INTERVIU Ministrul Cercetării, Ciprian Teleman: România ar putea intra în noul ELI-ERIC cu laserul de la Măgurele în maximum 3 ani. Planul este să închidem toate litigiile cu consorțiul EuroGammaS

1.490 de vizualizări
Foto: gov.ro
Comisia Europeană a aprobat formarea noului ELI-ERIC fără laserul de la Măgurele pentru că „neîncrederea care s-a construit de ambele părți în ultima parte a proiectului a fost atât de mare, încât nu a putut fi recâștigată în două luni pe care le-am avut la dispoziție pentru a putea fi primiți”, a spus într-un interviu pentru Edupedu.ro ministrul Cercetării, Ciprian Teleman. El a adăugat că „totuși, un pas important am făcut, s-a redeschis dialogul, pentru că în discuțiile semiformale mesajul pe care l-am primit a fost că după ce Consorțiul va fi constituit, tema admiterii României în Consorțiu va fi pe agendă”. De altfel, țările fondatoare ELI-ERIC au transmis pe 5 mai, într-un comunicat de presă în care se anunța aprobarea Comisiei Europene pentru acest consorțiu, că România se poate alătura ulterior.

România a trimis în februarie 2021 Comisiei Europene un memorandum aprobat de Guvern în care țara noastră și-a exprimat dorința de a se alătura ca membru fondator-observator. Cu toate acestea, momentan România a rămas pe dinafară. Cum s-a ajuns aici?

Reprezentantul României în Adunarea Generală a ELI-ERIC, Sorin Costreie, consilier al premierului Florin Cîțu, a indicat responsabilitatea în terenul Ministerului Cercetării, al conflictului din 2018 dintre institutele de fizică nucleară din România și Italia și pe mentalități. Sorin Costreie coordonează relația României cu Cehia, Ungaria și Comisia Europeană de un an, iar Ciprian Teleman a ajuns în funcția de ministru cu o lună înainte de excluderea României din ELI-ERIC, în cadrul adunării generale a Consorțiului din februarie, deci la finalul „neînțelegerilor”. Întrebat cum comentează declarațiile lui Costreie, Teleman a răspuns „no comment”.

Edupedu.ro: Ce măsuri ați luat când ați ajuns la minister în privința situației de la Măgurele? În februarie ați trimis un memorandum aprobat de Guvern țărilor fondatoare partenere care luau în calcul excluderea României din consorțiul ELI-ERIC.

Ciprian Teleman: Memorandumul a fost ca să oficializăm o poziție a României față de Consorțiu, o cerere oficială cu aprobarea Guvernului. Noi am mizat că putem fi acceptați ca membru fondator-observator ceea ce nu ne-ar fi implicat financiar, dar eram la masa discuțiilor. Însă, neîncrederea care s-a construit de ambele părți în ultima parte a proiectului a fost atât de mare încât nu a putut fi recâștigată în două luni pe care le-am avut la dispoziție pentru a putea fi primiți. Totuși, un pas important am făcut, s-a redeschis dialogul pentru că în discuțiile semiformale, mesajul pe care l-am primit a fost că după ce Consorțiul va fi constituit, tema admiterii României în Consorțiu va fi pe agendă. Sunt discuțiile pe care am reușit să le avem înainte de adunarea generală a Consorțiului.

Edupedu.ro: Ce face România mai departe în momentul de față?

Ciprian Teleman: România continuă implementarea componentelor pentru că avem termenul de finalizare în 2023, în același timp promovează capacitățile infrastructurii pentru experimente științifice în comunitatea internațională fiindcă infrastructura, până o să fim noi parte din Consorțiu, ar trebui folosită pentru că ea generează rezultate științifice de nebănuit.”

