Ce spune despre elevii români TIMSS 2019, testarea care a arătat că România are cel mai mare analfabetism științific funcțional din UE: Multe exerciții teoretice și prea puține experimente, mulți elevi care merg înfometați la școală, inegalități / Recomandările Raportului de țară

25.177 de vizualizări
Foto: © Arrowsmith2 | Dreamstime.com
Aproape jumătate dintre elevii români simt că le e foame când ajung la școală și la fel de mult spun că au puține cărți în casă, mulți reclamă agresivitate între colegi, iar peste jumătate nu își proiectează o carieră ce include științele, deși atitudinea generală față de matematică și științe este, în general, una pozitivă. Așa se prezintă elevii români în cadrul studiului TIMSS 2019 – “Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale”, făcut public inițial în decembrie, când Edupedu.ro a notat că România a înregistrat cel mai slab punctaj dintre statele UE în evaluarea coordonată la nivel local de Universitatea din București. Aceasta prezintă, miercuri, detaliat raportul de țară TIMSS 2019, în care prezintă situația din spatele rezultatelor slabe, dar “de trecere” ale elevilor români de clasa a VIII-a, participanți la studiul realizat acum 2 ani și oferă recomandări de ameliorare.
  • Edupedu.ro a relatat în decembrie 2020 că scorul obținut de elevii din România, în cadrul TIMSS 2019, la matematică a fost de 479 de puncte, în creștere de la 454, câte aveam în 2011. Pentru Științe punctajul a fost 470, și aici fiind o creștere față de precedentele rezultate (465). Pe medie, cele 479 de puncte de la matematică înseamnă cel mai mare scor din cele 6 participări – cu o revenire după căderea din 2007 și 2011 – dar această valoare este semnificativ sub medie (500). Mai mult, sub noi nu este nicio țară europeană din cele 12 participante. Rezultatele prezentate atunci au mai indicat faptul că 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie.
  • Detalii despre evaluarea TIMSS, la finalul articolului
Principalele constatări generale ale autorilor cu privire la rezultatele la matematică și științe:
Matematică 
  • Cu 479 de puncte (în creștere față de valurile anterioare), România plasată în continuare sub media internațională TIMSS (500). 
  • Există diferențe între scorurile totale obținute de fete și cele obținute de băieți, fetele obținând scoruri mai mari. În 2019, în România “fetele au obținut un scor mediu de 487, mai mare decât al băieților, de 471, ceea ce reprezintă o tendință opusă majorității țărilor participante. Această situație este confirmată în România și din alte surse – de exemplu, este valabilă pentru generația care a susținut TIMSS 2019 (și nu numai) și la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a (ENVIII) și pentru Evaluarea Națională de la finalul clasei a VI-a (ENVI)”. 
Științe 
  • În 2019, România a obținut un scor mediu de 470, din nou sub media internațională TIMSS (500). 
  • Comparativ cu matematică, unde fetele au obținut rezultate mai mari decât băieții la toate participările României la studiul TIMSS, în cazul științelor băieții au fost care au avut, la primele evaluări, punctaje mai mari. În 2019, fetele au obținut mai mult la științe: 475 de puncte, comparativ cu 465 de puncte în cazul băieților. 
Rezultatele României la TIMSS 2019 – comparație cu alte state

Matematică:

  • “Scorul mediu obținut de elevii români la matematică (479) este foarte aproape de pragul Intermediate International Benchmark (corespunzător unui scor de 475), ceea ce ar putea fi considerat „o notă de trecere”, dar care, în mod evident, este foarte departe de ceea ce ne-am dori”. 
  • Este cel mai mare scor din cele șase participări la TIMSS de până acum, în revenire după căderea din 2007 și 2011, dar semnificativ sub media internațională.
  • “Dintre țările europene participante, cel mai mare scor este obținut de Irlanda. Scorul României este foarte aproape scorurile Franței și Noii Zeelande, care au introdus reforme în ultimii ani. Scorul României este aproape de scorul obținut de Bahrein (481), dar trebuie menționat faptul că, din 2011, creșterea Bahrainului a fost de 72 de puncte, iar a României de 21 de puncte. Ungaria a crescut din 2011 cu 12 puncte, dar de la 505 la 517, iar Lituania a crescut cu 18 puncte, de la 502 la 520“.

