Aproximativ 4.000-5.000 de elevi nu participă, în fiecare an, la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, iar explicația nu este una singură, ci ține de un cumul de factori familiali, socioeconomici, individuali și școlari, a spus Irina Horga, cercetător științific la Institutul de Științe ale Educației la Prima TV pe 26 iunie.
- Aproape 15.000 de elevi care erau înscriși la începutul acestui an școlar în clasa a VIII-a nu apar înscriși la Evaluarea Națională, conform unei analize Edupedu.ro. Generația 2026 a trecut prin pandemie și 9 miniștri ai Educației, iar acum intră primii în liceul cu programe și manuale noi.
Irina Horga, atrage atenția că există și o „zonă de neimplicare a familiilor”, tocmai în cazul elevilor aflați în risc de eșec școlar.
„Cu referire strictă la evaluarea de la finalul clasei a VIII-a, Institutul a realizat acum doi ani o cercetare care a avut ca scop analiza cauzelor pentru care elevii nu participă la acest examen important din viața lor școlară și profesională viitoare”, a declarat cercetătoarea.
„Rezultatele ne arată faptul că participarea și, respectiv, rezultatele la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a sunt determinate de un complex de factori.
Niciodată nu este o singură cauză pentru neparticipare sau pentru un rezultat slab, ci o multitudine de factori care vin cu prioritate din zona familială, a mediului socioeconomic, dar, în aceeași măsură, țin și de factori individuali, de modul în care elevul face față acestei presiuni de performanță, și țin și de factori școlari.”, a spus Irina Horga.
Fiecare elev este influențat diferit de acești factori, iar profesorii și părinții trebuie să conștientizeze importanța lor.
„Toți factorii sunt importanți și se coagulează în mod personalizat la nivelul fiecărui elev. Ce este important este ca profesorii, elevii, dar și părinții să conștientizeze multitudinea acestor influențe și să încerce să le țină sub control și să pregătească cât mai bine copilul pentru acest moment important din viața lui.
Este prima mare trecere, prima mare tranziție a copilului, pentru că majoritatea se mută într-o altă unitate de învățământ, se duc către un curriculum orientat pe filiere și profiluri, ulterior și pe specializări, iar schimbările sunt majore.”, a afirmat cercetătoarea.
Aproximativ 1% dintre elevi abandonează în clasa a VIII-a
Irina Horga a explicat că o parte dintre elevii care nu ajung la examen abandonează școala chiar în ultimul an de gimnaziu.
„Cercetarea noastră de acum doi ani ne-a arătat că, în mod constant, cam aceeași pondere de elevi nu participă la acest examen.
Care sunt elevii care se găsesc în această cohortă de neparticipanți? Sunt cei care au abandonat pe parcursul clasei a VIII-a, dacă vorbim strict cu referire la numărul de elevi înscriși la începutul anului școlar. Există aproximativ 1% dintre elevi care se pierd pe parcursul clasei a VIII-a, o pondere relativ constantă și la nivelul celorlalte clase.
Apoi, există și o medie de 2,5% până la 3% de elevi aflați în situații de corigență sau de repetenție, deci care nu au situația școlară încheiată, ceea ce nu le permite participarea la acest examen. Prin urmare, an de an, 4.000-5.000 de elevi nu participă la această evaluare”, a declarat cercetătoarea.
Există și o zonă de neimplicare a familiilor
Irina Horga a atras atenția și asupra rolului pe care îl joacă familia în pregătirea elevilor pentru examen.
„Din păcate, cercetarea noastră arată că există și o zonă de neimplicare a familiilor, tocmai în condițiile în care elevii sunt în risc de eșec școlar, au lacune în învățare și se confruntă cu dificultăți de integrare în mediul școlar”, a spus aceasta.
Irina Horga a explicat că lipsa resurselor, dar și atitudinea familiei față de educație influențează felul în care elevii privesc examenul.
„În perspectiva unei mai bune pregătiri a elevilor pentru evaluările cu miză mare pentru viața lor ulterioară, trebuie să luăm în calcul și această zonă în care familia nu se implică, nu are condiții materiale să susțină copilul, nu are o atitudine sănătoasă față de educație și față de școală, nu și-a construit așteptări pentru viitorul parcurs școlar al elevilor.
Toate acestea influențează și modul în care elevii se raportează la examen, în care îl percep și în care se implică în învățarea pentru examen”, a concluzionat Irina Horga.