Opțiunea principală este de a face parte din acest ERIC, România face demersuri articulate în acest sens, ne bazăm pe discuțiile pe care le-am avut în februarie cu miniștrii de resort care au fost bune, au spus că sunt de acord să reia dialogul cu România, nu pot trece ușor peste ce s-a întâmplat, peste felul în care a fost gestionat proiectul și de o parte și de alta pe ultima etapă, care a dus la neîncredere, și a noastră pentru că anumite componente nu livrau la parametrii care erau prevăzuți în proiect, și pentru că anumite termene au fost încălcate, lucruri tehnice, dar care au generat neîncredere. Noi ne-am angajat că o să ne ținem de promisiuni, o să respectăm calendarul și dacă ei pot lua asta ca premisă pentru ca noi să facem parte din acest Consorțiu, mergem mai departe. Răspunsul a fost pozitiv din toate părțile.

Edupedu.ro: Legat de conducerea actuală a IFIN-HH (Institutul de Fizică Nucleară Horia Hulubei) și ELI-NP, sunteți mulțumit de managementul interimar până acum?

Ciprian Teleman: Managementul actual al Institutului a prezentat o listă de acțiuni pe care le are în derulare, până acum sunt conform calendarului, respectiv reglarea diferendelor pe care IFIN-HH le are cu EuroGammaS, o parte dintre procese s-au închis, mai sunt unele în desfășurare dar planul este de a închide toate aceste litigii rând pe rând, evident încercând să recuperăm din acele componente ce se pot recupera. Deci acesta este un pas – să reglăm relațiile cu EuroGammaS. Apoi avem acest proiect IMPULS care menține legătura dintre celelalte două facilități din Ungaria și din Cehia și de asemenea cu colective de cercetare de la universități importante, așadar suntem în continuare în dialog. Am văzut că în presă a apărut „eșec”; da, dintr-o perspectivă putem considera că e eșec, altminteri e și o lecție cred că pentru toată lumea despre cum trebuie făcute lucrurile de amploarea asta în așa fel încât să funcționeze, să poată fi duse la o finalitate.

Edupedu.ro: Păstrați conducerea actuală?

Ciprian Teleman: Până acum, ce s-au angajat că fac, au făcut, iar ministrul nu schimbă directori, el poate numi directori atunci când e nevoie de un interimat până la organizarea unui concurs.

Edupedu.ro: În momentul de față de asta vorbim, e un interimat. Când veți organiza în concurs?

Ciprian Teleman: Conform legii, eu i-am prelungit în februarie-martie domnului Mărginean numirea maximum 6 luni sau până la organizarea unui concurs.

Edupedu.ro: Deci prin august-septembrie ar trebui ori să organizați un concurs, ori să-i prelungiți din nou numirea.

Ciprian Teleman: Da.

Edupedu.ro: Ce aveți în vedere? Concurs sau numire?

Ciprian Teleman: E obligatoriu ca toate institutele să aibă directori care să ocupe poziția prin concurs, aici nu e o opțiune de a mea, e regula înainte de toate.

Edupedu.ro: Deci se va organiza un concurs?

Ciprian Teleman: Bineînțeles.

Edupedu.ro: Sorin Costreie a indicat Ministerul Cercetării printre responsabilii acestui eșec. Cum comentați?

Ciprian Teleman: No comment.

Edupedu.ro: Când ar putea intra România în ELI-ERIC în funcție de negocieri?

Ciprian Teleman: În maximum 3 ani, dar cred că se poate mai devreme. Va trebui să reconstruim încrederea pas cu pas, să vedem ce succes avem.

Edupedu.ro: De când știa România că este exclusă din ELI-ERIC?

Ciprian Teleman: Decizia a fost luată în adunarea generală a Consorțiului în februarie și acum a fost comunicată oficial.

Edupedu.ro: Ați avut o discuție cu premierul Cîțu și cu președintele Iohannis în legătură cu această situație?

Ciprian Teleman: Nu, dar nu cred că e nevoie să discut cu premierul și cu președintele pentru că ei au desemnat fiecare, Administrația prezidențială a desemnat-o pe Ligia Deca, cu care am ținut legătura pe subiectul acesta, Guvernul l-a împuternicit anul trecut pe domnul Costreie să gestioneze dosarul ELI și am ținut legătura cu dumnealui, de asemenea cu reprezentanți din Ministerul Afacerilor Externe și cu conducerea IFIN-HH. Deci am fost și suntem o echipă de reprezentanți ai instituțiilor care ne ocupăm de proiect.

