Inspectoratul Școlar Iași are o datorie de aproape 7 milioane de lei la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), potrivit listei cu instituțiile publice care aveau restanțe la data de 31 august 2025, publicată de instituție recent. La solicitarea Edupedu.ro, conducerea Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Iași a transmis că suma restantă datează din perioada 2010-2013 și provine de la cheltuieli neeligibile din anumite proiecte POSDRU, fără să precizeze punctual despre ce proiecte este vorba, dar că sumele „au fost declarate neeligibile la aproximativ 7 ani după finalizarea proiectelor din cauza unor necorelări legislative”. În acea perioadă au fost la șefia ISJ Liliana Romaniuc (octombrie 2009 – Iunie 2012) și Camelia Gavrilă (2012-2017). Edupedu.ro a stat de vorbă cu ambele inspectoare, pentru un punct de vedere.
- De remarcat că Luciana Antoci, actualul consilier pe educație al premierului Ilie Bolojan, a fost din 2021 și până în martie anul acesta la conducerea Inspectoratului școlar județean Iași.
Inspectoratul Școlar Județean Iași figurează pe lista datornicilor la stat cu 6.779.784 lei. Suma reprezintă peste jumătate din suma datorată separat de școli, licee și universități, de peste 16 milioane de lei.
ANAF nu precizează ce reprezintă această sumă neplătită către stat.
La solicitarea Edupedu.ro, Inspectoratul Școlar Iași a transmis că „suma respectivă reprezintă cheltuieli neeligibile ale unui partener al ISJ Iași din proiecte POSDRU derulate în perioada 2010-2013” și că „aceste sume au fost declarate neeligibile la aproximativ 7 ani după finalizarea proiectelor din cauza unor necorelări legislative”.
Răspunsul integral al ISJ Iași, la solicitarea Edupedu.ro:
„Suma respectivă reprezintă cheltuieli neeligibile de pe proiecte derulate de ISJ Iași în perioada 2010-2013. În acest moment sunt efectuate diligențe împreună cu ANAF Iași în vederea identificării unor soluții pentru depășirea situației. Proiectele respective nu au fost derulate în colaborare cu Primăria Iași.
Sunt sume declarate neeligibile ale unui partener pentru care a fost atrasă răspunderea Inspectoratului Școlar Județean Iași ca beneficiar a unor Proiecte POSDRU. Aceste sume au fost declarate neeligibile la aproximativ 7 ani după finalizarea proiectelor din cauza unor necorelări legislative„.
- Am întrebat Inspectoratul Școlar Județean Iași cum se numește partenerul din cadrul proiectelor și care sunt proiectele POSDRU vizate, însă deocamdată nu am primit răspuns. Când îl vom primi îl vom publica
În perioada menționată de ISJ Iași privind cheltuielile neeligibile, au condus instituția Liliana Romaniuc (n. red octombrie 2009 – Iunie 2012, potrivit CV-ului) și Camelia Gavrilă (n. red 2012-2017).
Edupedu.ro a stat de vorbă cu ambele inspectoare, pentru a afla mai multe informații despre proiectele din acea perioadă ale Inspectoratului Școlar Județean Iași.
Liliana Romaniuc, șefă ISJ în funcție în 2010, spune că nu știe despre ce proiecte este vorba. A precizat că au fost încheiate proiecte la începutul mandatului său, dar că majoritatea fuseseră deja semnate anterior și că au început să fie implementate când deja era la conducerea inspectoratului.
Edupedu.ro: ISJ Iași a transmis Edupedu.ro că datoria de peste 6,7 milioane de lei provine din cheltuieli neeligibile în cadrul unor proiecte derula în perioada 2010-2013, perioadă în care și dvs ați condus ISJ Iași.
Liliana Romaniuc, fost ISG Iași în perioada 2009-2012: Nu știu absolut nimic.
Edupedu.ro: În 2010 dumneavoastră erați la șefia inspectoratului școlar. Deci nu știți despre ce proiecte ar putea fi vorba?
Liliana Romaniuc: Eu nu am încheiat proiectele. În mandatul meu au început proiectele, adică au fost implementate cel mult un an, după care eu am plecat din inspectorat. Și în momentul în care am plecat, evident n-am mai avut niciun fel de legătură cu inspectoratul sau cu proiectele, chiar absolut nimic.
