Matematicianul Sergiu Moroianu: Insectarul plagiatorilor. Cum au încercat să scape politicienii de rușinea furtului intelectual (Op-ed)

2.463 de vizualizări
Sergiu Moroianu / Foto: Arhiva personală

Analiză semnată de matematicianul Sergiu Moroianu, doctor în matematică la Universitatea Massachusetts Institute of Technology, medaliat cu argint și apoi cu aur “pur” la edițiile din 1990 și 1991 ale Olimpiadei Internaționale de Matematică, la ediția din ’91 ocupând locul 1 cu punctaj maxim:

Învățământul din țara noastră nu merge chiar așa de prost cum s-ar putea crede. Anul acesta, echipele României s-au clasat pe locul 1 între țările europene la patru prestigioase concursuri internaționale: Olimpiada Internațională de Matematică, Olimpiada Europeană pentru Fete, și Olimpiadele Balcanice de seniori și de juniori. Matematica este doar unul din domeniile în care elevii români excelează; rezultate similare sunt obținute la fizică, chimie sau informatică. De pildă, echipa Universității din București s-a clasat anul acesta pe un fabulos loc 8 mondial în finala celui mai prestigios concurs studențesc de programare, ICPC, înaintea MIT, Harvard, Ecole Polytechnique sau Oxford.

Acum 10 ani am avut un ministru al Educației fost olimpic internațional, Daniel Funeriu. Rar a fost om mai batjocorit în presa plagiatorilor decât acest chimist care și-a obținut doctoratul sub îndrumarea unui laureat al premiului Nobel și care la momentul respectiv era titularul unui grant acordat de European Research Council. Atacul predilect la adresa sa era că “nu are nici măcar bacalaureatul”. Astfel de afirmații nerușinate și aberante erau menite să obstrucționeze adoptarea noii legi a Educației Naționale și mai ales organizarea corectă a examenelor naționale. Introducerea camerelor de supraveghere la bacalaureat în mandatul de ministru al lui Daniel Funeriu a făcut ca rata de promovare să scadă de la 80% la numai 40%, scoțând la lumină o parte din corupția din Ministerul Educației și Inspectoratele Școlare.

Funeriu a fost din păcate excepția de la regulă. Departe de a fi foști olimpici, multi dintre membrii Guvernului României sunt plagiatori care se folosesc de funcțiile din Guvern pentru a-și ascunde fraudele. Iată o listă non-exhaustivă a “performantelor” unor foști sau actuali miniștri:

1) Victor Ponta, fost prim-ministru, și-a plagiat doctoratul (susținut sub competenta îndrumare a fostului prim-ministru Adrian Năstase) care i-a fost retras de către CNATDCU în 2016. Ponta a pierdut definitiv în 2020 la ICCJ procesul prin care contesta retragerea doctoratului.

2) Gabriel Oprea, fost vicepremier al României și ministru al Apărării, a rămas fără doctorat în 2016 pentru plagiat.

3) Mihai Tudose, fost prim-ministru, doctor la Academia SRI sub coordonarea lui Gabriel Oprea, a cerut singur instanței retragerea calității de doctor!

4) Radu Stroe, fost ministru de Interne, a fost deposedat de Tribunal de doctoratul plagiat obținut sub tutela lui Gabriel Oprea.

5) Ioan Mang, fost ministru al Educației, a plagiat 3 articole științifice.

6) Florin Roman, fost ministru al Digitalizării, și-a trecut în CV o diplomă inexistentă de la Universitatea Babeș-Bolyai.

7) Mihai Stănișoară, fost ministru al Apărării, și-a plagiat teza de doctorat la Academia SRI.

8) Petre Toba, fost ministru de Interne, a plagiat 250 din cele 390 pagini ale tezei de doctorat.

9) Liviu Pop, fostul ministru al Educației care a desființat CNATDCU în 2012 pentru a-l proteja pe Ponta, nu a primit titlul de doctor în 2018 din cauza suspiciunilor de plagiat.

10) Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, fost prim-ministru, flutură periodic în fața camerelor de luat vederi cartea sa inexistentă, cu ISBN falsificat.

De ce întâlnim astfel de personaje în rândul politicienilor, mai ales printre cei care se ocupă de Educație? Ce devin elevii și studenții noștri de elită, de ce nu ajung ei sa fie miniștri în locul loazelor și al plagiatorilor?

