EXCLUSIV Cine este responsabil pentru eșecul României pe tema laserului de la Măgurele: alegerile din decembrie, Ministerul Cercetării, conflictul din 2018 și mentalitatea, acuză Sorin Costreie, reprezentantul special al Guvernului pentru participarea României la ELI-ERIC

2.815 vizualizări
Foto: gov.ro
Reprezentantul României în Adunarea Generală a ELI-ERIC, Sorin Costreie, consilier al premierului Cîțu, arată către Ministerul Cercetării condus de Ciprian Teleman, către alegerile din decembrie care au schimbat guvernul, către conflictul dintre Institutul de fizică condus în 2018 de Nicolae Zamfir și Institutul italian de fizică pentru eșecul excluderii laserului de la Măgurele din consorțiul european ELI-ERIC. „Pentru că am cerut în ultima secundă” către europeni solicitarea de a fi membru în consorțiu, „nu s-a întâmplat lucrul ăsta”, a declarat Sorin Costreie pentru Edupedu.ro. Întrebat de ce am întârziat, Costreie a răspuns: „aici cred că ar fi bine să întrebați Ministerul Cercetării”, pentru că memorandumul care stabilea că România poate cere să fie membru ELI-ERIC „a reușit să treacă exact în ziua în care s-au întrunit reprezentanții statelor și au analizat această cerere, deci a fost chiar în ceasul al 12-lea”.

„Un alt motiv pentru care nu s-a atins ținta: au fost alegerile din decembrie, care prin schimbarea de guvernanță au întârziat inevitabil lucrurile. Această instabilitate și schimbare de conducere din partea ministerelor duce uneori la întârzieri. Și asta a contribuit. Plus birocrația și, cum am subliniat, mentalitatea”, a continuat Costreie.

  • Sorin Costreie a fost consilierul pe educație al președintelui PNL, Ludovic Orban, și a devenit consilier de stat al premierului Orban pe 29 ianuarie 2020. Costreie își menține funcția și sub actualul Guvern (PNL-USR-PLUS-UDMR), condus de Florin Cîțu.
  • Ciprian Teleman este ministrul cercetării din partea USR-PLUS din 23 decembrie 2020.

România a fost exclusă săptămâna aceasta din consorțiul european ELI-ERIC, aprobat de Comisia Europeană pe 5 mai 2021. Decizia fără precedent vine după ce anul trecut partenerii din Ungaria și Cehia, alături de care în 2012 România a primit finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au cerut alcătuirea acestui consorțiu fără laserul de la Măgurele și sistemul de fascicul gamma, cel mai mare și mai important pilon din cadrul întregului proiect.

Edupedu.ro l-a întrebat care sunt motivele eșecului, cine sunt responsabilii și care sunt măsurile pe care România le ia de aici înainte pe Sorin Costreie, care de un an este reprezentantul special al Guvernului României pentru coordonarea demersurilor pentru participarea României la ELI-ERIC și reprezentantul României în Adunarea Generală a ELI-ERIC.

Rep.: În urmă cu 1 an ați fost numit de către guvernul României reprezentant al țării în ELI-DC, ONG-ul înființat în 2011 cu sediul la Bruxelles, pentru pregătirea ERIC, chiar la inițiativa României. ELI Delivery Consortium este entitatea care a propus alcătuirea acestui consorțiu fără laserul de la Măgurele. Ce înseamnă, pentru dumneavoastră, decizia fără precedent a Comisiei Europene de a aproba formarea noului ELI-ERIC fără laserul de la Măgurele?

Sorin Costreie: În primul rând, o precizare: eu nu sunt doar membru în acest ELI-DC, ci reprezentantul Guvernului României pe problema integrării laserului de la Măgurele în structurile europene.

Este o decizie fără precedent în sensul în care acesta este un proiect paneuropean, tripartit, pentru că sunt de fapt trei proiecte coordonate: cel de la Măgurele, cel de lângă Praga și de la Szeged. Fiecare are în componență laseri, diferența este că sunt alte tipuri de laseri cu alte intensități, iar ceea ce este unic la noi este combinarea laserului de mare putere cu o sursă gamma.

Toată problema necoordonării și a unei nu tocmai bune colaborări cu celelalte 2 componente plus cu alte țări interesate cum au fost Italia și Franța a pornit în 2018, când s-a reziliat contractul cu EuroGammaS, concern european care trebuia să ne livreze sursa gamma. În mare parte au și livrat componentele, dar nu au putut să le instaleze.

