Intervențiile sistemice în educație trebuie să iasă din zona gri, a improvizației, și trebuie să se bazeze pe date, evidențe științifice solide, iar evaluările internaționale comparative sunt esențiale, spune ministrul Educației

Intervențiile sistemice în educație trebuie să iasă din zona gri, a improvizației, și trebuie să se bazeze pe date, evidențe științifice solide, potrivit ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu. Acesta a spus, la conferința de prezentare detaliată a rezultatelor studiului internațional TIMSS 2019 în România, că a decis sprijinirea financiară a studiilor internaționale comparative, pe care le consideră esențiale.

Ministrul a anunțat că anul acesta Ministerul Educației a alocat 4 milioane de lei pentru participarea României la studii internaționale.

Sorin Cîmpeanu: „Alături de programul PISA, de programul TALIS, programul TIMSS este considerat de importanță majoră. Noi, Ministerul Educației, suntem aici în dublă calitate: de finanțator al studiului TIMSS, prin proiectul ROSE, dar mai ales suntem aici în calitate de beneficiari ai rezultatelor acestui raport de țară, care trece dincolo de clasamente și ierarhii și ne oferă o analiză sistematică și recomandări foarte importante pentru politicile educaționale.

Documentul pe care mi l-ați pus la dispoziție este de maximă importanță într-o etapă în care în curând vom finaliza dezbaterile pentru a avea concluziile proiectului „România Educată”. Sunt convins că doamna consilier prezidențial va face referire la acest moment extrem de important. După care vom avea de lucru pentru operaționalizarea acestor concluzii. În acest proces de operaționalizare, de atribuirea a unei valori de lege către toate concluziile acest studiu este de maximă importanță și avem nevoie în continuare de colaborarea cu toți cei care au contribuit la acest studiu.

Intervențiile sistemice în educație trebuie să iasă din zona gri, a improvizației, și trebuie să se bazeze pe date, evidențe științifice solide, iar evaluările internaționale comparative, pe care am decis să le sprijinim financiar, sunt esențiale. Sigur, au fost alocate numai în acest an aproape 4 milioane de lei pentru astfel de studii. Poate fi puțin, ne dorim se extindem baza de sprijin a acestor instrumente pe care, repet, le considerăm extrem de importante”.

Aproape jumătate dintre elevii români simt că le e foame când ajung la școală și la fel de mult spun că au puține cărți în casă, mulți reclamă agresivitate între colegi, iar peste jumătate nu își proiectează o carieră ce include științele, deși atitudinea generală față de matematică și științe este, în general, una pozitivă. Așa se prezintă elevii români în cadrul studiului TIMSS 2019 – “Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale”, făcut public inițial în decembrie, când Edupedu.ro a notat că România a înregistrat cel mai slab punctaj dintre statele UE în evaluarea coordonată la nivel local de Universitatea din București.

• Edupedu.ro a relatat în decembrie 2020 că scorul obținut de elevii din România, în cadrul TIMSS 2019, la matematică a fost de 479 de puncte, în creștere de la 454, câte aveam în 2011. Pentru Științe punctajul a fost 470, și aici fiind o creștere față de precedentele rezultate (465). Pe medie, cele 479 de puncte de la matematică înseamnă cel mai mare scor din cele 6 participări – cu o revenire după căderea din 2007 și 2011 – dar această valoare este semnificativ sub medie (500). Mai mult, sub noi nu este nicio țară europeană din cele 12 participante. Rezultatele prezentate atunci au mai indicat faptul că 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie.

Principalele constatări generale ale autorilor cu privire la rezultatele la matematică și științe:

– Matematică 

• Cu 479 de puncte (în creștere față de valurile anterioare), România plasată în continuare sub media internațională TIMSS (500). 
• Există diferențe între scorurile totale obținute de fete și cele obținute de băieți, fetele obținând scoruri mai mari. În 2019, în România “fetele au obținut un scor mediu de 487, mai mare decât al băieților, de 471, ceea ce reprezintă o tendință opusă majorității țărilor participante. Această situație este confirmată în România și din alte surse – de exemplu, este valabilă pentru generația care a susținut TIMSS 2019 (și nu numai) și la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a (ENVIII) și pentru Evaluarea Națională de la finalul clasei a VI-a (ENVI)”. 