Edupedu.ro: Când dumneavoastră ați venit la ISJ, deja erau semnate? N-ați semnat niciun proiect nou?
Liliana Romaniuc: Proiectele… O parte dintre ele au fost semnate în timpul mandatului meu, la început. Mai mult decât atât nu pot să vă spun. Dacă or fi acelea sau or fi altele, habar nu am. Eu am plecat în 2011. Deci chiar nu știu absolut nimic, nici nu-mi dau seama. După mine a fost inspector doamna profesor Camelia Gavrilă”.
Contactată de Edupedu.ro, fosta inspectoare Camelia Gavrilă spune că ar trebui să stăm de vorbă cu predecesoarea sa, Liliana Romaniuc, pentru că în mandatul său au fost proiecte POSDRU despre care își amintește că au fost semnalate unele probleme, dar după implementare. Aceasta afirmă că „la un moment dat, fiind finanțare europeană, sumele trebuiau preluate de către Minister și probabil sau au fost tot amânate”.
Potrivit CV-ului său, Camelia Gavrilă a fost manager al unui proiect POSDRU în perioada 2012 – 2013. Proiectul s-a numit La un click de educaţia modernă şi eficientă. Acesta a vizat formarea de competențe în predare și IT pentru profesori.
Camelia Gavrilă, fost ISG Iași în perioada 2012-2017: „Pot să vă spun că a existat la momentul acela, în contextul POSDRU, au existat schimbări succesive de abordări, o dinamică legislativă, puncte de vedere și deși ofițerii de proiect avizau anumite cheltuieli, la un moment dat erau și alte puncte de vedere, motiv pentru care au și fost niște dezbateri juridice pe această problemă și problemele erau cunoscute și la nivel de minister și de organism intermediar.
Eu am revenit în inspectorat pentru mandatul al treilea, ca inspector general la sfârșitul anului 2012. Deci punctul de plecare al proiectului respectiv prin POSDRU a fost 2010, când s-au făcut și selecțiile de parteneri, iar pe unul din parteneri, din câte am înțeles și știam povestea că a tot curs la un moment dat, pe o verificare ulterioară a fost un punct de vedere că nu a fost respectate probabil procedurile în totalitate. Deci asta înseamnă 2010. Proiectul a fost dus până în 2013, iar activitățile toate s-au făcut în mod corect, au fost evaluate, au fost validate, au fost însă apoi pe analize post-factum s-au găsit niște puncte de vedere, oricum nu se mai putea reface ceea ce se făcuse în 2010.
Trebuie să vă spună doamna Romaniuc cum a făcut selecțiile, pentru că oricum un proiect european nu putea fi oprit în niciun caz. El trebuia să meargă pentru că producea efecte la momentul acela.
Dar ce am spus este o realitate, în sistemul nostru de achiziții la nivel național se opera într-un fel, perspectiva europeană a fost alta, corelațiile legislative erau destul de imperfecte, adică adevărurile sunt undeva la mijloc și de aceea și ministerul știa că la un moment dat va trebui să acorde sumele acestea, să echilibreze balanța, pentru că nu era vina nimănui și erau niște imperfecțiuni de concepere a proiectelor în acel moment.
Edupedu.ro: Sunt niște sume pe care și statul trebuia să le pună?
Camelia Gavrilă, fost ISJ Iași 2012 -2017: E clar că la un moment dat trebuiau preluate de către minister și probabil au fost tot amânate și pe context de finanțare deficitară”.
Ce sunt proiectele PODSRU
În perioada 2015-2018 au fost finanțate multe programe prin Fondul Social European, în educație, unele cu finanțare nerambursabilă, altele cu finanțare națională: proiecte despre formarea profesorilor în mediul digital, măsuri în școli pentru prevenirea violenței, activități de formare de consilieri, activităție legate de sport în școală, etc. Printre proiecte se regăsește de exemplu și proiectul la un click de educaţia modernă şi eficientă ID 62150.