Edupedu.ro: Ce presupune să fii membru în ELI-ERIC?

Ciprian Teleman: O țară care face parte din Consorțiu ca observator-fondator nu este implicată financiar, nu contribuie cu bani, dar este în mijlocul discuțiilor și deciziilor care se iau pe zona de cercetare, știință, pe prioritizarea proiectelor.

Edupedu.ro: În momentul de față, cât costă mentenanța laserului de la Măgurele și de unde vin banii?

Ciprian Teleman: 29 de milioane de lei pe an, deci aproximativ 4 milioane de euro pentru mentenanță și training, din bugetul Ministerului Cercetării.

Edupedu.ro: În ce stadiu este fasciculul gamma?

Ciprian Teleman: E în curs de livrare și implementare.

Edupedu.ro: Și când este data limită?

Ciprian Teleman: Stadiul al doilea e în curs de realizare, primele componente au fost deja aduse la ELI-NP, iar finalizarea instalării va fi în mai 2023, atunci când va fi complet ELI-NP.

Citește și – EXCLUSIV Cine este responsabil pentru eșecul României pe tema laserului de la Măgurele: alegerile din decembrie și Ministerul Cercetării, acuză Sorin Costreie, reprezentantul special al Guvernului pentru participarea României la ELI-ERIC

Tot astăzi, ministrul Cercetării a postat următorul mesaj pe Facebook:

„Prin decizia luată în februarie 2021 în Comitetul ELI ERIC (Extreme Light Infrastructure – European Research Infrastructure Consortium), România nu a fost inclusă în consorțiu cu statut de membru fondator observator, în ciuda eforturilor diplomatice făcute anterior acestei reuniuni.

Neîncrederea apărută între parteneri, în etapele finale ale proiectului, nu a putut fi recuperată în două luni, deși România a lucrat intens, mai bine de zece ani, la realizarea acestei infrastructuri. Până în 2023, conform planificării, va continua implementarea componentelor care alcătuiesc infrastructura pentru ca ea să poată fi folosită pentru proiecte importante de cercetare și dezvoltare. Drumul către succesul acestui proiect este în acest moment coordonat de o echipă formată din reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Guvernului României, MAE, MCID și IFIN HH. Opțiunea principală este ca ELI NP să devină membru al consorțiului, în același timp infrastructura trebuie să devină accesibilă comunității științifice din întreaga lume.

Menținem deschis dialogul dintre România si ELI ERIC prin proiectul Impulse, platformă prin care echipele de proiect rămân în contact cu ceilalți actori implicați, atât din punct de vedere tehnic, cât și administrativ. ELI ERIC va beneficia în continuare de suportul României ori de câte ori va fi solicitat.”

Sursă foto: gov.ro

  • Amintim că, în interviu acordat în exclusivitate Edupedu.ro, întrebat de ce România a cerut „în ultima secundă” să fie stat membru observator-fondator al ELI-ERIC, Sorin Costreie a răspuns: „Aici cred că ar fi bine să întrebați Ministerul Cercetării. Noi această hotărâre o luasem deja de la finalul lunii octombrie – începutul lui noiembrie și acolo lucrurile au decurs foarte greu pentru a avea acest memorandum care ne dădea dreptul formal să cerem acest lucru. Memorandumul a reușit să treacă exact în ziua în care s-au întrunit reprezentanții statelor și au analizat această cerere, deci a fost chiar în ceasul al 12-lea.”
  • România a fost exclusă săptămâna aceasta din consorțiul european ELI-ERIC, aprobat de Comisia Europeană pe 5 mai 2021. Decizia fără precedent vine după ce anul trecut partenerii din Ungaria și Cehia, alături de care în 2012 România a primit finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au cerut alcătuirea acestui consorțiu fără laserul de la Măgurele și sistemul de fascicul gamma, cel mai mare și mai important pilon din cadrul întregului proiect.
Citește și:

BREAKING Comisia Europeană a aprobat formarea noului ELI-ERIC fără laserul de la Măgurele

DOCUMENT Ministrul Cercetării: Guvernul a depus un memorandum pentru statutul de observator în cadrul consorțiului ELI-ERIC / Secretar de stat: Excluderea României ca membru gazdă, având cel mai puternic laser din lume, a fost o premieră

Laserul de la Măgurele, lăsat în ofsaid de partenerii din Cehia și Ungaria care au depus la Comisia Europeană cerere să formeze Consorțiu de Infrastructură de Cercetare. Dragoș Ciuparu, secretar de stat: Mă aștept ca la CE acest proiect să fie respins, contravine flagrant deciziei din 2012 a executivului european

Reacție fără precedent a conducerii Laserului de la Măgurele: Propunerea de continuare a proiectului doar cu Cehia și Ungaria e nejustificată legal și etic, netransparentă și afectează interesele României

Lașitatea – noua politică de stat: Ejectarea lui Nicolae Zamfir de la conducerea strategică a laserului de la Măgurele, în tăcerea deplină a României educate

VIDEO O nouă premieră la Măgurele. Laserul a ajuns la puterea de 10 petawați pe toată lungimea echipamentului. Zamfir: Sistemul de laseri a funcționat perfect

VIDEO Gérard Mourou, părintele științific al laserului de la Măgurele, în ziua atingerii puterii maxime de întreg sistemul de laseri: „România este la vârful cercetării. Este un moment istoric”

BREAKING Laserul de la Măgurele – Compania americană Lyncean Technologies va realiza sistemul Fascicul Gamma, al doilea echipament de cercetare după laserul de mare putere

Laserul de la Măgurele – Nicolae Zamfir: Sistemul Fascicul Gamma, al doilea echipament după laserul de mare putere, se poate face în acest ciclu de finanțare, cu sprijinul politic necesar

Laserul de la Măgurele: Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia a dat în judecată institutul din România care conduce proiectul

EXCLUSIV Directorul proiectului Laserul de la Măgurele: Vom rezilia contractul pentru un echipament esențial de cercetare, de 66 de milioane de euro


3 comentarii
  1. Domnul Teleman nu i-a prelungit mandatul directorului IFIN-HH, asa cum fals declară. Cereți sa vă arate ordinul. Atunci sa vedeți surprize.
    În rest joc de glezne, basme.

    1. Pai prin prostie, incultura si lipsa de educatie nu ai cum sa ajungi mare nicaieri. Noi suntem capabili sa comunicam intre noi darmite cu altii. Iar atunci cand ai tot felul de agarici pusi politic prin toate functiile de decizie, rezultatul nu poate fi decat dezastruos.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Asociația Școlilor Particulare solicită Guvernului acordarea costului standard per elev și unităților autorizate, precum și scutirea de la plata contribuțiilor pentru angajați pe o perioadă de 3 luni

Peste 80 de școli și grădinițe particulare din România solicită Guvernului măsuri de sprijin în contextul în care „instituțiile de învățământ din România vor fi închise până după Paște”, ca…
Vezi articolul

În prima zi a campaniei electorale Ministerul Educației repune în dezbatere proiectul burselor de minimum 150 de lei pentru elevi, pe care l-a pus în dezbatere și în februarie 2020, când guvernanții se pregăteau de anticipate

Cuantumul minim al burselor de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social pentru elevii din învăţământul preuniversitar de stat, cu frecvenţă, care se acordă elevilor în anul şcolar…
Vezi articolul

Învăţământul se poate desfăşura online pe perioada stării de urgenţă, lege aprobată azi de Senat, cameră decizională. Actul prelungește toate acreditările până la 30 iunie 2021

Învăţământul preşcolar, şcolar, preuniversitar şi universitar se poate desfăşura online pe perioada stării de urgenţă sau de asediu, prevede Legea educaţiei naţionale 1/2011 modificată, miercuri, de Senat, în calitate de…
Vezi articolul