INTERVIU Lucia Gheorghe, medic rezident psihiatru, explică ce se întâmplă în creier când stăm pe rețelele sociale: Folosirea excesivă a telefonului poate duce la pierderea noțiunii timpului, adolescenții nu realizează cât timp petrec online în detrimentul altor activități esențiale

1.761 de vizualizări
Foto: © Sandshack33 | Dreamstime.com
„Folosirea excesivă a telefonului poate duce la pierderea noțiunii timpului, fenomen cunoscut ca disociere temporală, în care adolescenții nu realizează cât timp petrec online în detrimentul altor activități esențiale”, a declarat Lucia Gheorghe, medic rezident psihiatru în anul II la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia” din București, într-un interviu pentru Edupedu.ro, în care a vorbit despre impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale, cu accent pe mecanismele neurobiologice și implicațiile clinice. 

„Ești expus la un flux continuu de informații și când lași telefonul poți avea senzația că te doare capul foarte tare, pentru că tu ți-ai terminat capacitatea de a fi atent pentru o perioadă de timp. Avem o capacitate limitată de atenție, după care apare o stare de oboseală în care n-ai mai face nimic”, a spus Lucia Gheorghe.

„Din păcate, nu există o educație în sensul acesta, nu există studii foarte multe, pentru ca este o problema apărută recent. Ar trebui să existe campanii de conștientizare în școli pentru că populațiile vulnerabile sunt copiii, adulții tineri, dar și persoanele care au în trecut un istoric de tulburări afective”, a adăugat Lucia Gheorghe.

Interviul cu Lucia Gheorghe, medic rezident psihiatru:

Rep.: Potrivit unui studiu OMS, peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Ce se întâmplă în creierul lor? 

Lucia Gheorghe: Se activează sistemul de recompense. Acesta s-a dezvoltat evolutiv în avantajul speciei umane, ajutându-ne să formăm conexiuni sociale pentru a supraviețui și a depăși pericolele împreună.

Acest sistem se activează când experimentăm plăcere, de exemplu atunci când consumăm alimente bogate în grăsimi și carbohidrați sau când stabilim conexiuni sociale. În prezent, accesul facil la aceste stimulente, prin alimente sau rețele sociale, determină eliberarea excesivă a dopaminei, neurotransmițătorul asociat cu recompensa. Astfel, interacțiunile online precum aprecierile (like-uri), comentariile și cererile de prietenie activează sistemul de recompensă și pot crea dependență.

Când accesul la telefon și implicit la aceste stimulente lipsește, nivelul dopaminei scade semnificativ, generând apatie, scăderea capacității de a simți plăcere și simptome asemănătoare sevrajului

Folosirea excesivă a platformelor precum TikTok, unde videoclipurile sunt scurte și schimbările rapide, afectează negativ atenția și capacitatea de concentrare

Copiii și adolescenții devin nerăbdători și incapabili să se concentreze pe activități mai lungi, cum ar fi teme școlare. Nu mai au răbdare să se uite la un videoclip de o oră, nu mai au stare să stea să se gândească să scrie o compunere de 2 pagini, să stea la un birou și să se gândească. Deja caută soluții rapide. Caută să facă totul foarte rapid și asta se vede și mai departe în viața de adult. De exemplu, pe partea de alimentație, pentru că avem tendința să ne cumpărăm ceva să mâncăm acum, nu mai stăm să gătim și să mâncăm după 2 ore, trebuie să mâncăm acum și mergem și cumpărăm fast food, ca să avem recompense acum, în momentul acesta, nu peste 2 ore.

Rep.: Care ar putea fi efectele pe termen lung?

Lucia Gheorghe: Pe termen lung, folosirea excesivă a rețelelor sociale și a dispozitivelor electronice poate duce la scăderea materiei cenușii din anumite zone ale creierului, de exemplu, în cortexul prefrontal, responsabil pentru luarea deciziilor, organizare și planificare.

În același timp, crește în volum amigdala, zona din creier care se ocupă cu procesarea emoțiilor și dacă ea crește în volum și cortexul prefrontal scade, nu mai iei decizii bune. De exemplu, poți să dezvolți o anxietate socială, pentru că ai foarte multe emoții și nu mai are cine să le controleze sau poate duce la depresie prin scăderea secreției de serotonină.

Apare și paradoxul fericirii, deoarece dacă urmărești oameni care par fericiți, poți avea impresia că majoritatea oamenilor sunt mai fericiți decât tine. În plus accentul fiind de multe ori doar pe aspectele pozitive, poți avea și așteptări nerealiste și stări de depresie.

Folosirea excesivă a telefonului poate duce la pierderea noțiunii timpului, fenomen cunoscut ca disociere temporală, în care adolescenții nu realizează cât timp petrec online în detrimentul altor activități esențiale.

