Jumătate dintre liceenii participanți la un studiu privind folosirea AI în mediul preuniversitar, publicat miercuri de Edge Institute, spun că au folosit inteligența artificială ca să le rezolve temele. Iar aproape o treime spun că folosesc răspunsurile primite de la AI aproape ca atare. Aproape toți participanții la studiu (98%) declară că au folosit AI în diverse scopuri, iar 84% au spus că o folosesc pentru școală cel puțin o dată pe săptămână.
- Studiul „Inteligența artificială în învățământul preuniversitar – De la restricționarea utilizării la construirea competenței” a fost realizat pe un eșantion de 3.033 de respondenți, pe baza unui chestionar online distribuit în rândul liceenilor din România (tineri cu vârste între 14 și 20 de ani). Cercetarea s-a desfășurat în septembrie 2026, iar realizatorii de la Edge Institute, care nu declară studiul ca fiind reprezentativ, precizează că datele au fost ponderate după datele INS, cu o marjă de eroare de +/-2,4 pp și un nivel de încredere de 95%.
Potrivit cercetării, AI a intrat în educație nu prin instituții, norme sau politici, ci „de jos în sus, prin utilizare cvasi-universală” în rândul elevilor, foarte rar direcționată de profesori sau specialiști, în condițiile existenței unui „vid normativ” care persistă în acest domeniu – detalii mai jos.
Cât de des este folosit AI în scop educațional?
Potrivit cercetării, 45% dintre liceeni participanți au declarat că folosesc AI pentru școală sau studii de câteva ori pe săptămână, 25% – zilnic sau aproape zilnic, iar 15% – aproximativ o dată pe săptămână.
Jumătate dintre respondenți folosesc AI „să îmi rezolve temele”
Întrebați pentru ce activități școlare au folosit inteligența artificială, trei sferturi dintre respondenții care spun că folosesc AI în acest scop declară că au apelat la asemenea instrumente pentru a căuta informații sau a găsi idei. Dar jumătate spun că folosesc ai „să îmi rezolve temele” și aproape tot atâția – „să rezum texte, articole sau lecții” (47%) sau „să traduc texte” (44%).
Iar aproape o treime (30%) dintre respondenți spun că folosesc AI des sau foarte des ca „să folosesc răspunsul primit aproape ca atare”, iar 33% o folosesc în acest scop „uneori”.
- Jumătate (53%) spun că folosesc des sau foarte des AI „să înțeleg mai bine materia și să învăț pe cont propriu”.
În plus, 40% dintre liceenii respondenți au afirmat că li se pare total acceptabil sau mai degrabă acceptabil să folosească AI „să-mi scrie un eseu sau referat pe care îl predau ca fiind al meu”. Iar mai bine de două treimi (69%) spun că li se pare total sau mai degrabă acceptabil să folosească AI „să-mi rezolve probleme la o anumită materie.”
- În plus, peste o treime (35%) consideră total sau mai degrabă acceptabil să folosească AI „să-mi facă un proiect întreg în locul meu”.
Pe de altă parte, studiul observă o discrepanță. Întrebați câți colegi, cred că au predat cel puțin o dată o temă rezolvată în întregime de AI, dintre-un total de 10 colegi luați în considerare, estimarea medie a liceenilor a fost 8,2. Mai bine de jumătate (53%) dintre respondenți au spus că toți cei 10 colegi au predat cel puțin o dată o temă rezolvată integral cu AI. Or, în ceea ce-i privește pe ei înșiși, doar 50% declară că au folosit AI ca să le rezolve temele.
- Pentru această diferență, autorii oferă, în prezentarea cercetării, două posibile explicații: „Datele sugerează coexistența a două explicații, care nu pot fi separate metodologic prin acest instrument: pe de-o parte, elevii subraportează utilizarea proprie; pe de altă parte, aceștia tind să supraevalueze norma de utilizare a colegilor”.
Iar, deși cei mai mulți liceeni declară că printre colegii lor folosirea AI este o chestiune normală, discutată deschis, aproape jumătate 46% apreciază că „mulți colegi ascund faptul că au folosit AI”, iar 43% cred că „cine folosește prea mult AI este privit ca și cum ar trișa”.
Folosirea AI în timpul liber
Gradul de utilizare a AI în timpul liber, declarat de participanții la studiu, este ceva mai redus decât cel al elevilor care spun că folosesc AI pentru școală. 77% dintre ei afirmă că folosesc AI cel puțin o dată pe săptămână sau mai des (26% – zilnic sau aproape zilnic.
Dar, dincolo de a căuta informații, explicații sau de a crea conținut, un sfert dintre ei (23%) spun că apelează la AI „să vorbesc despre emoțiile sau problemele mele personale”.
Iar unul din cinci declară că se simt înțeleși când discută cu un chatbot și că le este mai ușor să vorbească cu un chatbot despre problemele personale, decât cu o persoană
Despre abordarea AI instituțional, la școală: puține reguli clare sau surse de învățare
Întrebați despre regulile privind folosirea AI la școală, aproape o treime dintre liceeni (29%) spun că există reguli clare, și tot atâția (30%) – reguli parțiale sau neclare. 21% spun că nu au reguli, iar 5% – că folosirea AI este interzisă.
Mai bine de un sfert (27%) spun că nu au învățat despre folosirea AI în niciun context, iar familia și prietenii/colegii reprezintă principala sursă de informare pe această temă (32% dintre respondenți). Doar 1 din 5 (21%) declară că au învățat despre AI la școală, ca parte dintr-o materie. Și mai puțini spun că au învățat la școală în cadrul unor lecții dedicate (16%) sau sub îndrumarea unui profesor (15%).
Autorii cercetării, despre evaluarea nivelului de alfabetizare AI a liceenilor:
- „Alfabetizarea a fost măsurată direct, prin șase afirmații despre funcționarea acestor sisteme. Scorul mediu este de 4,2 din 6, iar 28% dintre elevi răspund corect la cel mult jumătate dintre itemi.
- Structura lacunelor indică întocmai punctele nevralgice pe care actul de predare-învățare trebuie să le vizeze: deși elevii înțeleg că IA poate produce informații și conținuturi eronate, reflexul verificării lipsește, iar percepția asupra potențialului IA de a confabula este redusă.
- În plan școlar, consecințele se resimt profund: 46% dintre elevii care folosesc IA pentru școală declară că folosesc informații fără să le verifice, iar 21% afirmă că au predat deja lucrări cu surse inexistente.”
Studiul avertizează în legătură cu „prima diferență dintre adopția IA și procesele de digitizare sau digitalizare în învățământul românesc: dacă procesele digitale au prins contur prin dotarea școlilor cu calculatoare, laboratoare TIC și platforme de e-learning în pandemie, deci „de sus în jos”, IA pătrunde pe cale inversă în educație, „de jos în sus”, prin utilizare cvasi-universală. Practic, adopția IA se clădește pe cale vernaculară, în mod informal, prin crearea „invizibilă” de cunoaștere cu sprijinul modelelor lingvistice mari (LLM-uri)”, în absența unui cadru normativ care să direcționeze folosirea inteligenței artificiale în mediul educațional.
- Potrivit autorilor, un al doilea volum al cercetării, dedicat studenților și universităților și realizat pe baza unui sondaj similar, va fi publicat în luna noiembrie. Un alt chestionar va fi folosit în perioada următoare pentru o cercetare în rândul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar și cel superior, precizează Edge Institute.