Problemele cu care se confruntă administratorii de patrimoniu din școli și grădinițe au fost semnalate prin intermediul unei scrisori primite de Edupedu.ro. „În teorie, suntem încadrați ca personal didactic auxiliar. În practică, fișa postului nostru a devenit un monstru birocratic imposibil de gestionat de către o singură persoană”, se arată în scrisoare.
Potrivit scrisorii, administratorii de patrimoniu sunt ignorați de Ministerul Educației și Cercetării:
„Se vorbește mult despre profesori, despre directori, despre salarii și reforme legislative. Dar există o categorie profesională complet ignorată de Ministerul Educației, deși pe umerii ei apasă o responsabilitate uriașă, adesea penală: administratorul de patrimoniu.”
Conform sursei citate, fișa postului pentru administratorii de patrimoniu a devenit „un monstru birocratic imposibil de gestionat de către o singură persoană”:
„În teorie, suntem încadrați ca personal didactic auxiliar. În practică, fișa postului nostru a devenit un monstru birocratic imposibil de gestionat de către o singură persoană, fără o armată de juriști sau economiști în spate.”
În scrisoare sunt detaliate sarcinile pe care le are de făcut un administrator de patrimoniu: expert în achiziții publice (fără suport juridic); manager de resurse umane, coordonare și evaluare; gestionar și responsabil de inventar; scut în fața controalelor (Siguranță și Sănătate).
„Suntem, în același timp, economiști, juriști, specialiști în achiziții, manageri de personal, gestionari și responsabili cu logistica. Volumul de muncă este de o amploare greu de imaginat pentru cineva care nu lucrează în sistem. Cu toate acestea, salarizarea și recunoașterea importanței acestui post sunt ridicole în raport cu riscurile asumate”, potrivit documentului.
Redăm conținutul scrisorii:
„Vă adresez această scrisoare sub protecția anonimatului, nu din lipsă de curaj, ci din cauza vulnerabilității administrative în care ne aflăm noi, cei care facem ca școlile și grădinițele din România să funcționeze fizic, zi de zi. Se vorbește mult despre profesori, despre directori, despre salarii și reforme legislative. Dar există o categorie profesională complet ignorată de Ministerul Educației, deși pe umerii ei apasă o responsabilitate uriașă, adesea penală: administratorul de patrimoniu.
Situația devine de-a dreptul critică în unitățile de învățământ (în special grădinițe cu program prelungit sau școli cu internat) care au în structură o cantină proprie.
În teorie, suntem încadrați ca personal didactic auxiliar. În practică, fișa postului nostru a devenit un monstru birocratic imposibil de gestionat de către o singură persoană, fără o armată de juriști sau economiști în spate.
Iată ce înseamnă, în realitate, munca unui administrator de patrimoniu care gestionează și o cantină:
- Expert în Achiziții Publice (fără suport juridic): Pentru că banii plătiți de părinți pentru hrana copiilor devin fonduri publice, suntem obligați să derulăm totul prin platforma SEAP / SICAP. Noi facem studiul de piață, noi elaborăm caietele de sarcini complexe pentru alimente (unde normele de nutriție trebuie corelate la gram cu prețurile pieței), noi lansăm procedurile și noi răspundem în fața autorităților de control ANAP sau a Curții de Conturi. O singură greșeală într-o procedură SEAP înseamnă amenzi uriașe, suportate din buzunarul propriu.
- Manager de Resurse Umane, Coordonare și Evaluare: Administratorul nu stă doar la birou. El coordonează, controlează și evaluează direct personalul din subordine: bucătari, ajutor de bucătari, îngrijitori, fochiști sau muncitori de întreținere. Evaluarea performanțelor, pontajele, graficele de lucru și managementul conflictelor din bucătărie cad tot în sarcina noastră.
- Gestionar și Responsabil de Inventar: Purtăm răspunderea materială directă pentru tot ce intră și iese din instituție. De la mobilier, laptopuri și materiale de curățenie, până la dările în consum zilnice pentru cantină (carne, legume, lactate). Fiecare gram de aliment trebuie descărcat corect din gestiune, iar inventarierile periodice sunt de o complexitate extremă.