În opinia mea, parte din problemă pare a fi că oameni ca Funeriu nu pot să facă echipă cu de-alde Ponta, Oprea, Toba sau Grindeanu. După ce se depășește o anumită masă critică de impostori și fraudatori, în Guvern nu mai poate fi loc și pentru oameni de valoare. Avem în țară zeci de mii de foști olimpici, sute de mii de oameni competenți care nu au fost repetenți și nu au plagiat, dar criteriul de cooptare în Guvern pare a fi tocmai apartenența la aceasta clasă dubioasă de oameni cu pregătire incertă și cu valori morale fluide.

Prim-ministrul în funcție Nicolae Ciucă pare decis să calce în picioare legea și decența umană pentru a nu da socoteală de plagiatul din teza sa de doctorat. Sesizările către CNATDCU privind plagiatul lui Ciucă au fost blocate prin măsuri abuzive, atât din partea structurilor din sistemul de Justiție aflate sub influența politicului, cât și prin acțiuni de tip mafiot de intimidare la adresa curajoasei avertizoare de integritate Emilia Șercan, cea care cu tenacitate a reușit să scoată la iveală plagiatul.

Din lista de miniștri cu impact negativ asupra învățământului românesc se evidențiază inginerul agronom Sorin Câmpeanu, ministrul Educației. Sorin Câmpeanu a fost prima dată numit ministru al Educației în guvernul Ponta din partea Partidului Conservator al lui Dan Voiculescu. În 2012 a fost numit în CNATDCU de către Liviu Pop pentru a-l proteja pe Ponta de acuzația de plagiat.

Sorin Câmpeanu a ieșit în evidență prin consecvența sa în sprijinul plagiatorilor:

1) În 2014 a inițiat o Ordonanță de Urgență (!) prin care plagiatorii puteau renunța la titlu, scăpând prin aceasta de consecințele plagiatului (ca un fel de hoț care returnează bunul furat, cu consecința juridică a dispariției pagubei și deci exonerarea făptuitorului).

2) Un proiect de Ordin al Ministrului Educației din 25 august 2021 prevedea ca plagiatele să nu poată fi verificate decât la universitatea care a emis diploma, nu și la CNATDCU.

3) În iulie 2022 a propus în dezbatere publică eliminarea dintre atribuțiile CNATDCU a judecării cazurilor de plagiat.

Trăsătura comună a tezelor de doctorat plagiate pare a fi dificultatea publicului în a le consulta. Un caz notoriu este “Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexa” a lui Sorin Grindeanu, al cărei ISBN aparține în realitate unei alte monografii, având ca subiect… Mișcarea Legionara! Legea Depozitului Legal de Documente 111/1995 cere ca tezele de doctorat să fie consultabile în Biblioteca Națională și alte biblioteci regionale. În practica, bibliotecarii nu permit – la comandă politică, este singura explicație plauzibilă – împrumutarea, fotografierea sau măcar consultarea lucrărilor incriminate. Astfel de măsuri de “protecție” sunt absurde. Iată, de pildă, teza mea de doctorat este disponibilă pe pagina mea profesionala www.imar.ro/~sergium, la fel ca în cazul tuturor oamenii de știință care nu au nimic de ascuns. Dimpotrivă, pentru noi, cercetătorii, este vital ca alți cercetători să aibă acces la lucrările noastre, de aceea vom oferi posibilitatea ca acestea să fie descărcate cât mai ușor. O teză de doctorat ținută “la secret” este ca un vânzător care nu numai că nu își expune marfa, dar nici nu dă voie clienților să o atingă, ba chiar îi dă în judecată pe cei care cer să o vadă. Nu are nici un sens decât dacă marfa este furată, respectiv teza cu pricina este plagiată.

Pentru cine a urmărit firul narațiunii, nu va veni ca o surpriză informația cum că și ministrul Educației Sorin Câmpeanu are o teză de doctorat, dar aceasta nu poate fi consultată la Biblioteca Națională. Jurnalista Emilia Șercan a încercat în 2021 să o obțină în același timp cu a lui Ciucă. Tot ce a primit a fost un link către fișa lucrării în colecția BNR. La fel ca “Integrala” lui Grindeanu, lucrarea nu este vizibilă!

În afară de tentativele de a albi plagiatorii din Guvern începând cu Nicolae Ciucă, Sorin Câmpeanu mai are și alte inițiative, complet nepotrivite cu statura sa științifică și intelectuală mai degrabă modeste. Sorin Câmpeanu dorește nici mai mult nici mai puțin decât să propună o nouă Lege a Educației Naționale. Nu este însă nevoie de o astfel de lege, avem deja legea Funeriu care este încă bună, iar învățământul românesc se menține încă în top, în ciuda “reformelor” întreprinse de persoane neavenite. O lege a Educației nu se cuvine mai cu seamă să fie propusă de un inginer agronom care face politică, nu știință sau educație, și care nu permite publicului accesul la lucrarea sa de doctorat.

