Cercetare Editoriale Știri

“Care notă asigură un succes mai mare în viață: 7 sau 10?” O scurtă analiză

Citire în 11 min
Vreți să aveți succes în viață ? Citiți acest text 🙂

Scopul textului e de a oferi persoanei care citește câteva perspective posibile de raportare la întrebarea “Care notă asigură un succes mai mare în viață: 7 sau 10?”. Textul este o scurtă intervenție în dezbaterea conturată de textele domnilor Atanasiu și Căstăian pe platforma Contributors. Pornim de la cea mai simplă perspectivă și ne îndreptăm pas cu pas spre cea mai complicată.

1 Perspectiva comunicării publice

Întrebarea așa cum este formulată în titlul acestui text reprezintă un exemplu de manipulare prin răspuns indus, omul e îndemnat să aleagă unul sau altul dintre răspunsuri când mai există și alte răspunsuri posibile. Există un consum relativ intens al unor texte despre note și succes, pentru că oamenii care nu au deja succes, sau ai căror copii nu au avut, orice ar însemna asta în mintea lor, caută mijloace să îl aibă, sau justificări pentru eșec, sau caută redefinirea înțelesului succesului într-un fel convenabil. Dincolo de aceste fapte psihice omniprezente în mass media comercială, textele civice despre note și succes pot fi folosite pentru a transmite un conținut de cunoaștere suplimentar, despre care autorii cred că va fi util celor care citesc. Cel puțin acesta este sensul unui demers civic onest.

2a Perspectiva regularităților dovedite științific

Legătura dintre a avea nota X și a avea succes se poate dovedi științific

  • 1) printr-o corelație statistică între niște variabile prin care se estimează succesul și notele avute de persoane și
  • 2) printr-o modelare a proceselor prin care cunoașterea, abilitățile și competențele reflectate de note sunt folosite pentru a ajunge la succesul exprimat prin variabilele măsurate în acest scop.

E necesară formularea unui concept clar de succes (a se vedea perspectiva 4) și folosirea unui instrumentar matematic de modelare statistică sau/și deterministă. În cazul dovedirii existenței unei corelații statistice solide între note și variabilele indicatoare de succes, simpla existență a acestei corelații nu este o dovadă a relației cauzale dintre notă și succes, dar poate fi un indiciu rezonabil. În cazul proceselor sociale care duc la succes nu există, din câte știu, nici un fel de modelare matematică deterministă relevantă pentru înțelegerea succesului, de felul modelării din fizică, chimie, biologie, științele pământului. Există doar indicii rezonabile de tip statistic și modele conceptuale diverse, exprimate într-un amestec de termeni teoretici și limbaj comun, cu rol explicativ complementar sau aflate în competiție. Succesul textelor despre succes indică o cerere intensă din partea consumatorilor, nu o stare bună a cunoașterii științifice despre cum se ajunge la succes.

2b Perspectiva variabilelor multiple cu rol cauzal

În cazul realităților cu complexitate mare, cum sunt cele biologice și sociale, este foarte frecventă situația în care o variabilă dependentă (care ar indica succesul) depinde în mod statistic semnificativ simultan de multe variabile independente (note, alte variabile măsurabile). Notele pot să aibă o pondere mai mare sau mai mică în a “explica” statistic succesul (explicarea în sens tare e făcută numai prin modelele deterministe, care nu există, din câte știu, în acest domeniu de cunoaștere). Cineva care dorește să arate legătura între notă și succes trebuie să arate care e situația, dacă mai influențează și alte variabile decât notele, și care sunt ponderile de influențare a fiecăreia. Un alt aspect este inter-corelarea variabilelor independente folosite pentru predicție, notele pot fi intercorelate cu alte variabile, care ar putea să explice succesul la fel de bine ca și notele, scoțând notele din ecuație (de exemplu cunoștințele, competențele și abilitățile efective deținute la o anumită vârstă de către persoana cu succes estimat la altă vârstă, a se vedea perspectiva 3a).

2c Perspectiva proceselor dominante

Un anumit fenomen măsurabil poate să depindă de multe procese cuplate, însă doar unul dintre aceste procese să aibă un rol major în tendința generală descoperită prin măsurători. De exemplu, când mergi într-un tren care se deplasează, fenomul net de deplasare în spațiu spre un oraș a persoanei va fi dominat de mersul general al trenului, nu de mersul propriu prin tren. Fiecare proces este relevant la scara sa, faptul că trenul merge spre un oraș nu va fi relevant pentru faptul că persoana merge spre barul hotelului ca să bea o cafea. Are vreo legătură succesul la scara mersului trenului către un oraș cu succesul la scara consumului unei cafele privind peisajul prin fereastră, al satisfacției organoleptic-estetice?