- Scut în fața controalelor (Siguranță și Sănătate): Când vin controalele de la ANSVSA, DSP sau ANPC, persoana care stă în prima linie și prezintă dosarele cu mii de pagini de trasabilitate, grafice de temperatură, probe alimentare și avize este administratorul de patrimoniu. Dacă un furnizor aduce marfă neconformă și aceasta trece de recepție, responsabilitatea este a noastră.
Suntem, în același timp, economiști, juriști, specialiști în achiziții, manageri de personal, gestionari și responsabili cu logistica. Volumul de muncă este de o amploare greu de imaginat pentru cineva care nu lucrează în sistem. Cu toate acestea, salarizarea și recunoașterea importanței acestui post sunt ridicole în raport cu riscurile asumate .
Vă rog să aduceți în atenția opiniei publice și a decidenților din Ministerul Educației această realitate sufocantă. Sistemul de învățământ nu înseamnă doar cretă și manuale; înseamnă și o infrastructură critică administrată de oameni epuizați, ignorați, dar blocați în responsabilități uriașe, recompensați cu un salariu la gradația și vechimea cea mai mare de 4800 ron net.
Cu respect,
Un administrator de patrimoniu anonim”.
Foto: © Iurii Sokolov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
9 comments
Dețin funcția de administrator de patrimoniu pentru 2 scoli , 2 grădinițe cu program normal si o gradinita cu program prelungit , contractul de munca este pe 4 ore , oare am timp de toate cele in aceste 4 ore? in afara faptului ca toata lumea trage de tine te mai si desconsidera ca prin „”noi avem gradație de merit ^ oare este ok sa fim subjugati si pe lucru de nimic .
aha si in acele scoli unde acest post de administrator de patrimoniu nu exista in organigrama, acolo directorul trebuie sa preia aceasta sarcina cu secretarul/contbilul, totul pe gratis.
Secretarii de școli sunt pilonii școlilor,hai sa nu exageram.10/20 facturi de achiziție Intr o lun pentru administrator.Vara nu este picior de administrator,bibliotecar,contabil și laborant in scoli.
Buna ziua! Dar lucrarile si curatenia generala care se efectuaza toata vara, cine le gestioneaza? Administratorul…Cum puteti spune ca nu este toata vara in scoala? Noi nu avem concediu de odihna cat profesorii…Nici daca am vrea nu putem sta atatea zile in concediu de odihna. In scoala unde lucrez se fac lucrari de reparatii curente in fiecare vara…
Foarte adevărat! Acest articol descrie o realitate dureroasă, dar complet adevărată: în sistemul actual, administratorul de patrimoniu a devenit pilonul nevăzut care ține școala în picioare din punct de vedere funcțional și logistic. Dacă privim lucrurile concret, volumul uriaș de muncă transformă acest post într-un cumul absurd de departamente care, în orice altă instituție publică, ar fi gestionate de echipe întregi de specialiști.
Funcționăm, practic, ca un întreg departament administrativ și de resurse umane, dar fără să avem în spate vreo structură de sprijin sau o bază organizatorică reală. Avem în subordine directă tot personalul nedidactic și de întreținere – îngrijitori, paznici, muncitori, fochiști –, fiind direct responsabili de coordonarea, graficele de lucru, evaluarea și managementul zilnic al acestora. Pe lângă gestionarea oamenilor, facem muncă de secretariat și logistică, întocmim documentații complexe, contracte și gestionăm integral relația directă cu furnizorii. În plus, toate proiectele mari ale școlii, inclusiv dotările masive prin PNRR sau DOTLAB, trec direct și exclusiv prin mâna noastră; noi generăm referatele de necesitate, facem studiul de piață, urcăm procedurile în SEAP/SICAP, realizăm recepțiile fizice, verificările tehnice și introducerea în evidența tehnico-operativă. Mai mult, responsabilitatea noastră nu se oprește la magazie, deoarece parcurgem tot circuitul legal al cheltuielilor, până la faza în care semnăm ca administrativ, ca și compartiment de specialitate, cu semnătură electronică calificată, fiecare ordonanțare de plată și angajament bugetar.