Acum sunt multiple procese pe rol între IFIN-HH și EuroGammaS și ce facem acum în mod conjugat la nivel interministerial și în Europa este să rezolvăm pe cât se poate acest conflict și să reintegrăm laserul nostru ca o structură de cercetare în acest ELI-ERIC. Scopul este să se coordoneze mai bine cele 3 proiecte, să participe mai bine cât mai mulți parteneri pentru a face cât mai multe și diverse experimente și pentru a avea o cuplare mai bună cu industria.

Rep: A pierdut Institutul de fizică nucleară de la Măgurele (IFIN-HNN) vreunul dintre procesele intentate de Institutul italian de fizică nucleară?

Sorin Costreie: Greu de spus. Situația legală se tot modifică, cred că sunt vreo 15 procese în curs. Cele mari sunt EuroGammaS care a dat în judecată IFIN-HH în urma rezilierii și IFIN care cere daune pentru că nu s-au livrat la timp aceste componente.

Noi nu putem să intervenim în mersul justiției și dacă vom rezolva amiabil, vom rezolva respectând toate normativele și legislația în vigoare.

Rep: Cea mai recentă deciziei a justiției în aceste procese este din 25 martie 2021, care respinge un apel al italienilor. Dar la ce vă referiți, când invocați o „rezolvare amiabilă” a diferendului?

Sorin Costreie: Eu nu particip direct la aceste negocieri. Partea cu care eu am fost învestit a fost cu negocierile externe cu Comisia Europeană și cu partenerii ceilalți din Ungaria și Cehia.

Acestea sunt negocieri între 2 entități private: EuroGammaS și Institutul Național de Cercetare pentru Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN-HH) de la Măgurele. Noi, guvernul României și toată țara, am fi avantajați să ajungem la o soluție amiabilă pentru că în urma acestor tensiuni din 2018 noi nu am mai continuat mersul firesc, anunțat de comisarul Moedas în 2016 când a spus că acest ELI-ERIC normal că va avea drept țări membre cele trei țări care au structuri ELI. În ELI-DC sunt instituțiile membre, este un fel de ONG pregătitor al acestui ELI-ERIC în care din partea României membru a fost IFIN-HH, în timp ce în ERIC sunt membre țările.

Rep: Când spuneți că aveți în vedere soluționarea amiabilă vă referiți la renunțarea la daunele cerute de IFIN-HH italienilor?

Sorin Costreie: Nu, nu, parte din daune au și fost plătite. Nu mă refer la așa ceva, ci să folosim – cu acordul Comisiei Europene, dacă se va întâmpla – aceste componente care au fost deja livrate de EuroGammaS pentru a construi o a treia sursă. Unicitatea acestui proiect de la Măgurele (ELI-NP) constă în faptul că avem un laser de mare putere conjugat cu sursă gama. Deci sursa gama de la EuroGammaS să fie convertită în accelerator de particule, pentru că acum se instalează un nou sistem fascicul gamma de la Lyncean, care trebuie să fie funcțională până în 2023, conform angajamentelor luate.

Rep: Contractul de realizare a sistemului fascicul gama încheiat cu compania americană Lyncean se derulează în graficul stabilit?

Sorin Costreie: Din câte știu eu, da.

Rep: Dar de ce reveniți la sistemul realizat de consorțiul EuroGammaS, atâta vreme cât suntem într-un proces cu ei, pentru că nu au asamblat sistemul fascicul gamma?

Sorin Costreie: Nu au putut în 2018 să instaleze sursa gamma acuzând că nu sunt în regulă șapa și alte detalii tehnice.

Rep: Institutul italian este singurul care susține că șapa nu este în regulă, în timp ce partea română, prin Institutul de fizică nucleară de la Măgurele, susține că ea este. De unde știți că șapa nu este în regulă?

Sorin Costreie: Argumentele Institutului nu sunt neapărat ale României. Greșelile au fost din ambele părți. În primul rând am avut parte de o abordare rigidă și dintr-o parte, si din alta. Au fost presiuni diplomatice foarte mari care au dus la embargo al Franței în 2018-2019 pe linie de cercetare în Romania. Centrul Național Francez de Cercetare Științifică (CNRS) le-a interzis cercetătorilor francezi să colaboreze cu colegii lor din România pe teme de fizică nucleară și laseri.

Rep: Gérard Mourou, cercetător francez laureat al premiului Nobel pentru fizică în 2018, a colaborat în tot acest timp cu cercetătorii români pe teme de fizică nucleară și laseri.