Științe 

• În 2019, România a obținut un scor mediu de 470, din nou sub media internațională TIMSS (500). 
• Comparativ cu matematică, unde fetele au obținut rezultate mai mari decât băieții la toate participările României la studiul TIMSS, în cazul științelor băieții au fost care au avut, la primele evaluări, punctaje mai mari. În 2019, fetele au obținut mai mult la științe: 475 de puncte, comparativ cu 465 de puncte în cazul băieților. 

Principalele recomandări ale raportului de țară

“Adaptarea și completarea programei școlare, atât din perspectiva domeniilor cognitive, cât și a domeniilor de conținut, este de bun augur, putând reprezenta începutul unei schimbări care să ducă România, la finalul următoarelor două perioade de testare, la un scor mediu de cel puțin 525.” 

Autorii apără sistemul actual de evaluare și programa construită pe competențe: “Implementarea programei școlare în vigoare, construită pe competențe, cu accent pe rezolvarea de probleme și pe transfer, este foarte importantă în din perspectiva formării competențelor pentru secolul XXI. (…) Evaluările naționale la nivelul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a și, din 2021, a VIII-a, sunt adaptate evaluărilor pe competențe și au structuri asemănătoare evaluărilor internaționale”. 

Echitate: “Distanța mare dintre procentul relativ ridicat al elevilor cu rezultate scăzute și cei cu performanțe de nivel înalt este un indicator clar că România se plasează în grupul țărilor puțin eficiente în promovarea echității în educație. în acest sens, se conturează două direcții specifice de intervenție: Inițiative care să consolideze capacitatea educațională a întregului sistem de a produce educație de calitate pentru fiecare elev; inițiativele menite să diminueze impactul circumstanțelor socio-economice și culturale ale mediului de proveniență.

Un număr semnificativ (15%) dintre elevi nu se simt în siguranță la școală, aproape circa 28% dintre elevi menționează abuzul fizic între elevi, nutriția este pentru mulți inadecvată. “În acest sens, vedem necesare măsuri care să vizeze: Dezvoltarea unui mediu educațional sigur atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice prin: creșterea numărului de consilieri școlari și proiectarea și implementarea unor programe de prevenție și de sprijin menite să identifice elevii cu risc de comportament violent sau a celor care pot deveni victime; dezvoltarea unui mediu școlar favorizant pentru starea de bine a elevilor, prin programe și inițiative specifice, menite să sprijine elevul în parcursul său educațional”.

Despre evaluarea TIMSS

TIMSS este un studiu comparativ la nivel internațional, realizat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație și care măsoară performanțele la matematică și științe. Studiul este derulat de către Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație (International Association for the Evaluation of Educational Achievement, IEA). În România, evaluarea a fost implementată de către Facultatea de Psihologie și Științele Educației din Cadrul Universității din București, cu finanțare de la Ministerul Educației. 

• Potrivit autorilor, “rezultatele TIMSS 2019 fac posibilă luarea de decizii bazate pe dovezi științifice pentru a îmbunătăți politicile educaționale și practicile legate de predarea și învățarea matematicii și științelor. Rezultatele TIMSS 2019 oferă dovezi obiective și cu privire la eficiența formelor actuale de testare educațională la nivel național, evaluarea obiectivă și standardizată reprezentând o resursă foarte importantă pentru dezvoltarea performanței în învățare”. 
• La TIMSS 2019 au participat 199 de școli, selectate pentru reprezentativitate la nivel național, cu un total de 4.485 de elevi de clasa a VIII-a, dar și 196 de directori, 214 profesori de matematică și 609 profesori de științe.

Citește și:

Rezultate TIMSS 2019: România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a. 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie

Capitolul din matematică la care elevii români au obținut cele mai slabe rezultate la testele TIMSS. Cum îi poți ajuta pe copii să înțeleagă mai mult. O lecție din Germania

Cum arată problemele de Matematică și Științe pe care peste 30% din copiii români de clasa a VIII-a nu le-au rezolvat la TIMSS 2019, testare unde avem dublu record: cel mai mic punctaj și cel mai mare nivel de analfabetism numeric și științific din UE

VIDEO Rezultatele României la testarea internațională TIMSS 2019, care analizează competențele de matematică și științe ale elevilor, sunt anunțate de Universitatea din București. Dragoș Iliescu: România înregistrează cel mai mare procent de analfabetism științific funcțional din UE

Foto: gov.ro