Candidat la funcția de președinte al Academiei Române, fostul ministru al Educației și rector Mircea Dumitru a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că nu are în vedere o colaborare cu Rusia și China. Din punct de vedere politic, „atitudinea mea este aceea de consolidare puternică a apartenenței noastre la spațiul euroatlantic, la Uniunea Europeană și la structurile NATO. Aceasta este singura șansă a noastră de stabilitate, de dezvoltare și șansa pentru un viitor pentru copiii și pentru națiunea noastră”, a declarat Mircea Dumitru pentru Edupedu.ro.
- Amintim că academicienii Marius Andruh și Mircea Dumitru candidează la funcția de președinte al Academiei Române. Alegerile vor avea loc pe 7 aprilie 2026
- În acest context, filosoful Mircea Dumitru a acceptat să acorde Edupedu.ro interviul pe care îl puteți citi mai jos. Redacția i-a solicitat un interviu și chimistului Marius Andruh, fără un răspuns clar până la ora publicării acestui articol
Întrebat care este alegerea sa, având în vedere că în rândul elitelor din România coexistă două curente de gândire (primul este conectarea României cu Occidentul, ancorarea în această direcție cu orice preț, cum spunea Eugen Lovinescu, amintit în proiectul de management al lui Mircea Dumitru; al doilea curent cere colaborarea și cu Estul, mai precis cu Rusia și China și cere ca România să fie un pod între cele două civilizații), filosoful Mircea Dumitrua răspuns: „În proiectul pe care eu l-am prezentat nu am în vedere și această relație cu răsăritul sau cu estul, deși sigur că din punct de vedere cultural aceste culturi, cultura rusă sau cultura chineză, reprezintă sigur un lucru foarte important, mai ales pentru cultura umanistă, literatura rusă, arta rusă, de asemenea gândirea socială confucianistă și tot ceea ce înseamnă valorile acestea care sunt configurate în spațiul oriental, răsăritean. Din punct de vedere politic, însă, lucrurile acuma sunt cu totul diferite, iar atitudinea mea este aceea de consolidare puternică a apartenenței noastre la spațiul euroatlantic, la Uniunea Europeană și la structurile NATO. Aceasta este singura șansă a noastră de stabilitate, de dezvoltare și șansa pentru un viitor pentru copiii și pentru națiunea noastră“.
În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, vicepreședintele Academiei Române a declarat pentru Edupedu.ro că „unirea, care este foarte naturală și foarte firească între românii de dincoace și de dincolo de Prut, (…) este un proces istoric foarte firesc și foarte natural. Dar acesta se poate face în primul rând, în momentul de față, în Uniunea Europeană, nu printr-un act politic și administrativ prin care Republica Moldova să se unească în calitate de entitate statală cu România. Însă aceasta nu exclude necesitatea ca institute de cercetare, institute culturale, cele două Academii despre care am vorbit, universități să lucreze la proiecte comune”.
INTERVIUL integral acordat Edupedu de către profesorul Mircea Dumitru, candidat la funcția de președinte al Academiei Române:
Rep: Care este proiectul sau ideea pe care vreți să o puneți în plan în acest mandat, dacă veți câștiga alegerile pentru funcția de președinte al Academiei Române?
Mircea Dumitru: Ideea proiectului meu managerial este aceea că instituția Academiei Române, ca for al cunoașterii, al consacrării și al sincronizării României cu noile realități ale secolului XXI, este o instituție de cultură, de cercetare și de consacrare care are o continuitate istorică, dar care are nevoie și de o schimbare și de o adaptare la aceste realități ale cunoașterii, realitățile social-politice din perioada în care trăim.
Rep: În proiectul dumneavoastră managerial, unul dintre pilonii declarați ai viziunii pe care o avansați este responsabilitatea publică.
Mircea Dumitru: Este mai amplu proiectul, el este structurat pe mai multe capitole: încep cu viziunea pe care o am în legătură cu această instituție și discut despre continuitate și schimbare, despre interdisciplinaritate și noua arhitectură a cunoașterii, excelență științifică și independență intelectuală, responsabilitate publică – despre care dumneavoastră ați vorbit acuma, dar și deschidere internațională. Pe toate acestea le pun într-o structură unificatoare. Aceasta este viziunea generală, după care prezint cadrul strategic, trecutul instituției, continuitatea rolului fondator al Academiei Române care împlinește acum 160 de ani de la înființare și vom sărbători cu o zi înainte de alegeri, adică pe 6 aprilie, acești 160 de ani de la înființarea Academiei. Mă refer la prezentul instituției și am în vedere momentul critic al societății cunoașterii, pentru că Academia este în primul rând un for de cercetare și de cunoaștere, și am în vedere deschiderea către viitor, reconstrucția arhitecturii intelectuale a societății.