Încheiem cu o altă inițiativă, trecută neobservată, a ministrului Câmpeanu: creșterea limitei de vârstă pentru pensionarea profesorilor universitari de la 65 la 70 de ani. Măsura va avea ca efect feudalizarea universităților prin concentrarea pe termen lung a puterii decizionale în mâna unui grup restrâns de persoane aflate dincolo de finalul carierei științifice, dar și blocarea angajărilor în sistemul universitar pentru următorii 5 ani datorită absenței posturilor eliberate prin pensionare.

Desi unii nu cred asta, există totuși o limită a decentei în activitatea politică, pe care domnul Câmpeanu tocmai a depășit-o.

__________

Despre autor:

Sergiu Moroianu este absolvent și doctor în matematică la Universitatea Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA. Tot la MIT a deținut poziția de Teaching Assistant, în perioada 1994-1999, după un doctorat la Ecole Polytechnique, Palaiseau, Franța. În prezent, este cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române și deține calificarea de profesor universitar și de cercetător obținute în Franța. Descarcă de aici CV-ul lui Sergiu Moroianu și vezi aici medaliile obținute de Sergiu Moroianu la Olimpiada Internațională de Matematică în 1990 și 1991.

Citește și:
Lumea îl va disprețui pe premierul Ciucă de două ori mai tare: pentru că e un plagiator, ceea ce înseamnă deopotrivă mincinos și hoț, și pentru că e un infractor care încearcă să folosească instituțiile – scriitorul Radu Vancu, despre încercarea de desființare a CNATDCU
EXCLUSIV Profesorul Lazăr Vlăsceanu, unul dintre cei mai proeminenți sociologi români: Proiectul Legii învățământului superior – compilare, centralizare, uniformizare
BREAKING Instituția-cheie în analizarea plagiatelor este desființată în proiectul Legii educației, în plin scandal de plagiat la adresa premierului. Nicolae Ciucă “a validat“ proiectul de lege și va scăpa de analiza CNATDCU dacă legea intră în vigoare
Desființarea CNATDCU “este o tentativă de mușamalizare a oricărei încercări de fraudă”. Este aberant mecanismul care trimite o decizie de plagiat dată de experții Consiliului la decizia justiției – declară matematicianul Vasile Brînzănescu, membru în conducerea instituției-cheie în soluționarea plagiatelor
Abuzurile de putere ale premierului Ciucă. Generalul distruge instituții întregi ca să scape de acuzația de plagiat

2 comentarii
  1. Aveam un mare respect pentru oamenii cu doctorate.
    În momentul acesta sunt patru profesori cu doctorat în școala mea. Trei cu pregătire medie, unul mai instruit și cultivat. Dar niciunul nu a avut ceva important de spus, despre doctoratele lor am aflat doar când au sărbătorit la școală cu ceva de mâncat. Nu lucrarea conta, nu știu ce au studiat, nu li s-a părut important să ne spună. Sărbătoreau, de fapt, banii în plus la salariu. De asta au făcut doctorat, nu pentru că pasiunea pentru un domeniu le-a inspirat o idee care merita exploatată.
    Cred că inflația de doctorate în România are drept cauză suma importantă de bani și ascensiunea socială în domenii care nu ar necesita studii doctorale. Care este câștigul unui copil din gimnaziu dacă profesorul lui de limba română, de exemplu, are doctorat în nu știu ce scriitor? Colegul meu, profesor de istorie, dictează și acum, așa cum o făcea și înainte de a fi doctor. Poate fi o lucrare excepțională, dar cui îi pasă? În niciun caz elevilor lui.
    Dar ce mai contează un profesor doctor fals în preuniversitar dacă însuși prim-ministrul este plagiator? Și poate și ministrul învățământului, cine știe, înțeleg că lucrarea lui nu poate fi citită, e document clasificat. Ține de siguranță statului, ca și la domnul Ciucă. Să nu facem valuri, să nu stricăm armonia care domnește în România!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

GRAFICE Diferențe zilnice de până la 1.400 de cazuri, între numărul de “pozitivați” de la DSP București, pe baza căruia se calculează rata de infectare, și cel anunțat de Grupul de Comunicare Strategică

Cea mai mare diferență între numărul de cazuri noi “pozitivate” în ultimele 14 zile anunțate de către Grupul de Comunicare Strategică al Guvernului și același număr de cazuri noi “pozitivate”…
Vezi articolul