“O treime din tot ce înseamnă literația unui elev este dată de faptul că citește” / “Părinți iliterați au copii iliterați” și “asta ne  îngrijorează și mai mult, pentru că asta înseamnă că mai trebuie să treacă o generație” – studiu în rândul elevilor de școală primară și al părinților lor, anunțat de profesorul Dragoș Iliescu

2.991 de vizualizări
Foto: © Wavebreakmedia Ltd | Dreamstime.com
“Cât de mult citește în acest moment elevul este important (…) O treime din tot ce înseamnă literația unui elev este dată de faptul că citește”, luând în calcul o multitudine de alți factori care influențează nivelul alfabetizării, de la proveniență (rural-urban) la situația socio-demografică și la existența cărților în casă, potrivit unui studiu prezentat, într-o formă preliminară, de profesorul Dragoș Iliescu. Același studiu, realizat pe un grup de 924 de elevi din clasele primare, plus părinții acestora, a dus la o altă concluzie “care ne doare”, anume că “părinții iliterați au copii iliterați”, a spus el.
  • “Și asta ne  îngrijorează și mai mult, pentru că asta înseamnă că mai trebuie să treacă o generație”, a spus Dragoș Iliescu miercuri. El a prezentat câteva date din acest studiu la evenimentul lansării Pactului pentru Lectură, o inițiativă a editorilor din România,  care cer autorităților să ia măsuri pentru încurajarea lecturii în rândul copiilor, în vederea reducerii nivelului de analfabetism funcțional – detalii despre această inițiativă. Dezbaterile de la eveniment pot fi urmărite aici (prezentarea studiului – la min. 34)

Dragoș Iliescu, care este profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, dar a fost prezent la eveniment ca reprezentant al unei inițiative private, a precizat că datele prezentate fac parte dintr-un studiu pe care l-a realizat cu Anca Petrescu, la rândul ei reprezentantă a Facultății menționate, iar cercetarea este “în curs de publicare” la o revistă din străinătate. Studiul a fost “realizat pe 924 de elevi de clase primare din România – deci vorbim despre early literacy, literație timpurie, clasele I-IV – și pe părinții lor”, a precizat el.

Au fost avute în vedere, conform prezentării de la evenimentul menționat, o serie largă de parametri – sexul, proveniența (rural-urban), criterii socio-demografice, elemente de comportament al elevilor și de comportament al părinților.

Dintre toate, a arătat Dragoș Iliescu, cel mai mare impact asupra nivelului de alfabetizare l-au avut măsura în care elevul efectiv citește, respectiv nivelul de alfabetizare al părinților.

Potrivit prezentării sale, în care nu a oferit informații detaliate, ci doar câteva concluzii și constatări:

“Mă aștept ca cel mai puternic predictor al alfabetizării este că [elevul] pune mâna pe carte. Mai citește din când în când. Câte minute citește pe zi? Durata pe care o petrece cu cartea în mână ar trebui să prezică în vreun fel  – e o așteptare rezonabilă, zic eu. Apoi, comportamentul părinților: cât de mult petrec cu copilul citindu-i, înainte ca acesta să fie literat, să poată citi de unul singur? Cât de multe cărți i-a citit, când copilul nu putea citi de unul singur?”

“[Sunt luate în calcul, în studiu] Și contextul familial: literația părintelui și cât de multe cărți sunt în casă, statutul socio-economic ș.a.m.d.”

“Cât de mult citește în acest moment elevul este important 30 și (la sută), o treime din tot ce înseamnă literația unui elev este dată de faptul că citește. Ce înseamnă asta, pe scurt? Fă-i cumva să citească mai mult. Fă concursuri de lectură în școală, dă-le cărți, ajută-i, obligă-i dacă e cazul. Nu sunt adeptul obligației, dar, dacă este nevoie, fă asta, momește-l cumva să stea în relație cu cartea. “

Celălalt lucru care ne doare este literația părinților. Părinții iliterați au copii iliterați. Asta ne spune a acest scor. Și asta ne spune că, oricât de mult aș interveni asupra copiilor, ei sunt efectul, ei nu sunt cauza. Sau ar trebui cumva să acționez asupra părinților, pentru a le crește lor capacitatea de a interacționa cu textul și cu cartea și dorința de a interacționa cu textul și cu cartea.”

“Mai sunt alte lucruri care sunt importante – statutul socio-economic este important, proveniența din rural-urban și așa mai departe.”

“Sunt teribil de multe intervenții cu sens care pot fi făcute, Dar argumentul meu este așa: avem intervenții individuale, care sunt intervenții de recuperare, identificăm problema și elevii care sunt în problemă sau în risc de a dezvolta problema, ne centrăm pe elevi pentru a rezolva. Dar ei nu sunt neapărat cauza.  Apoi avem intervenții sistemice, care sunt proactive și care ar trebui să fie centrate pe antecedentele analfabetismului – atitudinea față de lectură, numărul efectiv de cărți din casă, felul cum părinții interacționează, de fapt, cu copiii în relație cu cartea. E o componentă a parentingului.”

Foto: © Wavebreakmedia Ltd | Dreamstime.com Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev sădescarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

OFICIAL Rezultatele de la Bac vor fi anonimizate, după ce toți candidații au semnat acorduri specifice condamnaților sau cercetaților penal. Care sunt cele trei condiţii cumulative pentru a promova examenul

Rezultatele de la Bacalaureat 2020 vor fi afișate “cu anonimizarea numelui și a prenumelui candidatului”, anunţă Ministerul Educaţiei într-un comunicat publicat duminică. Instituţia explică decizia prin conformarea la regulamentul GDPR…
Vezi articolul

“România Educată” – șase ani de “reformă la scară largă” datorată Președinției, dar răspunderea pentru succes și efecte trebuie căutată la echipa care o implementează, la “sistem” și în “politica nestatornică”, susțin Ligia Deca și Robert Santa, consilieri în cadrul Administrației Prezidențiale

Proiectul “România educată” este prezentat drept o reformă majoră, de șase ani, promovată de Președinte, dar responsabilii pentru succesul lui trebuie căutați în altă parte, anume la echipa care răspunde…
Vezi articolul

Roxana Rusin, profesor de Istorie: Subiectul de la bacalaureat mi-a părut o teză semestrială. Cum ar fi să îl includeți pe Lucian Boia în lista surselor pentru subiecte măcar pe jumătate față de cât îl promovați pe Ioan Aurel Pop?

“Subiectul de la proba de istorie a bacalaureatului din acest an mi-a părut o teză semestrială. Nici nu sunt departe de adevăr, dat fiind că materia rămasă pentru examen a…
Vezi articolul