Învățarea în rândul adulților s-a înjumătățit în România, în ultimul deceniu: statul a dat mai puțini bani, deși a promis mai mult sprijin pentru astfel de programe – raport CE

1.001 de vizualizări
angajatori caută să recruteze studenți
Foto: Pexels.com
Rata de participare a adulților la procesul de învățare, în România, a scăzut de la sub 1 din 50 în 2009 la sub 1 din 100 în 2018, fiind cea mai slabă rată la nivel european, potrivit monitorizărilor și studiilor comunitare din ultimul deceniu, agregate într-un nou raport privind învățarea în rândul adulților. Documentul publicat acum de Comisia Europeană notează că în România investiția în educația non-formală a adulților și programe de instruire este extrem de scăzută, ceea ce semnalizează și un nivel scăzut de validare a acestui sector al învățământului în rândul publicului.

Principalele concluzii ale raportului:

Rata de participare la învățarea în rândul adulților a scăzut, în România, de la 1,8% în 2009 la 0,9% în 2018, conform ET Monitor 2019. Aceasta este cea mai scăzută rată din toate țările membre UE. Rata de participare scade deopotrivă pentru programe de instruire legate de locul de muncă și pentru cele fără legătură cu acesta, indiferent dacă studiile sunt sponsorizate sau nu. În perioada 2011-2016, scăderea este și mai accentuată în cazul activităților de învățare ale căror costuri nu sunt acoperite de angajator (45,5%).

Aceste evoluții negative au loc în pofida politicilor oficiale de a sprijini studiile în rândul adulților, politici menționate în diverse documente adoptate în ultimii șase ani.

Pe de altă parte, cotele fiecărui furnizor de programe de învățare pentru adulți sunt similare cu media europeană. Cel mai important este angajatorul (45,5%), urmat de instituții educaționale non-formale (28,6%) și instituții comerciale (8,6%). Instituțiile de educație non-formală au oferit, însă, mai multe ore de instruire decât angajatorii.

Se face simțită o tendință pozitivă când vine vorba despre cheltuielile personale ale indivizilor pentru învățare non-formală, dar și pentru cheltuielile angajatorilor. Cheltuielile de acest fel, per persoană, rămân însă la cel mai mic nivel din toate țările membre UE.
Mai mult, cheltuielile statului pentru învățare în rândul adulților au fost diminuate dramatic, fiind practic înjumătățite


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Mircea Miclea despre cele 3 dimensiuni în care trebuie să investim în viață – profesională, personală și relațională: Costurile faptului că neglijăm o dimensiune pot să fie critice. Adică poți ajunge la 9 din 10 din punct de vedere profesional și copilul tău adolescent bagă droguri în el și nu mai poți corecta, pentru că n-ai reușit să dezvolți o relație cât de cât firească cu el

„Unde este mai înțelept să investesc? Să trec de la 9 la 10 pe axa profesională sau să trec de la 2 la 6 pe axa relațională?”, este întrebarea pusă…
Vezi articolul

Recomandările practice pentru universitățile din Marea Britanie, pentru prevenirea și combaterea abuzurilor sexuale: Puncte unice de contact pentru sesizări, instruire specifică pentru anchetatori, folosirea intensă a datelor, proceduri diferențiate pentru studenți, absolvenți, pentru reclamații în cazuri curente sau cazuri vechi

Consultări cu studenții și cu victime ale unor abuzuri, proceduri clare pentru managementul de caz și diverse tipuri de investigații, instruirea celor implicați despre tot ce presupune o asemenea anchetă,…
Vezi articolul

O treime dintre elevii de 15 ani din România văd școala ca pe o pierdere de timp, arată evaluările PISA 2022 / Elevii trebuie să își dezvolte competențele sau să fie capabili să acceseze un loc de muncă la sfârșitul școlii, iar liceul din România nu oferă aceste două aspecte – Hannah Kitchen, OCDE

România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii, spune Lucie Cerna, analist principal în echitate, incluziune și tranziții în cadrul Direcției pentru educație și competențe a OCDE…
Vezi articolul