 35, iar Dâmbovița 31.
Ca proporție, riscul foarte mare domină lista în trei județe din centrul țării. În Brașov, 35 din 47 de unități au risc foarte mare (74%). În Mureș, proporția este de 73%, iar în Sibiu de 72%. Urmează Bihorul, cu 66%.
La celălalt capăt sunt Gorj și Maramureș. Fiecare are 15 unități pe listă, dar câte una singură cu risc foarte mare. Caraș-Severin are cele mai puține unități (12), urmat de Mehedinți (13). Clujul, al doilea centru universitar al țării, are 17 unități pe listă, de cinci ori mai puține decât Iașiul.
Hunedoara este singurul județ în care lista e dominată de mediul urban: 17 din 18 unități sunt în orașe. Douăsprezece dintre ele sunt în Valea Jiului, la Petroșani, Vulcan, Lupeni, Petrila și Uricani.
Bucureștiul lipsește din listă
Municipiul București nu apare cu nicio unitate. Ilfovul, în schimb, are 30. Niciunul dintre documentele publicate de minister, adică anunțul de selecție, cererea de finanțare și setul de 60 de întrebări și răspunsuri din 7 octombrie, nu explică absența Capitalei. Din documente nu reiese dacă în București nu există școli primare în aceste categorii de risc sau dacă municipiul a fost exclus din alt motiv. Edupedu.ro va solicita lămuriri ministerului.
173 de școli au și risc foarte mare, și marginalizare mare
Indicele UNICEF este completat pentru 844 de unități. 292 sunt în comunități cu grad mare de marginalizare, iar 552 în comunități cu grad mediu spre mare. Pentru celelalte 643, lista are mențiunea „n/a”.
173 de unități au simultan risc foarte mare de abandon și grad mare de marginalizare comunitară. 172 dintre ele sunt la sat. În grila de punctaj PRIMII, aceste școli obțin maximul de 100 de puncte: 40 pentru riscul MATE foarte mare, 30 pentru marginalizarea mare și 30 pentru mediul rural. Cele mai multe sunt în Iași (20), Bacău (16), Vaslui (13), Suceava (12) și Brașov (10).
Vasluiul iese în evidență: 29 din cele 34 de unități de pe listă sunt în comunități cu grad mare de marginalizare, cea mai mare proporție din țară.
Schema își propune granturi pentru cel puțin 350 de unități și sprijin pentru aproximativ 50.000 de elevi, pe trei ani școlari. Cererile se ierarhizează după punctaj și se finanțează în limita bugetului fiecărei runde. A doua rundă e anunțată pentru începutul anului școlar 2027-2028.
Grantul se calculează la 7.408,19 lei pe elev pe an școlar. Cererile pentru prima rundă se trimit la primii@edu.gov.ro până pe 12 octombrie 2026, ora 17:00.
Situația pe județe
Alba: 18 unități, dintre care 9 cu risc foarte mare și 9 cu risc mare (11 în mediul rural)
Arad: 38 de unități, dintre care 15 cu risc foarte mare și 23 cu risc mare (27 în mediul rural)
Argeș: 42 de unități, dintre care 13 cu risc foarte mare și 29 cu risc mare (38 în mediul rural)
Bacău: 74 de unități, dintre care 28 cu risc foarte mare și 46 cu risc mare (63 în mediul rural)
Bihor: 41 de unități, dintre care 27 cu risc foarte mare și 14 cu risc mare (39 în mediul rural)
Bistrița-Năsăud: 23 de unități, dintre care 12 cu risc foarte mare și 11 cu risc mare (20 în mediul rural)
Botoșani: 44 de unități, dintre care 17 cu risc foarte mare și 27 cu risc mare (37 în mediul rural)
Brăila: 15 unități, dintre care 3 cu risc foarte mare și 12 cu risc mare (9 în mediul rural)
Brașov: 47 de unități, dintre care 35 cu risc foarte mare și 12 cu risc mare (43 în mediul rural)