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) elaborat de România şi aprobat de Comisia Europeană defineşte intervenţia Fondului Social European în România în acord strategia de dezvoltare din domeniul resurselor umane, potrivit fonduri-ue.ro.
Obiectiv general POSDRU:
Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 de persoane.
Obiective specifice:
– Promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate, inclusiv educaţia superioară şi cercetarea;
– Promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea calităţii şi productivităţii muncii;
– Facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii;
– Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive;
– Promovarea inserţiei/reinserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;
– Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;
– Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa muncii.
Cine e Liliana Romaniuc
Presa locală scria în 2013 despre faptul că soțul inspectoarei Liliana Romaniuc conducea o fundație care ar fi fost partener al inspectoratului prin fonduri POSDRU pentru proiecte de formare a profesorilor. Liliana Romaniuc a spus că nu a avut nicio legătură cu proiectul. „Nu m-am ocupat eu, aşa că nu cunosc foarte multe”, potrivit 7Iași.ro.
Liliana Romaniuc este președinte al Asociației Române de Literație, a fost director la Colegiul privat „Richard Wurmbrand” din Iași. A fost numită în mai 2020 consilier în cabinetul viceprim-ministrului Raluca Turcan (în guvernul PNL condus de Orban). În 2012 a urmat Academia Națională „Mihai Viteazul”, cursuri de formare profesională continuă „Oscint pentru Management Educaţional Preuniversitar”.
A fost inspector școlar general în județul Iași în perioada 2009-2012, poziție ocupată după ce a fondat și condus școala privată Colegiul Richard Wurmbrand Iași. Este profesor de matematică.
Liliana Romaniuc a fost și consilier al ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu în 2021. În noiembrie 2019, Klaus Iohannis a decorat-o pe Liliana Romaniuc cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler, pentru implicarea în Proiectul „România Educată” lansat de președinte.
Liliana Romaniuc a fost membră nu doar a comisiei prezidențiale pe educație constituită de Iohannis, dar și a comisiei prezidențiale înființate de Traian Băsescu în 2007-2009, potrivit CV-ului acesteia.
În 2016 și-a obținut doctoratul în Formare profesională continuă – Management Educațional, la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, potrivit propriului său CV. În 2009-2010 a obținut un master la Universitatea „La Foscari”, Venetia, Italia.
În 2002-2003 a obținut un certificat de la School of Education and Human Development de la The George Washington University, SUA, iar în 2002 un certificat de formare profesională continuă de la American Romanian Academy of Arts and Sciences.
În 1981 a absolvit Facultatea de Matematică de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, iar în 1977 a terminat Liceul „Mihai Eminescu” Botoșani.
Cine e Camelia Gavrilă
Fosta inspectoare școlară generală Iași Camelia Gavrilă, profesoară de limba română, a fost numită din 2021 director la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași.
Numirea acesteia a fost una controversată și a fost criticată de primarul Iașiului, Mihai Chirică, însă presa locală scrie că ar fi vorba, de fapt, de un blat politic. Gavrilă a fost propunerea fostului premier Viorica Dăncilă pentru funcția de Ministru al Educației în locul Ecaterinei Andronescu, în septembrie 2019, și are un istoric de traseism politic, fiind membră PNL vreme de 12 ani timp în care a fost și șefa Inspectoratului Școlar Iași, ulterior alăturându-se PSD și devenind deputat social-democrat în legislatura 2016-2020. Ea a candidat la primăria Iași din partea PSD la alegerile locale din 2020, însă a pierdut.
A fost deputat și vicepreședintele Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaților, în 2020. Tot atunci era și președintele departamentului de educație PSD.
Citește și:
Înființarea unui Departament pentru implementarea proiectului România educată, în discuții la Ministerul Educației. Liliana Romaniuc, noul consilier al lui Sorin Cîmpeanu: Probabil voi fi implicată în noul departament, având în vedere că am lucrat în cadrul proiectului
Camelia Gavrilă, președintele departamentului de educație PSD: Ipoteza lansată de Raluca Turcan privind înghețarea anului școlar decredibilizează guvernarea și inflamează starea de spirit a românilor. Sistemul este capabil să recupereze, materia poate fi esențializată
A.S.
Redacția
Raluca Pantazi