Sorin Costreie: Nu pot să spun că a colaborat, el a venit aici pentru că proiectul construcției laserului de la Măgurele e făcut conform ideii lui Mourou și ale colaboratorilor săi, dar el nu a desfășurat proiecte de cercetare. Interdictia viza derularea de proiecte de cercetare între cercetători. Mourou a venit aici să vadă cum decurge implementarea ideii lui, am avut și eu discuții cu dânsul, bineînțeles că susține proiectul pentru că e un fel de copil al lui prin care își testează ideile, dar să vedem dacă acestea se vor realiza.

Rep: Există o legătură între Nobelul primit de Gerard Mourou în 2018 și Laserul de la Măgurele, construit pe ideea sa?

Sorin Costreie: Nu cred că sunt legate. Laseri sunt în toate cele 3 centre, iar ELI-NP a tras cu puterea maximă de 10 PetaWatt abia vara trecută. [Nota Redacției: Gerard Mourou, în interviu pentru Edupedu.ro în noiembrie 2018, întrebat dacă există o legătură între platforma de la Măgurele și Nobelul pe care tocmai l-a obținut: “Așa aș spune. Da. ELI-NP are o contribuție unică, alături de celelalte unități. Spun asta pentru că aș dori să includ și laserul Apollon, laserul francez”.]

Rep: Care a fost mandatul dvs. oficial de reprezentare a României?

Sorin Costreie: În ELI-DC nu am participat decât la o ultimă ședință, pentru că între timp, din cauza tensiunilor, România a fost scoasă din ELI-DC.

Printr-un memorandum din 2021 am fost numit reprezentant special al Guvernului României pentru coordonarea demersurilor pentru participarea României la ELI-ERIC și atunci am fost nominalizat să fiu reprezentantul României în Adunarea Generală a ELI-ERIC.

A mai fost un memorandum înainte (în 2016) în care a fost un nominalizat, s-a întâmplat ce s-a întâmplat și statul român s-a repoziționat. La primul memorandum în care am fost nominalizat, în 2020, ținta era să fim stat membru fondator al ELI-ERIC.

În al doilea memorandum, în urma evoluției acestei probleme, România s-a repoziționat și a cerut să fie membru observator-fondator (founding observer). Și pentru că am cerut în ultima secundă, nu s-a întâmplat lucrul ăsta, dar avem promisiuni că se va întâmpla și la prima adunare a ELI-ERIC vor analiza și vom intra.

Dar noi suntem deja parte a acestui proces, pentru că suntem parte a proiectului IMPULSE. Comisia Europeană precizează că acest proiect în valoare de 20 de milioane de euro are că ținta finală coordonarea celor 3 infrastructuri ELI din cele 3 țări și consolidarea acestui ERIC. Deci suntem cu un picior, informal, în această entitate, urmând să ne integrăm încet-încet în ELI-ERIC.

Noi suntem acum foarte centrați pe faptul că nu am fost primiți, și e normal să fim așa, și noi am fost supărați, dar nu este primul ERIC în care suntem parte. România mai e parte în astfel de ERIC-uri, într-adevăr aici lucrurile au evoluat în direcția pe care nu ne-am dorit-o, nici Comisia Europeană și nici partenerii, în primul rând partenerii cehi și unguri.

Rep: De ce am cerut „în ultima secundă” să fim stat membru observator-fondator al ELI-ERIC? De ce am întârziat?

Sorin Costreie: Aici cred că ar fi bine să întrebați Ministerul Cercetării. Noi această hotărâre o luasem deja de la finalul lunii octombrie – începutul lui noiembrie și acolo lucrurile au decurs foarte greu pentru a avea acest memorandum care ne dădea dreptul formal să cerem acest lucru. Memorandumul a reușit să treacă exact în ziua în care s-au întrunit reprezentanții statelor și au analizat această cerere, deci a fost chiar în ceasul al 12-lea.

Rep: În luna februarie, deci în urmă cu doar două luni și jumătate, a aprobat Guvernul memorandumul de care ne spuneți, care conține intenția României de-a face parte din consorțiul ELI-ERIC ca membru observator. Vorbeați în memorandum despre o „serie de prevederi dezavantajoase și vulnerabilități ale proiectului de statut (ELI-ERIC), aspecte care, alături de refuzul repetat al partenerilor externi de a se reveni la opțiunea includerii României ca membru gazdă, conduc la necesitatea unei repoziționări a României”. Ce anume era în statutul ELI-ERIC dezavantajos și vulnerabil pentru România?

