Sorin Haiduc, director al Colegiului Național „Preparandia-Dimitrie Țichindeal” din Arad, a declarat că „interesul copilului este să aibă la clasă profesori calificați la fiecare disciplină în parte”: „Nu un profesor de, eu știu, matematică să predea și fizică, să predea și chimie, pentru că, într-o școală de la țară, orele sunt prea puține ca să poată să constituie o catedră”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
- Din această toamna, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore, potrivit Legii nr. 141/2025.
Profesorul a spus că întrebarea la care ar trebui să răspundem cu toții, inclusiv Ministerul, este următoarea: „ce măsuri sunt în interesul copilului?”. Acesta a afirmat că școala trebuie să fie cât mai aproape de localitatea de domiciliu, mai ales atunci când copilul este foarte mic.
Diana Dumitrașcu, moderatoare: Domnule profesor Haiduc, dumneavoastră, care vă și ocupați cu pregătirea viitorilor profesori, cum credeți că au resimțit ei măsurile acestea și la care se poate renunța de anul viitor? Pe care o putem regândi?
Sorin Haiduc, director al Colegiului Național „Preparandia-Dimitrie Țichindeal” din Arad: „Eu zic așa – lucrurile sunt foarte simple. În momentul în care ne punem niște întrebări, întrebarea la care ar trebui să răspundem cu toții, inclusiv Ministerul, este următoarea: ce măsuri sunt în interesul copilului? Pentru că sistemul de învățământ este, în principal, făcut pentru elevi, nu pentru profesori, nu pentru inspectori, ci pentru elevi. Care este interesul copilului? Să aibă, în primul rând, școala cât mai aproape de localitatea de domiciliu, mai ales atunci când copilul este foarte mic. Pentru că este absurd să duci copii de ciclul primar într-o altă localitate, să-i trezești la 7 dimineața și să îi introduci acasă la trei după-amiaza.
Interesul copilului este să aibă la clasă profesori calificați la fiecare disciplină în parte, nu un profesor de, eu știu, matematică să predea și fizică, să predea și chimie, pentru că, într-o școală de la țară, orele sunt prea puține ca să poată să constituie o catedră. Se întâmplă ceea ce noi spuneam pe vremuri catedre „mozaic”, în care ai mai multe discipline, iar la o parte nu ești calificat. Deci, acesta este interesul copilului. Atunci, asta e primul lucru la care trebuie să răspundem.
Pe de altă parte, legat de numărul de ore, eu consider că o catedră de 18 ore era foarte potrivită, din punctul de vedere al activității colaterale. Chiar ar fi interesant de măsurat câte ore avem să folosim pentru pregătirea orelor, plus celelalte activități birocratice pe care le are un profesor, ca diriginte. Mă rog, ca diriginte are 10% în plus la salariu, deci poate că sunt extra celor 40 de ore, dar un profesor are foarte multe lucruri de făcut.”
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că, pentru copii, structura resursei umane, cel puțin așa cum arată acum, preliminar, (…) arată bine, în sensul că vor avea acces la mai mulți profesori calificați și mai mult timp de interacțiune cu profesori calificați”. Declarația a fost făcută joi, 18 septembrie, la evenimentul „Implicarea mediului de afaceri în educație – de la dual la școlile pilot”.
Informații de context
Creșterea normei didactice de predare, mărirea numărului de elevi la clasă, comasarea de școli și reducerea tarifului pentru plata cu ora sunt motivele pentru care profesorii continuă protestele. Aceste prevederi sunt prevăzute în Legea nr. 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan.
Sindicatul Învățământ Preuniversitar (SIP) Hunedoara a anunțat că vor fi organizate măsuri de protest mai dure în principalele momente ale anului școlar, precum și la finalul acestuia. Informarea vine după ce miercuri, 24 septembrie 2025, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara.
Marți, 30 septembrie, reprezentanții principalelor organizații sindicale din educație, FSLI și FSE Spiru Haret, au protestat, în fața Ministerului Educației, cu mesaje precum: „Partidele pe subvenție, școala pe avarie!” sau „Mai puțini bani în campanii, mai mulți în școli și-n cancelarii!”
Potrivit sindicatelor, luni, 8 septembrie, peste 20.000 de profesori au fost în marș de la Guvern la Palatul Cotroceni. Au protestat față de prevederile din Legea Bolojan și au cerut demisia ministrului Daniel David.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, după întâlnirea cu Nicușor Dan, că „președintele a luat act de solicitările noastre.” Referitor la anularea măsurilor din Legea Bolojan, „domnia sa a propus o altă întâlnire cam peste cel mult 2 luni, ocazie cu care se va putea veni cu niște cifre exacte vizavi de impactul măsurilor asumate de guvernarea Bolojan”, a spus Marius Nistor.
Tot după întâlnirea cu Nicușor Dan, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a transmis că protestele profesorilor vor continua: „Având în vedere că nu este nimic concret, în zilele următoare vom stabili calendarul de proteste. Protestele vom continua, chiar dacă avem promisiunea ca în două luni de zile să ne întâlnim.”
Despre norma didactică de predare
Din această toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.
Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Sindicatele din preuniversitar au anunțat noi acțiuni de protest, după boicotarea primei zile de școală. „Este clar ca daca nu se va întâmpla nimic dupa acțiunile de pe 8 septembrie, va fi o noua consultare în randul colegilor noștri pentru noi acțiuni de protest care să înceapă din 9 septembrie. Nu ne oprim aici atâta vreme cât avem acest ministru. Dacă nu va fi demis, dacă măsurile de austeritate nu vor fi anulate, vom protesta”, a declarat Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, la Antena 3.
Sindicatul Salariaților din Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale intră în grevă japoneză, începând cu luna septembrie, prin purtarea zilnică a unei banderole albe în timpul orelor de serviciu, și se alătură protestelor actuale ale sindicatelor din educație.
Peste 300 de profesori, scriitori, regizori, actori, artiști care cer Guvernului Bolojan să retragă pachetul de austeritate ce vizează Educația, documentului trimis de semnatari către Edupedu.ro. „Măsurile recente – creșterea numărului de elevi în clase, comasarea școlilor, reducerea de personal, mărirea normei didactice a profesorilor – sunt prezentate ca soluții pentru buget, dar impactul lor fiscal este unul nesemnificativ”, se arată în document.
Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
- Comasările de școli au avut loc după reguli stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală / Ministrul anunța că circa 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel
- Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent
- Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate
- Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025
- Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună
- Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor
- Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul