Pandemia amenință câștigurile de învățare din ultimul deceniu, la nivel global / România era deja pe pantă descendentă, înainte de Covid-19 – Indicele Capitalului Uman al Băncii Mondiale

1.722 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Numărul de ani de școală pe care este de așteptat să îi urmeze un elev din România este în scădere, din cauza unor neajunsuri multiple și sistemice, reiese dintr-un nou raport al Băncii Mondiale. Indicele Capitalului Uman actualizat pentru 2020 afirmă că pandemia Covid-19 amenință câștigurile ultimului deceniu înregistrate la nivelul sănătății și educației, la nivel global. Documentul încearcă să creeze un tablou al acestor sectoare până în martie 2020, pentru a vedea “de unde plecăm” în analizele post-pandemie. În acest context, referințele la România sunt o înșiruire de probleme.

În ediția din acest an a Indicelui Capitalului Uman (HCI) România are o valoare a indicelui de 0,58, însemnând că un copil născut astăzi și generația lui se pot aștepta să atingă 58% din productivitatea pe care ar fi atins-o, dacă ar fi beneficiat de condiții optime de educație și sănătate. România se află la mijlocul listei indicelui Băncii Mondiale, dar este depășită de toate țările membre UE, dar și de țări precum Ukraina, Serbia, Albania, Belarus.

Indicele României este în scădere față de rapoartele precedente, iar Banca Mondială notează că, dintre cele 103 de țări care erau incluse în raport și în 2010, 21 înregistrează o scădere a anilor pe care un elev este de așteptat să îi petreacă în școală. În rândul acestor țări, ce includ Bulgaria, Luxemburg sau Italia, scăderea medie este de 0,09 ani de școală. Dar în cazul României scăderea este mult mai mare: un elev este de așteptat să petreacă cu 0,8 ani mai puțin în școală, față de așteptările din 2010.

Motivul ține, în principal, de scăderea înscrierilor în școala primară și liceu.

Ce spune Banca Mondială în privința scăderii numărului de ani pe care un copil din România este de așteptat să îi petreacă la școală

Potrivit Băncii Mondiale, trei factori explică această scădere, de la circa 12,7 ani în urmă cu un deceniu la circa 11,8 ani.

  1. După criza financiară din 2008-2009, s-a decis închiderea școlilor de arte și meserii, ce ofereau o cale vocațională de continuare a studiilor secundare. Numărul elevilor înschriși în astfel de școli a scăzut cu peste 50%, fără să existe o creștere a înscrierilor în alte tipuri de învățământ liceal. Populația de elevi de vârstă școlară a scăzut cu 7% pe parcursul deceniului, dar rata de înscriere în învățământul secundar superior a scăzut de la 86% la 77% între 2010 și 2018. “Pe scurt, tinerii care s-ar fi înscris la școli de arte și meserii nu s-au înscris în alte școli”. Raportul notează că învățământul vocațional de 3 ani a fost reintrodus în 2015, ajutând sistemul să își revină.
  2. Numărul copiilor care nu merg la școală, inclusiv cei de vârsta școlii primare, a continuat să crească în ultimul deceniu. Numărul de elevi cu vârste de 6-10 ani care nu merg la școală s-a dublat între 2009-2018, de la 43.000 la 98.000. Motivele includ subfinanțarea continuă a sectorului. Cheltuielile guvernului pentru educația primară sunt cele mai mici din UE. În plus, României îi lipsește un sistem de alertă timpurie care să semnaleze autorităților cazuri de copii care riscă să renunțe la școală. “Cu ajutorul Băncii Mondiale și al Comisiei Europene, se lucrează la implementarea unui astfel de sistem.”
  3. În 2012, guvernul a introdus un an de școală obligatorie începând cu vârsta de 6 ani, însemând că toți copiii de 6 ani au fost calculați a fi neînscriși la școală, dacă nu erau la școală, în condițiile în care, în 2018, la șase ani de la introducerea legii, unii părinți încă amânau înscrierea copiilor lor la școală după vârsta de 6 ani.
GRAFICE Dinamica inscrierii in invatamantul secundar superior / Ultimul loc în UE, la cheltuielile alocate invatamantului primar / Sursa: Banca Mondiala – HCI
Contextul Internațional: unde lovește mai greu pandemia

Banca Mondială pune informațiile despre România în contextul evoluțiilor internaționale dinaintea pandemiei Covid-19. La nivel global, arată raportul, cele mai multe țări înregistrau progrese constante în clădirea capitalului uman, cele mai mari evoluții fiind înregistrate în țări cu venituri mici. Dar, potrivit sursei citate, în pofida acestui progres și încă dinainte să apară efectele pandemiei, un copil născut astăzi ar urma să atingă, în medie la nivel internațional, 56% din capitalul uman potențial pe care l-ar fi avut în condiții optime de educație și sănătate.

  • Procentul mediu global este cu doar 2 puncte procentuale mai mic decât cel al României.

Banca Mondială arată că pandemia amenință îmbunătățirile înregistrate în sistemele de sănătate, ratele de supraviețuire, înscrierile la școală, afectează în mod special categorii precum femeile sau familiile dezavantajate. Iar pierderile de învățare cauzate de îmchiderea școlilor se traduc în pierderi financiare considerabile.

Citește și: Elevii români stau 12 ani în școală, dar învață doar 8 – Raport Banca Mondială. Copiii care se nasc azi în România au aceeași șansă de (sub)dezvoltare ca cei din Afganistan, Ecuador și Thailanda

Foto deschidere: Pixabay.com

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Dr. Radu Lupescu, medic român în Franța: “Coronavirusul este periculos la nivelul unei populații intregi pentru că propagarea lui poate duce la saturarea sistemului de sănătate, cu o supramortalitate cauzată de necesitatea tratării unui număr mare de bolnavi într-un interval scurt”

Dr. Radu Lupescu, președintele Asociației medicilor din clinica Rhéna de la Strasbourg, scrie pe Facebook despre evoluția epidemiei de coronavirus din România și cel mai mare pericol: supra-aglomerarea spitalelor. Textul…
Vezi articolul

Cazul “straniu” al școlii online care a entuziasmat o comunitate. Predarea creativă, accesul la tehnologie și adaptarea la un nou curriculum- lecția unei municipalități din Norvegia

Când școlile au trecut online, în primăvară, din cauza pandemiei Covid-19, majoritatea covârșitoare a studiilor din țările lumii au arătat provocările, dificultățile și neajunsurile de care s-au lovit elevii, profesorii…
Vezi articolul

Balcanii luptă cu virusul, pe fondul lipsei de medici şi de materiale sanitare / România și alte țări din regiune au fost toate afectate de exodul masiv de medici și asistente medicale în ultimii câțiva ani

 Țările din regiune au luat o serie de măsuri restrictive, de la întreruperea conexiunilor de călătorie până la închiderea școlilor și a universităților. Există însă temeri că numărul relativ redus…
Vezi articolul