Sorin Costreie: Statutul pe care România îl știa și pe care l-a negociat în 2017-2018 era într-un fel, după care noi am ieșit din ELI-DC și am făcut demersuri să obținem noul statut și aceste dezavantaje privesc guvernanța si proprietatea. Noi nu vom putea să fim membri deplini ai ELI-DC atâta timp cât acolo sunt reglementări care intră în conflict cu legislația națională. De exemplu, odată ce este înființat acest ELI-ERIC se pune problema cui aparțin aceste infrastructuri. În cadrul altor ERIC-uri înființate, infrastructurile pot să rămână în custodia statelor, a institutelor, sunt variate forme. Așa cum era prevăzut în statut și cum știam noi, se voia ca aceste infrastructuri de cercetare să intre într-o custodie greu de precizat cu exactitate, în subordine europeană. Deci să nu mai fie în subordinea IFIN-HH, un institut românesc, ci în subordinea unui ONG european (ELI-DC).

Noi analizăm care e forma cea mai bună în favoarea statutului român, iar acum statutul s-a modificat. Acum, de exemplu, când s-a format acest ELI-ERIC, guvernanța încet-încet se va face la nivel comun, dar proprietatea este încă a statelor respective, a Ungariei și a Cehiei.

Probleme au fost, normal, cu privire la proprietatea infrastructurii, la guvernanță, la finanțare, la interoperabilitatea structurilor, la coordonarea experimentelor. Și ele rămân în continuare de făcut, pentru că limita este 2023. Deci după 2023, dacă nu avem un ERIC clar consolidat cu cele 3 state, avem o problemă și nu noi, România, ci Europa.

Rep: Decizia de acum a Comisiei Europene este de respingere a României inclusiv din poziția de observator în cadrul consorțiului ELI-ERIC?

Sorin Costreie: Nu aș spune de respingere, ci de neacceptare încă în această poziție. Pentru că e foarte greu de restabilit această relație de încredere ruptă în 2018, când s-a lăsat cu uși trântite.

Rep: Cine a trântit ușa și cine s-a trezit cu ea închisă?

Sorin Costreie: Rolul meu este de reprezentare și coordonare, dar nu unul de inițiere. Eu nu pot să substitui ministere. Și aici sunt mai multe ministere: în primul rând Ministerul Cercetării care are în gestiune institutele de cercetare și implicit proiectele de cercetare, după aceea Ministerul Fondurilor Europene pentru că este un proiect european, după care ministerul Afacerilor Externe, dar MAE eu cred că a funcționat foarte bine si ne-a oferit suportul necesar, dar așa cum a spus Titulescu: dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă.

Revenind la ușile trântite, asta este istoria din 2018 când bineînțeles că dacă asculți doar o versiune le dai dreptate, dacă asculți cealaltă versiune dai de asemenea parțial dreptate. Cred că greșeli s-au făcut și de o parte, și de alta.

Rep: Cine au fost protagoniștii acestui conflict?

Sorin Costreie: Protagoniștii acestui conflict din 2018 au fost în special conducerea de la EuroGammaS și conducerea de la ELI-NP și IFIN-HH. Tensiunile de aici s-au născut și ele au dus după aceea la blocarea acestui proces de integrare a noastră în ELI- ERIC.

Rep: Care sunt motivele acestei respingeri?

Sorin Costreie: Nu Comisia ne-a respins. Comisia primește o cerere, cu condiții care trebuie alcătuite pentru constituirea acestui ERIC. Comisia a primit o cerere din partea Cehiei, Ungariei, Lituaniei și Italiei de înființare a ELI-ERIC. Și Comisia Europeană a făcut toate demersurile, cu Comisia ne-am coordonat foarte bine ca să fie integrată și România. Refuzul a venit din partea partenerilor. Deci nu Comisia ne-a refuzat. Comisia Europeană a acceptat înființarea acestui ELI-ERIC așa cum s-a făcut acum.

Rep: Care sunt efectele? Rămâne ELI-NP fără finanțare europeană?

Sorin Costreie: ELI-NP oricum a primit finanțarea pentru a se face construcția și implementarea proiectului. Ținta este – și atunci da, putem vorbi de o diferență de finanțare – anul 2023, pentru că până atunci noi ne-am angajat ca stat să finanțăm proiectul propriu, cum și celelalte proiecte sunt finanțate de la buget. Deci costurile de întreținere, acestea sunt finanțate de la bugetele naționale. Investiția europeană a fost de 300 de milioane de euro pentru fiecare dintre cei 3 piloni, deci și pentru construcția laserului de la Măgurele.

Experimente încă nu s-au făcut la putere maximă, ci pe ici, pe colo. Noi încă suntem în faza de pregătire. Noi vom trage cu toții linie în 2023. Și dacă atunci nu vom fi în acest ELI-ERIC, atunci, da, vom avea o problemă.

Problemele sunt pe următoarele paliere:

  • științific nu vom avea aceeași expunere și integrare la nivel internațional pe care am fi avut-o în ELI-ERIC.
  • la nivelul finanțării, Comisia Europeană are în vedere finanțarea acestui ELI-ERIC care va hotărî cum distribuie fondurile la entitățile care îl formează. Italienii și lituanienii contribuie și ei. Sunt și alte state, ca Bulgaria și Germania care vor să devină ca și noi în primă instanță state observatoare-fondatoare, precum și Marea Britanie.

Rep: Puteți estima cât pierdem noi într-un an prin faptul că nu facem parte din ELI-ERIC?

Sorin Costreie: Deocamdată nu pierdem nimic efectiv, decât la nivelul imaginii și al integrării cercetării. Pentru că și acum aceste infrastructuri sunt finanțate european, iar la nivelul mentenanței sunt finanțate din bugetele naționale. Dacă am fi fost parte din ERIC acum, până în 2023 nu am pierde nimic. E posibil ca Comisia Europeană să suplimenteze finanțarea, să spună că acest proiect trebuie amplificat, îmbunătățit. Și atunci CE va trimite banii la ERIC și ei vor fi distribuiți membrilor. Deci în cazul unei finanțări suplimentare, e posibil să pierdem, nefiind parte din ELI-ERIC. Dar eu cred că în anul acesta noi vom intra, printr-o bună coordonare internă și externă. E un proces atât de complex, în care se întrepătrund dimensiunea științifică, cea administrativă și cea diplomatică și trebuie ținut cont de toate și eu cred că printr-o bună coordonare internă și externă noi până la sfârșitul anului vom fi membri în ERIC-ELI. Deja semnele sunt bune din acordul proiectului IMPULSE, unde sunt aceleași țări și acolo există o bună coordonare a activităților și noi restabilim încrederea, pentru că în definitiv aceasta este marea problemă.

Rep: Care este diferența dintre ELI-ERIC și IMPULSE?

Sorin Costreie: ELI-ERIC este o entitate în primul rând care odată înființată merge până la sfârșitul ei, nu are o viață limitată. În schimb, Impulse este un proiect pe 3 ani finanțat pe Horizon cu 20 milioane euro, în statutul căruia se specifică faptul că are ca scop integrarea și coordonarea celor 3 structuri. Când își atinge obiectivul, o să ai ELI-ERIC consolidat, cu noi parte a lui.

Rep: Ce veți face, în continuare?

Sorin Costreie: În continuare, conjugăm toate eforturile pentru a implementa cât mai bine proiectul. Guvernul României susține o cale amiabilă în condițiile legii pentru soluționarea conflictului între IFIN și EuroGammaS.

Rep: Când ar trebui să se finalizeze acceleratorul realizat acum de italieni?

Sorin Costreie: S-a făcut un acord ca componentele respective să fie mutate din clădirea în care trebuie instalată noua sursă gamma livrată de consorțiul american. Deci trebuie ca acestea să fie mutate, în măsura în care se ajunge la acest rezultat, în altă clădire în care să avem parte de al treilea element, acest accelerator.

Rep: Cine va finanța acest nou accelerator făcut de EuroGammaS?

Sorin Costreie: Aici finanțarea rămâne de văzut. Vom aplica pe un nou proiect, va fi și o finanțare de la bugetul de stat, pentru că e și în interesul României și al Europei, pentru că proiectul va fi îmbunătățit: avem laserul, avem sursa gamma, iar sursa gamma inițială va fi convertită în alt tip de accelerator.

Rep: Aveți o estimare a costurilor pe care le va presupune acest nou accelerator?

Sorin Costreie: Nu. Așteptăm în continuare de la institute (IFIN-HH și institutul italian) să cădem de acord care sunt costurile, apoi Comisia Europeană să își dea acordul, să identificăm sursele de finanțare și să stingem conflictul.

Rep: Acest accelerator va fi construit tot de Consorțiul EuroGammaS, condus de Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia, în componența lui inițială?

Sorin Costreie: În principiu, da. Noul accelerator ar trebui realizat de toți cei 7 membri ai consorțiului (Instituto Nazionale di Fisica Nucleare – Italia, Universita degli Studi di Roma “La Sapienza” – Italia, Centre National de la Recherche Scientifique – Franța, ALSTOM S.A.S. – Franța, ACP Systems S.A.S.U. – Franța, COMEB Srl – Italia și ScandiNova Systems – Suedia). 