Rep: Spuneți așa, în proiectul dvs: „Academia Română are vocația de a participa la dialogul public prin expertiza, analiză și reflecție strategică”. În urmă cu o săptămână, Curtea de Apel București a respins definitiv solicitarea extremistului George Simion de a șterge articole de presă în care arătam că este liderul unui partid extremist, care sunt legăturile sale cu Mișcarea Legionară și că a făcut propagandă politică prin prezența sa la ceremonia de deschidere a anului școlar. Care este perspectiva dumneavoastră asupra unei astfel de tentative împotriva libertății presei, inițiate de un extremist candidat la președinția țării, oprit de instanță?
Mircea Dumitru: Aici este un caz special și foarte sensibil, pentru că este un caz care atinge fundamentele unei societăți democratice, în primul rând libertatea opiniei și a cuvântului, iar presa prin excelență ceea ce face este să transmită informații și trebuie să fie lăsată să facă acest lucru potrivit menirii sale. Iar atitudinea mea întotdeauna, în toate funcțiile pe care le-am avut, și ca rector al Universității din București, și ca ministru al educației în Guvernul lui Dacian Cioloș, a fost aceea de a apăra și de a consolida acest drept fundamental democratic, care este dreptul nostru de a fi informați în mod corect, iar dreptul acesta al nostru incumbă și o responsabilitate din partea presei. Responsabilitatea rezidă într-o informare corectă, bazată pe dovezi și care să prezinte foarte clar faptele și să separe faptele de opiniile ziaristului care prezintă acele fapte și acele realități.
Rep: Toate cele trei instanțe care au judecat acest caz au dat dreptate jurnaliștilor Edupedu.ro. Atât opinia publicată, cât și faptele pe care le-am arătat au „bază factuală suficientă”.
Mircea Dumitru: Asta înseamnă că judecătorii care au evaluat și care au dat o sentință în acest caz au făcut dreptate.
Rep: Ați fost ministru al educației, ați fost rectorul Universității din București, acum candidați la conducerea celui mai înalt for științific al țării. Care este poziția dumneavoastră cu privire la participarea politicienilor în școli, în fiecare an, la ceremoniile organizate de unitatea școlară pentru a marca prima zi de școală?
Mircea Dumitru: Cred că ar trebui să fie mai discreți; dacă au copii care merg la școală, dacă sunt părinții sau bunicii acestor copii, este foarte firesc, foarte natural să fie prezenți acolo. Dar să îndeplinească un rol într-un ceremonial școlar, într-un ceremonial public, în calitate de politician, cred că nu este potrivit.
Rep: În rândul elitelor din România, coexistă două curente de gândire: primul este conectarea României cu Occidentul, ancorarea în această direcție cu orice preț, cum spunea Eugen Lovinescu, pe care l-ați amintit în proiect. Al doilea curent este mai nuanțat și cere colaborarea și cu Estul, mai precis cu Rusia și China și cere ca România să fie un pod între cele două civilizații. Care este alegerea dumneavoastră?
Mircea Dumitru: În proiectul pe care eu l-am prezentat nu am în vedere și această relație cu răsăritul sau cu estul, deși sigur că din punct de vedere cultural aceste culturi, cultura rusă sau cultura chineză, reprezintă sigur un lucru foarte important, mai ales pentru cultura umanistă, literatura rusă, arta rusă, de asemenea gândirea socială confucianistă și tot ceea ce înseamnă valorile acestea care sunt configurate în spațiul oriental, răsăritean. Din punct de vedere politic, însă, lucrurile acuma sunt cu totul diferite, iar atitudinea mea este aceea de consolidare puternică a apartenenței noastre la spațiul euroatlantic, la Uniunea Europeană și la structurile NATO. Aceasta este singura șansă a noastră de stabilitate, de dezvoltare și șansa pentru un viitor pentru copiii și pentru națiunea noastră.
Rep: Domnule profesor, ați colaborat în vreun fel cu Securitatea comunistă?