Performanța la matematică – date comparative oferite de raportul de țară:

  • “Aproximativ 6% din elevii români reușesc să atingă criteriile de referință pentru performanță avansată (advanced benchmark – corespunzător unui scor de 625), spre deosebire de elevii din Anglia – 11%, Ungaria – 11%, Lituania – 10%;
  • Un sfert (25%) dintre elevii români ating criteriile pentru performanță înaltă (high benchmark – corespunzător unui scor de 550), spre deosebire de elevii din Anglia – 35%, Ungaria – 36%, Lituania – 37%;
  • Jumătate (52%) reușesc să se încadreze în criteriile intermediare (corespunzător unui scor de 475). Aceste rezultate ne plasează la coada primei jumătăți a clasamentului;
  • Un număr foarte mare de elevi (22%) nu reușesc să atingă nici măcar criteriile de bază de literație numerică (low benchmark– corespunzător unui scor de 400), spre deosebire de elevii din Anglia – 10%; Ungaria – 10%, Lituania – 7%.”

Potrivit autorilor, extremele care apar în rezultatele înregistrate sugerează că acestea sunt rezultatul unui sistem care nu oferă șanse egale și acces egal tuturor elevilor:

  • “Chiar și multe din țările care se plasează mai jos din punct de vedere al poziției absolute în clasamentul din 2019 stau mai bine la capacitatea de a angaja intelectual toate straturile de elevi: nivelul de analfabetism numeric (procentul de eșec la criteriile de bază) este mai mic în Italia – 9% și în Franța – 12%. Totodată, la extreme, putem găsi 15% dintre elevi care au obținut un scor de sub 356 și cei 3% cu scorurile peste 650, aceștia constituind aproape o cincime din numărul total al elevilor români ale căror scoruri sunt atât de depărtate de medie încât este greu de crezut că sunt rezultate ale unui sistem de educație care oferă șanse egale și acces egal tuturor copiilor.“
Cum explică raportul de țară diferențele în performanțele elevilor:
  • “O distribuție total inegală a învățării, nu numai între școli sau județe, ci chiar în cadrul aceleiași școli. Aceasta este dovada atât a unei profunde inechități a educației, cât și a unei lipse de abordare unitară a învățării nu numai între școli, ci chiar între profesorii aceleiași școli.” Autorii apreciază că este “crucial să creăm un câmp de dezvoltare egal”.
  • Documentul apreciază că elevii români nu au dezvoltate abilități de gândire de nivel superior, ce presupun abilitatea de a extrapola ceea ce știu, de a aplica ceea ce știu în diverse situații. Dar ei sunt “buni și foarte buni la a replica acele cunoștințe pe care le-au învățat” în maniera abilităților de gândire de nivel scăzut – reproducerea unui algoritm, sarcini de rutină etc.
  • Raportul de țară prezintă și rezultatele chestionarelor la care au răspuns elevii participanți, ce oferă context social, demografic și educațional rezultatelor înregistrate.
Ce au răspuns elevii de clasa a VIII-a despre situația în care trăiesc și învață – puncte-cheie:

Majoritatea declară că au propriul telefon mobil (97%), conexiune la internet (96%), calculator (92%), în timp ce 93% dintre elevi dețin propriul birou pe care îl folosesc pentru a învăța, iar 87% dintre elevi beneficiază de propria cameră

  • Sub jumătate (aproximativ 45%) spun că au mai puțin de 25 de cărți acasă

Așteptările lor față de cel mai înalt nivel de educație pe care își propun să îl atingă indică intenția majorității de a urma studii superioare: studii de scurtă durată (7.93%), studii de licență (24.28%), studii masterale sau doctorale (33.61%). 

  • Aproximativ jumătate (54%) simt că le este foame atunci când ajung la școală. 53% dintre ei sunt deja obosiți când încep activitățile școlare. 

Comportamentele neadecvate și conflictele între elevii de clasa a VIII-a: agresiune verbală (21%), indiferență (13%), excluderea din grupul de prieteni (10%) sau furt (10%). Comportamentele inadecvate din mediul online: agresivitate verbală (9%), amenințări (8%) răspândirea unor informații personale într-o manieră rău intenționată (6%). 

  • Opinia despre școala lor: “64% dintre elevi se declară mândri să meargă la școala din care fac parte, 59% dintre ei sunt de acord cu faptul că profesorii afișează o atitudine corectă față de ei, în timp ce 85% dintre elevi declară că se simt în siguranță la școală și simt că aparțin comunității școlare (82%)”. 