Rep: Este o premieră în Uniunea Europeană ca un stat fondator al unui proiect să nu facă parte din ERIC-ul constituit după. Cine este responsabil de acest eșec, din perspectiva dvs?

Sorin Costreie: E greu de arătat cu degetul doar către cineva, tocmai pentru că v-am spus proiectul este de o complexitate pe care noi nu am mai avut-o de gestionat în România până acum, iar eșecul este parțial, pentru că el va fi îndreptat. Ar fi un eșec cu adevărat dacă până în 2023 noi nu am fi parte a acestui ELI-ERIC. Partea de vină pe care o avem și noi, dacă chiar vreți, este mentalitatea. Pentru că noi nu avem încă o bună mentalitate de bună colaborare și încredere în partenerii noștri europeni.

Rep: La ce vă referiți, ce încredere am înșelat? Spuneați mai devreme că sunteți de acord cu problema guvernanței și a transferului de proprietate a centrului de la Măgurele unui ONG european.

Sorin Costreie: Aceasta este problema de fond, dar contează foarte mult în negocieri și cum discuți aceste probleme. Dacă înțelegi să o faci cu uși trântite este foarte grav. Amintiți-vă episodul italienilor care nu au fost primiți să vadă ceea ce au vrut să instaleze gratis. Atunci e foarte greu de restabilit încrederea și să discuți la masa negocierilor problemele care există. Eu nu zic că fondul problemei trebuie schimbat, ci modalitatea în care se abordează și se rezolvă aceste probleme trebuie schimbată. Și aici e problemă de mentalitate.

Rep: De ce să instaleze italienii ceva gratuit, când ei erau parte a unui proiect european de 66 milioane euro?

Sorin Costreie: Era o declarație a reprezentanților italieni, așa știu că au spus. Noi le-am pus la dispoziție o clădire și noi am spus că această clădire nu corespunde scopului inițial, de a instala acolo sursa gamma. Italienii au livrat niște componente, au venit și au spus că această clădire nu corespunde condițiilor de care au nevoie.

Rep: Dar cum răspundea aceeași clădire condițiilor pentru instalarea laserului de mare putere, principala instalație de cercetare de mare exactitate?

Sorin Costreie: Acestea sunt elemente extrem de tehnice.

Rep: Argumentul dvs. este de asemenea foarte tehnic și se bazează exclusiv pe susținerile uneia dintre părțile comerciale, Institutul italian de fizică nucleară, în procesul intentat părții române. Ați văzut argumentele institutului român la dosar?

Sorin Costreie: Nu sunt aici avocatul italienilor, ci reprezint interesele statului român. Ei au spus: lăsați-ne și facem noi modificările, fără costuri suplimentare.

Instanța, din câte știu,  nu s-a pronunțat pe fond cu nimic în mod definitiv și irevocabil.

Rep: S-a pronunțat respingând solicitarea italienilor de suspendare a întregului proiect ELI-NP.

Sorin Costreie: Ei au cerut suspendarea proiectului, dar aici e altă mâncare de pește. Nici nu ar fi trebuit să le dea dreptate. Niște diferende din acestea tehnice să ducă la suspendarea întregului proiect era mult prea mult.

Rep: Vă simțiți în vreun fel responsabil pentru decizia Comisiei Europene?

Sorin Costreie: Bineînțeles că eu cred că cu toții suntem responsabili, cei care am fost implicați în acest proiect din 2012 și până acum. Dar rolul meu este de coordonare și reprezentare, eu nu pot să inițiez acțiuni. Inclusiv aceste memorandumuri sunt inițiate de Ministerul Cercetării și acesta este cel care inițiază proiecte de cercetare, inclusiv acest mare proiect de cercetare. În interesul tuturor, al României și al Europei, este să reajungem să colaborăm. Știința este o întreprindere colaborativă, nu se poate face insular. Gândiți-vă la CERN câte țări sunt implicate.

Rep: A existat vreo ședință sau întrunire convocată de Ministerul Cercetării sau de președinție, după decizia Comisiei Europene?

Sorin Costreie: Nu pot să vă spun, pentru că suntem în plin proces de negocieri. Pot să vă confirm ca da, suntem într-o continuă activitate de coordonare și reprezentare, atât a guvernului, cât și a președinției.

Rep: Vi s-au schimbat atribuțiile, ca urmare a acestei decizii?

Sorin Costreie: Nu, ținta a rămas aceeași.

Rep: Doar anul diferă?

