VIDEO Platformă națională de neuroștiințe cognitive, lansată în construcție la Universitatea Babeș Bolyai

2.839 de vizualizări
conferinta BrainQ
O platformă națională de neuroștiințe cognitive, numită BrainQ, a fost lansată în construcție la Universitatea Babeș Bolyai astăzi. O conferință de presă a avut loc în această dimineață.

Cele mai importante declarații:

Daniel David, rectorul UBB:

  • Este foarte important ca România să joace competitiv la nivel global, iar una dintre temele cheie la nivel internațional se leagă de studiul creierului, fiindcă are implicații pe sănătatea fizică, sănătatea psihologică (…). 
  • Pe termen scurt, această temă poate să aibă implicații majore pentru înțelegerea tulburărilor psihologice, de la probleme de tip autism de exemplu, la demențe, la probleme cognitive, la tulburări psihotice. 
  • Pe termen mediu, ne conectează cu această problematică a planetei legată de îmbătrânirea populației: creierul îmbătrânește, ce impact va avea asupra minții noastre.
  • Pe lângă concentrarea resurselor umane, ca să fii cu cu adevărat competitiv la nivel internațional, ai nevoie de o infrastructură de cercetare de top. Studiul creierului nu se poate face fără această infrastructură de cercetare.
  • Rețeaua va însemna proiecte comune, aplicații comune, circulația oamenilor între cele două centre sau între alte centre care o să fie asimilate în această rețea națională.

Mircea Dumitru, directorul Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române:

  • În cazul de față, complexitatea este dată de cogniția umană, de comportamentul uman. Este clar că o singură știință care vine cu propria perspectivă, cu propriile instrumente de analiză, cu propriile cadrele conceptuale explicative, nu este suficientă. Acesta este motivul pentru care în ultimii 50-60 de ani s-au dezvoltat aceste științe cognitive.
  • În domeniul științei cognitive, pentru prima oară, putem vorbi de o colaborare în deplină egalitate epistemică și academică între științele sociale, științele umane și științele naturii. Nu se mai pune problema aici ca biologii să-i privească de sus pe filozofi sau pe psihologi. Doar împreună vor putea să pună întrebările adecvate și să caute soluții la aceste întrebări.
  • Vrem să arătăm că această formare interdisciplinară trebuie începută de la nivelul licenței. Și aici vedem modele foarte bune ale unor universități americane și ale unor universități europene care au programe de licență în domeniul neuroștiințelor cognitive.

La conferința de presă au participat:

Rețeaua Națională de Neuroștiințe Cognitive BrainQ va cuprinde inițial un parteneriat între Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și Academia Română, parteneriat în care UBB va aduce expertiză în neuroștiințe cognitive/științe cognitive, iar Academia Română – în științe cognitive și neurobiologie. Pe această platformă se vor putea conecta, în timp, și alți actori naționali și internaționali.

„Studiul creierului reprezintă una din cele mai importante teme de cercetare în știința internațională. România are multe unități academice și organizații profesionale serioase dedicate studiului creierului. Pornind de la proiectul BrainQ INSPIRE al UBB – probabil cel mai mare proiect academic din țară dedicat specific infrastructurii de cercetare în neuroștiințe – am inițiat construirea unei rețele/platforme naționale dedicată mai concret neuroștiințelor cognitive, în parteneriat cu Academia Română”, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Lansarea unui audit extern al sistemului național de cercetare-dezvoltare și PNRR, plan care așteaptă încă aprobarea Bruxelles-ului: ce spune ministrul Cercetării, Ciprian Teleman, că a făcut în primele luni de mandat

Ministrul Cercetării, Dezvoltării și Inovării, Ciprian Teleman (USR-PLUS), a publicat la sfârșitul săptămânii trecute un raport de activitate pe primele șase luni de mandat, spunând că urmează să publice zilele…
Vezi articolul

Apel pentru retragerea lucrărilor științifice semnate de Elena Ceaușescu, disponibile încă la marile edituri internaționale / The Guardian: Fraudele ei au avut impact pe termen lung în politică și știință – a se vedea cazul Florin Roman

Numele Elenei Ceaușescu persistă pe lucrări și volume de cercetare încă disponibile pe platformele unor mari edituri academice internaționale, fapt pentru care un grup de cercetători au lansat un apel…
Vezi articolul