Noi ne concentrăm pe telefon. Suntem atât de atenți și de captivați în timp ce scrollam pe internet, ceea ce duce la pierderea noțiunii timpului, adică nu mai suntem conștienți că am stat o oră, două pe telefon, puteam să-mi fac temele. 

Apoi, ești expus la un flux continuu de informații și când lași telefonul poți avea senzația că te doare capul foarte tare, pentru că tu ți-ai terminat capacitatea de a fi atent pentru o perioadă de timp. Avem și noi o capacitate limitată de atenție și după care apare o stare de oboseală în care n-ai mai face nimic.

Rep.: Ce soluții vedeți la consumul excesiv de social media?

Lucia Gheorghe: Soluțiile pot fi pe partea de organizare și planificare, adică, da, ai voie la telefon, o jumătate de oră, o oră, după ce ți-ai îndeplinit sarcinile pe care le ai ca și copil, adolescent, adult, de exemplu teme, cursuri. Vreți să vorbiți cu prietenii pe telefon, dar puteți să vă duceți să vă vedeți și față în față, adică cumva să încercăm să prioritizăm interacțiunile fizice în pofida celor online. 

Sunt mai mulți neurotransmițători și hormoni care se secretă în timpul interacțiunilor fizice decât în timpul interacțiunilor online. În cele online se secretă dopamină în primul rând, în interacțiunile fizice noi mai și mergem, apoi, ne conectăm cu un prieten apropiat, simțim și un pic de oxitocină. Sunt mult mai multe mecanisme implicate. Pe lângă acestea, faptul că mergem prin parc cu prietenii, ne plimbăm, ne face bine și din punct de vedere fizic, decât să stăm în pat sau pe scaun la un birou.

Din păcate, nu există o educație în sensul acesta, nu există studii foarte multe, pentru ca este o problema apărută recent. Ar trebui să existe campanii de conștientizare în școli pentru că populațiile vulnerabile sunt copiii, adulții tineri, dar și persoanele care au în trecut un istoric de tulburări afective.

  • Interviul a fost acordat Edupedu.ro la Congresul Național de Psihiatrie care s-a desfășurat în perioada 19-22 martie, la Sibiu. Detalii despre Congres, aici

Foto: © Sandshack33 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Cercetătoarea Diana Tăut: Le-am dat o cheie digitală de gât și i-am abandonat în spațiul virtual. Prima linie de intervenție sunt părinții


3 comments
  1. un expert în educație zicea Intr un interviu recent că e foarte bine sa stea cu nasul n ecran 4 ore pe zi că le îmbunătățește abilitatea cognitivă

  2. Eu zic sa ne băgați pe toti pe tratament,suntem toți nebuni doar voi ,cei de la vârf și cățeii voștri ,sunteți cei mai cei:cei mai sănătoși, cei mai deștepți, cei mai atotștiutori, voi aveți mereu dreptate etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Marius Nistor, lider sindical, după semnarea contractului colectiv de muncă: În momentul de față se poate declanșa grevă generală în Educație, în condițiile în care discutăm de o politică economică și socială a Guvernului României / Săptămâna viitoare vom picheta sediile Guvernului sau Parlamentului

Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educației „Spiru Haret”, a spus că semnarea contractului de muncă nu afectează dreptul la grevă „în condițiile în care discutăm de o politică economică…
Vezi articolul

Adriana Pistol (INSP): Dacă nu ne limităm activitățile, nu evităm aglomerația, nu purtăm mască și nu ne vaccinăm, estimarea de 15.000 de cazuri zilnice la sfârșitul lui octombrie poate fi depășită / Ar trebui revenit la purtarea măștii și în aer liber

Adriana Pistol, directorul Centrul Național de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, a declarat vineri, într-o conferință de presă, că, dacă nu ne limităm activitățile, nu evităm…
Vezi articolul

Scădere a câștigurilor salariale în Învățământ în septembrie 2025 față de aceeași lună a anului trecut, după mărirea normei didactice, tăierea plății cu ora, desființarea de posturi de profesori și comasările de școli, măsuri luate de Guvern prin Legea Bolojan

În luna septembrie 2025 câștigul salarial mediu net din învățământ a scăzut la 5.657 de lei, față de 5.775 de lei în septembrie 2024, arată datele publicate de Institutul Național…
Vezi articolul

Profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la un program de formare continuă acreditat. Din anul școlar 2025-2026, comisia pentru formare şi dezvoltare în cariera didactică din fiecare școală monitorizează dacă profesorii respectă condiția de formare – procedură a Ministerului Educației

Profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ.…
Vezi articolul