Elevii în general – băieții într-o măsură mai mare – au încredere și manifestă atitudini pozitive față de disciplina matematică. Dar numai 43% dintre elevi susțin că și-ar dori ca în viitor să aibă o slujbă care va implica folosirea cunoștințelor acumulate pe perioada studierii matematicii. 

  • |În general, afectul și încrederea elevilor de clasa a VIII-a în forțele proprii față de științe sunt reflectate pozitiv, fiind mai crescute în cazul fetelor în ceea ce privește biologia, științele pământului, chimia, respectiv mai crescute în cazul băieților în ceea ce privește fizica.” Atitudinea față de diverse discipline incluse în categoria științelor este în general pozitivă

Frecvență redusă a experimentelor științifice: mai mult de jumătate spun că participă la experimente în cadrul orelor de curs doar de câteva ori pe an sau niciodată. 

  • “Mai mult de jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a (54%) au o proiecție de dezvoltare a carierei care include științele și 28% dintre aceștia declară că le-ar plăcea un loc de muncă ce implică folosirea științelor.”

Teme: 93% dintre elevii participanți au declarat că primesc teme în fiecare zi la matematică. În ceea ce privește chimia și fizica, aproximativ 20% au spus că, în general, primesc teme pentru acasă (23% și, respectiv, 20%). “70% declară că acordă mai mult de 30 de minute rezolvării temelor la matematică. În categoria științelor, elevii de clasa a VIII-a declară că primesc teme pentru a căror rezolvare le sunt necesare între 30 și 90 de minute la fizică (18%), la chimie (16%), la biologie (10%) și la științele pământului (8%)”. 

  • “Majoritatea elevilor de clasa a VIII-a declară că nu au făcut pregătire suplimentară în ultimele 12 luni la niciuna dintre disciplinele din categoria științelor (90%), în timp ce doar o treime dintre elevi afirmă că nu au făcut deloc pregătire suplimentară sau meditații la matematică (33%). Dintre aceștia, 21% au apelat la pregătire suplimentară sau la meditații pentru a face față la orele de matematică de la școală.” 
Principalele recomandări ale raportului de țară

Adaptarea și completarea programei școlare, atât din perspectiva domeniilor cognitive, cât și a domeniilor de conținut, este de bun augur, putând reprezenta începutul unei schimbări care să ducă România, la finalul următoarelor două perioade de testare, la un scor mediu de cel puțin 525.” 

Autorii apără sistemul actual de evaluare și programa construită pe competențe: “Implementarea programei școlare în vigoare, construită pe competențe, cu accent pe rezolvarea de probleme și pe transfer, este foarte importantă în din perspectiva formării competențelor pentru secolul XXI. (…) Evaluările naționale la nivelul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a și, din 2021, a VIII-a, sunt adaptate evaluărilor pe competențe și au structuri asemănătoare evaluărilor internaționale”. 

Echitate: “Distanța mare dintre procentul relativ ridicat al elevilor cu rezultate scăzute și cei cu performanțe de nivel înalt este un indicator clar că România se plasează în grupul țărilor puțin eficiente în promovarea echității în educație. în acest sens, se conturează două direcții specifice de intervenție: Inițiative care să consolideze capacitatea educațională a întregului sistem de a produce educație de calitate pentru fiecare elev; inițiativele menite să diminueze impactul circumstanțelor socio-economice și culturale ale mediului de proveniență.

Un număr semnificativ (15%) dintre elevi nu se simt în siguranță la școală, aproape circa 28% dintre elevi menționează abuzul fizic între elevi, nutriția este pentru mulți inadecvată. “În acest sens, vedem necesare măsuri care să vizeze: Dezvoltarea unui mediu educațional sigur atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice prin: creșterea numărului de consilieri școlari și proiectarea și implementarea unor programe de prevenție și de sprijin menite să identifice elevii cu risc de comportament violent sau a celor care pot deveni victime; dezvoltarea unui mediu școlar favorizant pentru starea de bine a elevilor, prin programe și inițiative specifice, menite să sprijine elevul în parcursul său educațional”.

Despre evaluarea TIMSS

TIMSS este un studiu comparativ la nivel internațional, realizat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație și care măsoară performanțele la matematică și științe. Studiul este derulat de către Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație (International Association for the Evaluation of Educational Achievement, IEA). În România, evaluarea a fost implementată de către Facultatea de Psihologie și Științele Educației din Cadrul Universității din București, cu finanțare de la Ministerul Educației. 