Din perspectiva modelării matematice a proceselor există un proces dominant, sau câteva astfel de procese, în funcție de întrebarea științifică pe care o pui, de conținutul și scara ei. În cazul nostru unul dintre procese poate fi eliminat din discuție din rațiuni epistemice și de costuri ale descrierii științifice, care anume depinde de întrebare. Din perspectivă existențială a persoanei legătura este foarte clară, ține de viața proprie a persoanei. Observăm în acest moment dificultatea conceptualizării succesului astfel încât să fie relevant pentru persoane: este succesul o variabilă de rezultat, măsurabilă la finalul unui proces, sau este un set de variabile care descriu toate etapele procesului integrat prin care se ajunge la final? (în cazul nostru, cum ne-am simțit în diferite momente din călătoria spre oraș și faptul că am ajuns la oraș). În funcție de cum răspundem, vom discuta de procese dominante și vom elimina anumite procese nerelevante, sau vom discuta de procese multiple cuplate.

3a Perspectiva indicatorului de proces didactic la o disciplină

O notă în sens larg este un indicator de etapă sau final al unui proces de predare – învățare. Poate exista o evaluare continuă, periodică și finală, fiecare cu punctajul sau “nota” sa și o modalitate de însumare ponderată a acestor punctaje către o notă finală pentru acel proces didactic. Nota finală însăși este o variabilă ordinală (într-un set din mulțimea numerelor naturale sau raționale, nu într-un interval din mulțimea numerelor reale), permite o ierarhizare a perfomanțelor persoanelor, care nu e neapărat o ierarhizare a persoanelor (a se vedea perspectiva 4).

În modelele didactice dominante actualmente pentru vârstele mai mari folosirea indicatorilor ordinali de proces e acceptată ca relevantă pedagogic, în special când școala se face folosind resurse publice, dar și în cazul unor școli private. Există o presiune managerială pentru a exista note și ca indicatori de succes ai cheltuirii resurselor publice, nu doar de interes pentru actul pedagogic la clasă. Procesul didactic la o disciplină este un proces de scară de timp a lunilor cuplat cu multe alte procese care duc la un succes estimabil prin niște variabile cu totul diferite la vârstă adultă. Procesul didactic la o disciplină poate fi sau nu un proces dominant pentru un succes la vârstă adult, iar variabila notă la acea disciplină poate fi sau nu puternic corelată cu variabilele de succes la vârsta adultă (ne putem gândi la cineva cu talent la muzică sau matematică descoperit de profesorul său de muzică sau de matematică din școala generală). Existența corelației sau absența ei în sisteme publice de învățământ poate fi distorsionată de presiunea manegerială amintită pentru folosirea notelor și ca indicatori în procese de cheltuire a resurselor publice.

3b Perspectiva indicatorului de proces didactic pe termen lung

Vorbim aici de notele medii în liceu sau în facultate. Observăm că e cu totul alt indicator decât cel de proces de la o anumită disciplină. E necesar să clarificăm despre care notă de 7 sau de 10 vorbim când facem legătura cu succesul în viață, despre cele de la un proces didactic pe termen scurt, sau de cele pe termen lung? Atunci când se discută despre note medii (ca indicatori de tendință centrală) există și un indicator statistic asociat care reflectă heterogenitatea notelor, indicatorii de dispersie (deviația standard, coeficientul de variație). Orice discuție despre prezicerea succesului folosind note medii trebuie să aibă în vedere și indicatorii de dispersie a notelor medii. Notele medii ca indicatori de proces didactic pe termen lung sunt folosite în decizii manageriale de scară mare, cum ar fi posibilitatea de a avea acces la facultăți publice sau private în cazul notei la bacalaureat. În sistemele sociale cu nivel ridicat de corupție (evaluabil prin indicatori specific) există o presiune instituțională la scară mare asupra felului cum se dau aceste note astfel încât rețelele de afaceri educaționale corupte să nu fie afectate. Corelațiile dintre notele ca indicatori ai proceselor didactice pe termeni lung și succesul în viață trebuie să fie discutate și din această perspectivă în astfel de sisteme sociale.

4 Perspectiva modelului de om

Succesul este rezulatul unui proces de dezvoltare în care variabilele prin care desemnăm succesul în viață sunt caracteristice unor procese specifice unui anumit stadiu de dezvoltare, să spunem maturitate, iar variabile de tip note sunt specifice unor procese dintr-un stadiu de dezvoltare anterior, să spunem copilărie și tinerețe.

Modelele de om asumate de către persoane au o influență decisivă asupra deciziilor lor și prin agregare de la multe persoane asupra asupra modului de funcționare a sistemelor politice și al economiilor. Variabilele prin care poate fi descris omul sunt cele din biologie, științele sociale, științele umane, teologie. Care variabile dintre acestea sunt efectiv acceptate ca fiind relevante duce la modelul de om funcțional la nivel personal și la populație de modele de om existente social.