Sorin Costreie: Da. Aceasta este ceva ce ne-am fi dorit să se întâmple acum. Avem speranțe anul acesta, eu cred că anul acesta România va fi parte a ELI-ERIC. Acum nici nu e bine să fim fondatori, până nu negociem statutul cum trebuie. Noi am cerut să fim membri observatori-fondatori în ELI-ERIC, pentru că acesta ne dă dreptul de a participa la experimente, dar nu ne implică financiar. Această formă de participare la ERIC este modalitatea pe care Guvernul a identificat-o ca fiind cea mai bună pentru acest proiect.

Rep: Deci astăzi sunteți în continuare reprezentant special al Guvernului României pentru coordonarea demersurilor pentru participarea României la ELI-ERIC și reprezentantul României în Adunarea Generală a ELI-ERIC?

Sorin Costreie: Da, nu s-a schimbat nimic. S-a ratat ținta de a fi acum în această entitate, dar entitatea abia s-a înființat; vorbim de ani de zile de coordonare și construcție europeană și noi facem toate demersurile să fim chiar anul acesta parte din ELI-ERIC.  

Un alt motiv pentru care nu s-a atins ținta: au fost alegerile din decembrie, care prin schimbarea de guvernanță au întârziat inevitabil lucrurile. Această instabilitate și schimbare de conducere din partea ministerelor duce uneori la întârzieri. Și asta a contribuit. Plus birocrația și, cum am subliniat, mentalitatea.

Citește și:

BREAKING Comisia Europeană a aprobat formarea noului ELI-ERIC fără laserul de la Măgurele

DOCUMENT Ministrul Cercetării: Guvernul a depus un memorandum pentru statutul de observator în cadrul consorțiului ELI-ERIC / Secretar de stat: Excluderea României ca membru gazdă, având cel mai puternic laser din lume, a fost o premieră

Laserul de la Măgurele, lăsat în ofsaid de partenerii din Cehia și Ungaria care au depus la Comisia Europeană cerere să formeze Consorțiu de Infrastructură de Cercetare. Dragoș Ciuparu, secretar de stat: Mă aștept ca la CE acest proiect să fie respins, contravine flagrant deciziei din 2012 a executivului european

Reacție fără precedent a conducerii Laserului de la Măgurele: Propunerea de continuare a proiectului doar cu Cehia și Ungaria e nejustificată legal și etic, netransparentă și afectează interesele României

Lașitatea – noua politică de stat: Ejectarea lui Nicolae Zamfir de la conducerea strategică a laserului de la Măgurele, în tăcerea deplină a României educate

VIDEO O nouă premieră la Măgurele. Laserul a ajuns la puterea de 10 petawați pe toată lungimea echipamentului. Zamfir: Sistemul de laseri a funcționat perfect

VIDEO Gérard Mourou, părintele științific al laserului de la Măgurele, în ziua atingerii puterii maxime de întreg sistemul de laseri: „România este la vârful cercetării. Este un moment istoric”

BREAKING Laserul de la Măgurele – Compania americană Lyncean Technologies va realiza sistemul Fascicul Gamma, al doilea echipament de cercetare după laserul de mare putere

Laserul de la Măgurele – Nicolae Zamfir: Sistemul Fascicul Gamma, al doilea echipament după laserul de mare putere, se poate face în acest ciclu de finanțare, cu sprijinul politic necesar

Laserul de la Măgurele: Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia a dat în judecată institutul din România care conduce proiectul

EXCLUSIV Directorul proiectului Laserul de la Măgurele: Vom rezilia contractul pentru un echipament esențial de cercetare, de 66 de milioane de euro