  • Potrivit autorilor, “rezultatele TIMSS 2019 fac posibilă luarea de decizii bazate pe dovezi științifice pentru a îmbunătăți politicile educaționale și practicile legate de predarea și învățarea matematicii și științelor. Rezultatele TIMSS 2019 oferă dovezi obiective și cu privire la eficiența formelor actuale de testare educațională la nivel național, evaluarea obiectivă și standardizată reprezentând o resursă foarte importantă pentru dezvoltarea performanței în învățare”. 
  • La TIMSS 2019 au participat 199 de școli, selectate pentru reprezentativitate la nivel național, cu un total de 4.485 de elevi de clasa a VIII-a, dar și 196 de directori, 214 profesori de matematică și 609 profesori de științe.
Citește și:
Rezultate TIMSS 2019: România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a. 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie
Capitolul din matematică la care elevii români au obținut cele mai slabe rezultate la testele TIMSS. Cum îi poți ajuta pe copii să înțeleagă mai mult. O lecție din Germania
Cum arată problemele de Matematică și Științe pe care peste 30% din copiii români de clasa a VIII-a nu le-au rezolvat la TIMSS 2019, testare unde avem dublu record: cel mai mic punctaj și cel mai mare nivel de analfabetism numeric și științific din UE
VIDEO Rezultatele României la testarea internațională TIMSS 2019, care analizează competențele de matematică și științe ale elevilor, sunt anunțate de Universitatea din București. Dragoș Iliescu: România înregistrează cel mai mare procent de analfabetism științific funcțional din UE

Foto: © Arrowsmith2 | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


7 comentarii
  1. Intotdeauna vinovatii sunt parintii si loazele lor.Parintii astia needucati si prosti au fost si ei la scoala,profesorii au si ei copii ,dar copiii lor sunt toti genii.Toti suntem vinovati de nivelul slab al invatamantului ,įnsă profesorii sunt adultii sistemului si pot lua decizii pentru schimbarea sistemului.De ce oare nu vor schimbari profesorii?

  2. Sunt copii pierduti pe TikTok si Instagram, lasati de izbeliste in tara, cu parinti care au vieti separate pe alte meleaguri ale lumii. As putea spune ca pana si parintii ramasi in tara sunt la fel de absenti. Sa ti se culce copilul la 4 dimineata dupa vreo 10 ore de Instagram, si tu, ca parinte, sa nu stii asta, e cu adevarat o problema.

  3. Hai să fim serioși, nu lipsurile sunt problema ci nesimțirea. Pe timpul lui Ceaușescu, nu aveam nici mâncare, nici tehnologie, nici curent și cu toate acestea mergeam la școală și învățăm de cele mai multe ori la lumânare. Problemele vin din familie, părinții sunt lipsiți de bun simț, prost crescuți lucruri moștenite și de loaze. Nu știu decât să se vaiete atât.

    1. Mi-as permite sa observ ca exact in masura in care parintii sunt lipsiti de bun simt si profesorii au aceeasi calitate, macar si pentru faptul ca sunt si ei parinti. Le-as aminti cadrelor didactice ca copiii nu sunt mai buni sau mai rai, ei sunt pur si simplu materia prima pe care profesorii s-au angajat sa o schimbe in bine, sa o manipuleze cu buna intentie, sau nu pentru asta s-au angajat in sistem?

  4. Cum se poate ca mai mult de 90% să aibă propriul telefon, calculator, conexiune la internet, chiar propria cameră și în același timp cam 50% să meargă înfometați la școală?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Daniel David: Cercetarea nu poate fi o anexă a digitalizării. Este important ca la educație reforma să înceapă cu învățământul superior, care formează inclusiv profesorii din preuniversitar, altfel tratăm efectul nu cauza

Motorul modernizării României “a fost spart de negocierile și contextul politic în două ‘motorașe’ mai firave”, prin despărțirea în ministere distincte a Educației și a Cercetării, spune rectorul Universității Babeș-Bolyai…
Vezi articolul

Fenomen îngrijorător, cu o lună înainte de începerea școlii: Numeroși medici le recomandă părinților să nu-și vaccineze copiii, însă nu se bazează pe argumente științifice / Câți copii s-au vaccinat într-o lună

Cu o lună înainte de începerea școlii, numărul medicilor din România care nu recomandă vaccinarea copiilor între 12 și 16 ani este semnificativ, însă opinia lor nu se bazează pe…
Vezi articolul