Conceptul de succes depinde de modelul de om, iar felul cum se face transmiterea cunoașterii către cei tineri depinde de modelul de om cu care lucrează cei care educă. Poate exista un model instituțional de om (la scară organizațională sau de între sistem al educației), iar acesta să nu fie neapărat cel asumat de profesor, care vine cu propria sa amprentă, deși modelul de om instituțional îl constrânge într-o anumită măsură. Conținuturile, abilitățile, competențele și valorile transmise în procesul de predare-învățare depind de modelul de om cu care se lucrează instituționial și de căre profesor, la fel și folosirea sau nu a notelor ca variabile ordinale de ierahizare.

În unele modele de om este suficientă instruirea oamenilor ca să aibă un capital de cunoaștere pentru a produce economic și cultural, în altele e necesară și educarea oamenilor, ca să aibă acces la un capital social specific lumii civilizate, în altele este necesară și transmiterea unei învățături care să dezvolte dimensiunea spirituală. Trebuie specificat cu ce spațiu de stare pentru caracterizarea și formare omului lucrăm când vorbim despre relația dintre notă și succes: mono-dimensional (instruire pentru producție), bi-dimensional (instruire și educare pentru producție într-o comunitate civilizată), tri-dimensional (instruire, educație și învățătură pentru comuniune spirituală având pe plan lumesc producție într-o comunitate civilizată).

În unele modele, oamenii pot fi ierarhizați pe baza unor variabile de succes economic, social, politic, în altele au valoare infinită și doar performanțele lor pot fi ierahizate, succesul relevant fiind evaluabil după judecata de apoi. Conceptul de corupție atins la punctele 3a și 3b va depinde și el de modelul de om, la fel și cel de “restaurare” și „salvare”, precum și cât de mult cred oamenii că măsurile publice pot ajuta la astfel de acțiuni.

Am spus la începutul textului, respectând metodele jurnalistice de scriere a unui articol, “Vreți să aveți succes în viață ? Citiți acest text.” A fost o glumă și o auto-ironie.

Voi încheia spunând că felul cum își gândește succesul este treaba fiecărei persoane, iar dacă asta are o legătură sau nu cu nota de la vreo disciplină sau dintr-un ciclu de pregătire o poate stabili doar ea, persoana (acest termen e asociat unui anumit model de om), cel puțin lucrând cu modelul de om cu care lucrez eu. Cu toate acestea, nu este inutil să vorbim despre aceste lucruri, pentru că astfel ne putem cunoaște mai bine unii pe alții. Cunoașterea oamenilor este importantă și pentru coproducția bunurilor publice, și pentru o viață mai civilizată, și pentru punerea în context lumesc a preocupărilor spirituale ale fiecăruia.

Desigur, vom crede că este mult mai util să vorbim despre aceste lucruri când lucrăm cu un model de om care ne face să credem că ce se întâmplă în sistemul educațional public este decisiv pentru succesul omului. Din interacțiunile între oameni care asumă explicit sau implicit anumite perspective asupra omului rezultă succesul acelei societăți în competiția cu altele din lumea asta, dar și acest mod de a gândi reflectă, fără îndoială, preferința pentru un fel de a gândi succesul.

___

Despre Virgil Iordache:

Predă și cercetează la Universitatea din București – Facultatea de Biologie, din 1993; este licențiat în biologie specializarea biochimie, doctor în ecologie pe probleme de ecotoxicologie și licențiat și în filosofie pe probleme de evoluția instituțiilor. Este autorul a numeroase cărți și articole, este directorul Centrului de Cercetare pentru Servicii Ecologice din Universitatea București. Este cunoscut pentru articolele de popularizare a științei, dar și pentru relația apropiată cu studenții.

 

Foto: Virgil Iordache Facebook

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

EXCLUSIV Primele rezultate ale licitației pentru manuale pentru clasa a VII-a: Art Klet și Litera, marii câștigători. Manualele nu vor fi în școli pe 9 septembrie

Raluca Pantazi

Copii din România și Polonia, hărțuiți în școlile britanice: Un grup m-a urmărit strigând “Ukip” și că ar trebui să mă întorc la mine în țară

R.P.

Sindicatele din educație cer PNL să-l sancționeze pe Cîțu, după ce a criticat salariile bugetarilor și a propus taxarea lor sau renunțarea la vouchere și sporuri

R.P.

1 comentariu

Peter Minea 24 iulie 2019 at 18:36

Multă vorbărie de lemn.
Măcar cei de nota 7 NU se află sub presiunea psihică a „parametrului celui mai bun”.

Răspuns

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.