Buzău: 39 de unități, dintre care 16 cu risc foarte mare și 23 cu risc mare (30 în mediul rural)
Călărași: 48 de unități, dintre care 25 cu risc foarte mare și 23 cu risc mare (42 în mediul rural)
Caraș-Severin: 12 unități, dintre care 6 cu risc foarte mare și 6 cu risc mare (6 în mediul rural)
Cluj: 17 unități, dintre care 7 cu risc foarte mare și 10 cu risc mare (14 în mediul rural)
Constanța: 59 de unități, dintre care 29 cu risc foarte mare și 30 cu risc mare (47 în mediul rural)
Covasna: 20 de unități, dintre care 11 cu risc foarte mare și 9 cu risc mare (16 în mediul rural)
Dâmbovița: 55 de unități, dintre care 31 cu risc foarte mare și 24 cu risc mare (52 în mediul rural)
Dolj: 57 de unități, dintre care 22 cu risc foarte mare și 35 cu risc mare (41 în mediul rural)
Galați: 37 de unități, dintre care 17 cu risc foarte mare și 20 cu risc mare (28 în mediul rural)
Giurgiu: 46 de unități, dintre care 22 cu risc foarte mare și 24 cu risc mare (43 în mediul rural)
Gorj: 15 unități, dintre care 1 cu risc foarte mare și 14 cu risc mare (13 în mediul rural)
Harghita: 21 de unități, dintre care 10 cu risc foarte mare și 11 cu risc mare (14 în mediul rural)
Hunedoara: 18 unități, dintre care 11 cu risc foarte mare și 7 cu risc mare (1 în mediul rural)
Ialomița: 26 de unități, dintre care 16 cu risc foarte mare și 10 cu risc mare (18 în mediul rural)
Iași: 85 de unități, dintre care 48 cu risc foarte mare și 37 cu risc mare (80 în mediul rural)
Ilfov: 30 de unități, dintre care 12 cu risc foarte mare și 18 cu risc mare (26 în mediul rural)
Maramureș: 15 unități, dintre care 1 cu risc foarte mare și 14 cu risc mare (11 în mediul rural)
Mehedinți: 13 unități, dintre care 6 cu risc foarte mare și 7 cu risc mare (10 în mediul rural)
Mureș: 73 de unități, dintre care 53 cu risc foarte mare și 20 cu risc mare (58 în mediul rural)
Neamț: 37 de unități, dintre care 16 cu risc foarte mare și 21 cu risc mare (32 în mediul rural)
Olt: 25 de unități, dintre care 6 cu risc foarte mare și 19 cu risc mare (14 în mediul rural)
Prahova: 49 de unități, dintre care 26 cu risc foarte mare și 23 cu risc mare (38 în mediul rural)
Sălaj: 24 de unități, dintre care 10 cu risc foarte mare și 14 cu risc mare (22 în mediul rural)
Satu Mare: 32 de unități, dintre care 19 cu risc foarte mare și 13 cu risc mare (28 în mediul rural)
Sibiu: 50 de unități, dintre care 36 cu risc foarte mare și 14 cu risc mare (40 în mediul rural)
Suceava: 58 de unități, dintre care 25 cu risc foarte mare și 33 cu risc mare (56 în mediul rural)
Teleorman: 36 de unități, dintre care 18 cu risc foarte mare și 18 cu risc mare (31 în mediul rural)
Timiș: 54 de unități, dintre care 26 cu risc foarte mare și 28 cu risc mare (44 în mediul rural)
Tulcea: 15 unități, dintre care 7 cu risc foarte mare și 8 cu risc mare (10 în mediul rural)
Vâlcea: 17 unități, dintre care 8 cu risc foarte mare și 9 cu risc mare (9 în mediul rural)
Vaslui: 34 de unități, dintre care 16 cu risc foarte mare și 18 cu risc mare (29 în mediul rural)
Vrancea: 28 de unități, dintre care 6 cu risc foarte mare și 22 cu risc mare (27 în mediul rural)
București: nicio unitate
Lista completă a celor 1.487 de unități, cu județul, localitatea, codul SIIIR, mediul de rezidență, categoria de risc și gradul de marginalizare UNICEF, poate fi consultată aici.