Mircea Dumitru: Subiectul acesta a fost din nou adus în discuție acuma și într-un fel mă așteptam, pentru că el apare atunci când sunt lucruri importante pentru societate, cum este și această candidatură. Sigur, nu vreau să exagerez acuma importanța mea în această candidatură, dar e vorba de candidatură la președinția Academiei. Eu am primit din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție o decizie definitivă în luna septembrie 2025, în procesul pe care CNSAS l-a intentat împotriva mea, pe care îl câștigasem la fond cu un an înainte, la Curtea de Apel București, și în urma recursului pe care CNSAS l-a făcut la Înalta Curte, CNSAS a pierdut procesul, eu am câștigat. Pe fond, însă, întrebarea dumneavoastră vizează anii mei de studenție, în 1980, când în anumite documente care apar la CNSAS sunt unele dialoguri pe care le-am purtat cu unii colegi legate de prezența unor studenți din străinătate. Dar de mai multe ori chiar Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității m-a verificat și pe baza aceluiași gen de probatoriu, pe baza acelorași dovezi, la vremea respectivă, când eram rector și apoi când am fost ministru, au dat decizia de necolaborare cu Securitatea în calitatea de poliție politică. În 2023, practic, pe baza acelorași documente, după cum s-a văzut și cum au spus avocații care m-au apărat, au schimbat această decizie și au trimis dosarul în instanță, iar rezultatul este cel pe care vi l-am comunicat: s-a pierdut la fond, au făcut recurs și au pierdut din nou la Înalta Curte. Deci, în momentul de față am o decizie care este definitivă.
Rep: Dar revenind exact pe fond, la ce spuneați dumneavoastră, la anii dumneavoastră de studenție: au încercat să vă constrângă, să vă șantajeze, să vă cumpere?
Mircea Dumitru: Nu, nu a fost nimic de genul unei brutalități de felul acesta, adică sunt cuvinte foarte puternice. Să mă șantajeze nu aveau cu ce – eram student la 20 de ani. Să mă constrângă – într-un fel, în familia mea au fost oameni care au suferit. Bunicul meu a fost preot într-o comună din Oltenia și a avut de suferit pentru că făcuse politică înainte de 1948, dar nu pe mine personal. Deci eu nu am avut de suferit direct din partea organelor de represiune ale regimului comunist.
Rep: Trecem acum la un subiect care a făcut prima pagină a ziarelor în urmă cu puțin timp, și anume mutarea patrimoniului Academiei Române în administrarea Fundației Patrimoniu, așa cum a prevăzut un proiect de lege retras. Însă Curtea de Conturi a sesizat public în decembrie 2025 că Academia Română a transmis în administrarea Fundației Patrimoniu, contrar prevederilor legii, 20 de clădiri, pentru o perioadă de 25 de ani. Ce decizie veți lua dumneavoastră, dacă veți câștiga alegerile la funcția de președinte al Academiei Române, cu privire la cele 20 de clădiri pe care, potrivit Curții de Conturi, Academia Română le-a transmis în administrarea fundației, contrar prevederilor legii?
Mircea Dumitru: Deși nu sunt jurist și nu am o cunoaștere a chestiunilor legale care sunt reglementate și pe care le aplică Curtea de Conturi, am o anumită experiență în calitate de ordonator de credite, de când am fost în primul rând rector al Universității timp de 8 ani și, evident, din cele șase luni de mandat ca ministru al educației. De fiecare dată am aplicat și în literă și în spirit legea. Prin urmare, în momentul în care, dacă voi prelua mandatul, se va pune problema clarificării acestor aspecte de fond – nu sunt doar aspecte procedurale sau formale – va trebui să ne sfătuim foarte bine cu juriști. Sigur vom angaja și niște oameni care sunt foarte bine pregătiți în acest drept legat de patrimoniu și vom propune – în momentul în care va fi iarăși oportună o discutare a legii academiei, dacă va fi în viitorul apropiat – o soluție care este în deplin acord și cu recomandarea Curții de Conturi și cu întreaga legislație care este incidentă în aceste cazuri.
Rep: În ce privește noul Consiliu Academic Român, este o instituție în sine, va avea nevoie de buget, de finanțare?
Mircea Dumitru: Categoric nu. Chiar în dimineața aceasta [joi, 26 martie 2026 – N.Red.], acum o oră, s-au semnat documentele prin care cele cinci academii [Academia de Științe Juridice din România, Academia de Științe Medicale din România, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, Academia de Științe Tehnice din România, Academia Română, împreună și cu Academia Republicii Moldova – Nota Redacției] formează acest Consiliu Academic Român. Președintele Academiei Române și-a început alocuțiunea de deschidere dând de fapt un răspuns explicit unora dintre întrebările care au apărut în mod foarte legitim în presă, dând această asigurare că nu este vorba de buget separat, nu este vorba de structuri administrative care să fie ocupate de persoane care ar urma să primească salariul. Este vorba de o asociere voluntară a acestor academii care pot să lucreze împreună, având în vedere proiectele mari naționale și având în vedere că aceste academii de ramură sunt specializate și au un personal mai numeros pe domeniul medical, pe domeniul agricol, pe domeniul juridic, decât avem în momentul de față în Academia Română. Academia Română este cea care va coordona acest consiliu academic. Aici am asociat și Academia de Științe a Republicii Moldova. Dar încă o dată: categoric nu va fi vorba de fonduri speciale pe care să le primim de la bugetul de stat.