Întreaga muncă de teren, de analiză, de coordonare a oamenilor, de asumare a riscurilor logistice și de întocmire cap-coadă a documentelor primare este descărcată integral pe umerii administratorului de patrimoniu
Este profund inechitabil ca un singur om să își asume riscuri patrimoniale uriașe, să coordoneze echipe întregi fără un aparat administrativ real în spate și să fie în același timp economist, jurist și specialist în achiziții, în timp ce responsabilitatea reală a execuției este mascată în spatele unei simple vize CFP. Școala funcționează pentru că administratorii de patrimoniu își depășesc zilnic fișa postului și poartă pe umeri greutatea legală a proiectelor, nu pentru că sistemul este conceput corect.
Suntem o categorie de angajați care nu este luată în seamă și de care nu se ține cont atunci când se vorbește de învățământ și educație. Se găsesc avantaje doar pentru cadrele didactice, restul din unitățile școlare preuniversitare nu există. Suntem buni doar pentru a fi trași la răspundere.
În general tot personalul auxiliar și nedidactic are salariul foarte mic, indiferent de experiență, răspundere și atribuții.
Dacă se face o comparație între salariile noastre, ca administratori de patrimoniu și îngrijitoarele din ministere, se va ajunge la concluzia că avem aceleași salarii pentru cu totul alte sarcini și răspunderi.
Am dori să vedem și la categoria noastă de angajați niște schimbări în bine!
Nu exista corelație între răspundere , volum de munca , încadrarea în programul de 8 ore și salariu ! Venitul net al unui adm cu vechime de 35 ani este cat al unei educ debutante și mai mare cu 200 lei cat al unui muncitor ! Aici vorbim de responsabilități și de sarcini ce depășesc de cele mai multe ori programul de 8 ore ! Un adm e sunat când se întrerupe curentul sau se sparge o țeavă la orice oră , când se declanșează o alarma , când se sparge un geam sau se strica o yala … el răspunde și rezolva toate problemele ce se ivesc ( când nu ajunge mașină cu pâine , când nu vine la timp patiseria , când un părinte nu se uita pe programul de încasări și vrea să știe cât are de plata , când un salariat nu a ajuns la serviciu s.a.m.d. ) ! Numai spun de achiziții când din departamentul achiziții este el și două doamne educ care nu au nici o vina că au ajuns acolo ! Oare cine face munca ???
Acest articol descrie fidel realitatea din teren. Funcția de administrator de patrimoniu nu mai înseamnă de mult doar administrarea bunurilor unei unități de învățământ. Astăzi, acest post concentrează atribuții din domeniul achizițiilor publice, financiar-contabil, resurse umane, SSM și PSI, securitate alimentară, gestiune, logistică și administrarea patrimoniului, toate asumate de o singură persoană.
Această realitate este confirmată chiar de cadrul legal. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, Codul administrativ, Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, legislația sanitar-veterinară și normele financiar-contabile generează obligații concrete, cu răspundere administrativă, materială, contravențională și, în anumite situații, chiar penală.
Este profund disproporționat ca un singur administrator de patrimoniu să răspundă pentru milioane de lei în bunuri, pentru legalitatea procedurilor de achiziție, pentru funcționarea cantinei, pentru coordonarea personalului nedidactic și pentru documentația solicitată de Curtea de Conturi, ANAP, DSP, DSVSA, ISU sau ITM, fără sprijin de specialitate și pentru o salarizare care nu reflectă complexitatea și nivelul de răspundere al funcției.
Dacă ne dorim un sistem de învățământ funcțional, este timpul ca Ministerul Educației să recunoască prin legislație, normare și salarizare rolul esențial al administratorului de patrimoniu. Școlile și grădinițele nu pot funcționa doar prin actul educațional; ele funcționează și datorită celor care asigură, în fiecare zi, infrastructura, legalitatea și siguranța întregului proces.
Subscriu în totalitate! Articolul descrie perfect realitatea sufocantă a acestui post. Ceea ce este cu adevărat revoltător este că, dacă am vorbi de mediul privat, toate aceste atribuții uriașe (SEAP, norme DSP, gestiune, resurse umane) ar fi gestionate de departamente complet diferite: Juridic, HR, Achiziții și Logistică. La stat, însă, s-a găsit soluția de a arunca toată această răspundere – adesea penală – pe umerii unui singur om, pe un salariu care abia reflectă o fracțiune din acest efort. Este o bătaie de joc, iar Ministerul Educației trebuie să deschidă ochii!
Si totuși datorită datorită capacității de multitasking a administratorilor de patrimoniu, imposibilul devine posibil zi de zi