3 comentarii
  1. Ce facem dupa esecul admiterii in ELI-ERIC
    Pe scurt, reprezentantul României în Adunarea Generală a ELI-ERIC, Sorin Costreie (profesor de filozofia stiintei si metafizica la UB) va negocia cu ochii inchisi, cu scuza ca nu e de specialitate.
    Dupa cum scrie EduPedu https://www.edupedu.ro/breaking-comisia-europeana-a-aprobat-formarea-noului-eli-eric-fara-laserul-de-la-magurele/ “România a fost oficial exclusă din consorțiul european ELI-ERIC, aprobat de Comisia Europeană pe 5 mai 2021. Decizia vine după ce anul trecut partenerii din Ungaria și Cehia, alături de care în 2012 România a primit finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au cerut alcătuirea acestui consorțiu fără laserul de la Măgurele” https://eli-laser.eu/news/eli-eric-officially-established-by-the-european-commission/
    ERIC este o organizație internațională ai cărei membri sunt țări care contribuie științific și financiar în cadrul consorțiului. În cazul ELI-ERIC, Cehiei și Ungariei li s-au alăturat Italia și Lituania ca membri fondatori, iar Germania și Bulgaria s-au alăturat în calitate de membri observatori.
    „Această decizie înseamnă că toate locațiile unde se află laboratoarele, acestea pot opera acum împreună legal, ca o singură organizație”, a declarat Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium (ELI DC).
    Intr-un interviu pentru EduPedu de pe 6 Aprilie https://www.edupedu.ro/exclusiv-cine-este-responsabil-pentru-esecul-romaniei-pe-tema-laserului-de-la-magurele-alegerile-din-decembrie-si-ministerul-cercetarii-acuza-sorin-costreie-reprezentantul-special-al-guvernului-pen/
    reprezentantul României în Adunarea Generală a ELI-ERIC, Sorin Costreie (profesor de filozofia stiintei si metafizica la UB), spune ca va incerca sa repare erorile facute de Ministerul Cercetarii, cele datorita schimbarii de guvern si de conflictul cu Institutul Italian de Fizica Nucleara. El nu a putut face pana acum nimic, el fiind cam pe dinafara, fiind numit doar in urma cu un an. Dar va incerca sa imbuneze Comisia Europeana, va accepta o rezolvare „amiabila” cu italienii, va accepta solicitarile Comisiei.
    La intrebarea reporterului daca IFIN-HH a pierdut vreun proces cu italienii, raspunde „greu de spus”. Atunci reporterul ii aminteste de decizia recenta din justitie din 25 martie 2021 http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000392235&id_inst=2 prin care se respinge in mod DEFINITIV contestatia italienilor (consortiului EuroGammaS) la rezilierea contractului cu IFIN-HH pentru realizarea sistemului gamma. Atunci ce rezolvare amiabila mai se vrea ? Costreie spune ca va accepta ca unele componente ale italienilor sa fie instalate si utilizate, chiar daca motivul invocat pentru nerealizare, șapa podelei a ramas aceeasi. In acest fel vom avea un nou accelerator realizat de italieni, in locul sursei lor gamma. Cand este intrebat cine va plati aceste noi lucrari, spune ca “ramane de vazut”.
    Explicatia esecului spune Costreie este “Pentru că noi nu avem încă o bună mentalitate de bună colaborare și încredere în partenerii noștri europeni.”
    Intrebat daca se simte responsabil de esecul admiterii Romaniei in ERIC spune ca: “…toții suntem responsabili, cei care am fost implicați în acest proiect din 2012 și până acum. Dar rolul meu este de coordonare și reprezentare, eu nu pot să inițiez acțiuni.”

  2. S-au gasit responsabilii, pluseristii si organizarea alegerilor parlamentare.

    Multa gargara despre lucrurile ce s-au intamplat anterior anului 2021, lucruri ce au dus la intarzieri, rezilieri de contracte, verificari ale constructiei din care au rezultat mai multe probleme de natura tehnica, peste 30 de dosare de judecata intre partenerii internationali si romani, non-dialog cu institutiile europene din partea guvernantilor romani pe vremea PSD, depunerea de catre Ungaria si Cehia a cererii de formare a Consortiului de Infrastructura de Cercetare fara Romania la Comisia Europeana, dar si scrisori publice ale cercetatorilor prin care cereau demisia conducerii institutiei de la Magurele – si care toate acestea au dus la pierderea statutului de membru-gazda. Toate astea s-au intamplat pana in 2020.

    Nu, responsabil pentru esec este ca s-au organizat alegeri, s-a schimbat formula guvernamentala si evident, un ministru USR PLUS.

    I-auzi, domnu’ consilier al lui Citu, frumos.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

România să devină producător european de cipuri prin crearea unui “ecosistem național în microelectronică” – propunerea unui grup de lucru sub egida Academiei Române, ce reunește profesori, cercetători și reprezentanți ai industriei

Poziționarea rapidă a României drept producător european de cipuri și componente microelectronice pentru tehnologii avansate este susținută de cercetători ai Academiei Române, profesori universitari și reprezentanți ai industriei. Reuniți într-un…
Vezi articolul

Ministerul Educației abuzează de GDPR ca să-i protejeze pe plagiatori și mediocri: tezele de doctorat din 2016 până în prezent vor fi făcute publice doar dacă autorul e de acord / Legea educației: “Teza de doctorat este un document public”

Ministerul Educației invocă în mod abuziv reglementările privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR) și își încalcă propria Lege de funcționare, pentru a stopa publicarea integrală a tezelor de doctorat.…
Vezi articolul