Rep: Cum vedeți dumneavoastră relația cu Republica Moldova, având în vedere relațiile apropiate cultivate de conducerile de până acum ale celor două academii?
Mircea Dumitru: Chiar și în momentul în care am avut al doilea mandat de rector la Universitatea din București, am lucrat pentru a aduce aproape de noi în Consorțiul Universitaria – consorțiul celor mai mari universități comprehensive din România – și de a asocia Universitatea de Stat din Moldova, de la Chișinău. Eu cred că unirea, care este foarte naturală și foarte firească între românii de dincoace și de dincolo de Prut, dacă ne putem exprima așa de pe un mal și de pe celălalt mal al Prutului, este un proces istoric foarte firesc și foarte natural. Dar acesta se poate face în primul rând, în momentul de față, în Uniunea Europeană, nu printr-un act politic și administrativ prin care Republica Moldova să se unească în calitate de entitate statală cu România. Însă aceasta nu exclude necesitatea ca institute de cercetare, institute culturale, cele două Academii despre care am vorbit, universități să lucreze la proiecte comune. Și poziția aceasta am exprimat-o atunci când am fost invitat la Chișinău, la Universitatea de Stat din Moldova, cu diferite ocazii. Eu însumi am fost, ca rector al universității, cel care am insistat ca – în semn de simbol istoric, cultural, național – această universitate principală a Republicii Moldova să facă parte dintr-o structură asociativă a celor mai mari universități din România [din Consorțiul Universitaria – N.Red.]. Evident, aceasta nu înseamnă o unificare administrativă a universităților, nu vorbim de o singură universitate. Vorbim de mai multe universități, dar care colaborează și care fac parte din aceste structuri asociative și colegiale academice.
Informații de background
Chimistul Marius Andruh și filosoful Mircea Dumitru candidează la funcția de președinte al Academiei Române. Alegerile pentru noua conducere a Academiei Române au loc pe 7 aprilie 2026, după expirarea celui de-al doilea mandat de președinte al înaltului for academic deținut de istoricul Ioan Aurel Pop.
Filosoful Mircea Dumitru (66 de ani) este vicepreședinte al Academiei Române din 2022, președinte al Secției de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie (din 2021), a fost director al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru“ al Academiei Române (2021-2025), este membru titular al Academiei 2021 și a fost membru corespondent 2014. A fost ministru al Educației și al Cercetării Științifice (iulie 2016 – ianuarie 2017) și rector al Universității din București timp de 2 mandate (2011-2019). Din 1990 este profesor de filosofie, cu specializarea logică, la Universitatea din București.
Născut la Bucureşti pe 14 iulie 1960, Mircea Dumitru și-a început studiile la Liceul de Muzică și Arte Plastice, Craiova (1967-1972) și le-a continuat la Liceul de Muzică nr. 1, București (1972-1979). Între 1980-1985 a urmat studii universitare la Facultatea de istorie-filosofie a Universității din București. În 1998 a obținut titlul de doctor al Facultății de filosofie, Universitatea din București, cu o teză în domeniul filosofiei limbajului. În același an, a obținut și titulatura de Ph.D. al Tulane University, New Orleans, Louisiana, S.U.A. în domeniul logicii modale și al filosofiei matematicii.
A fost visiting professor la Beijing Normal University (program pentru perioada 2017-2022) și profesor invitat la Tulsa University (USA), CUNY (USA), NYU (USA), Lyon 3, ENS Lyon, University of Helsinki, CUPL (Beijing, China), Pekin University (Beijing, China). Vezi aici CV-ul lui Mircea Dumitru
Citește și:
Alegeri la Academia Română: Marius Andruh și Mircea Dumitru candidează la funcția de președinte al Academiei Române. Alegerile vor avea loc pe 7 aprilie 2026
Ioan Aurel Pop, despre nou-înființatul Consiliu Academic Român: Este o inițiativă a Academiei Române și a Academiei Moldovei, prin care să facem o singură Academie / Nu presupune niciun buget, niciun venit de la stat
Mihai Peticilă
Costin Ionescu
Redacția
R.P.