Învățarea în rândul adulților s-a înjumătățit în România, în ultimul deceniu: statul a dat mai puțini bani, deși a promis mai mult sprijin pentru astfel de programe – raport CE

995 de vizualizări
angajatori caută să recruteze studenți
Foto: Pexels.com
Rata de participare a adulților la procesul de învățare, în România, a scăzut de la sub 1 din 50 în 2009 la sub 1 din 100 în 2018, fiind cea mai slabă rată la nivel european, potrivit monitorizărilor și studiilor comunitare din ultimul deceniu, agregate într-un nou raport privind învățarea în rândul adulților. Documentul publicat acum de Comisia Europeană notează că în România investiția în educația non-formală a adulților și programe de instruire este extrem de scăzută, ceea ce semnalizează și un nivel scăzut de validare a acestui sector al învățământului în rândul publicului.

Principalele concluzii ale raportului:

Rata de participare la învățarea în rândul adulților a scăzut, în România, de la 1,8% în 2009 la 0,9% în 2018, conform ET Monitor 2019. Aceasta este cea mai scăzută rată din toate țările membre UE. Rata de participare scade deopotrivă pentru programe de instruire legate de locul de muncă și pentru cele fără legătură cu acesta, indiferent dacă studiile sunt sponsorizate sau nu. În perioada 2011-2016, scăderea este și mai accentuată în cazul activităților de învățare ale căror costuri nu sunt acoperite de angajator (45,5%).

Aceste evoluții negative au loc în pofida politicilor oficiale de a sprijini studiile în rândul adulților, politici menționate în diverse documente adoptate în ultimii șase ani.

Pe de altă parte, cotele fiecărui furnizor de programe de învățare pentru adulți sunt similare cu media europeană. Cel mai important este angajatorul (45,5%), urmat de instituții educaționale non-formale (28,6%) și instituții comerciale (8,6%). Instituțiile de educație non-formală au oferit, însă, mai multe ore de instruire decât angajatorii.

Se face simțită o tendință pozitivă când vine vorba despre cheltuielile personale ale indivizilor pentru învățare non-formală, dar și pentru cheltuielile angajatorilor. Cheltuielile de acest fel, per persoană, rămân însă la cel mai mic nivel din toate țările membre UE.
Mai mult, cheltuielile statului pentru învățare în rândul adulților au fost diminuate dramatic, fiind practic înjumătățite


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Miza blocării doctoratelor de la publicare – Finanţări de peste 240 milioane de lei pe an, indemnizaţie de 50% din salariul minim brut pe lună / Plus: restituirea banilor în instanță, dacă sporul este primit în urma unui doctorat plagiat

Universităţile au primit în anul 2018 finanţări pentru granturi doctorale de peste 240 milioane de lei, potrivit raportului Consiliului pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS). Publicarea tuturor tezelor de doctorat, anunțată…
Vezi articolul

EXCLUSIV Mircea Miclea, reacție dură la menținerea în școli, fără verificare științifică, a programului cu erori „Neuroștiința la clasă”: Poziția Ministerului este total greșită, aduce a poziție de Ev Mediu Timpuriu. Ignorarea acurateței și actualității informației științifice este o ilegalitate

Profesorul Mircea Miclea reacționează dur la anunțul ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, de introducere în școli a unui program care nu a fost verificat de specialiștii Ministerului “din perspectiva acurateței sau…
Vezi articolul

ASE București și Universitatea de Medicină Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca – din nou singurele universități românești din top 1000, în clasamentul Times Higher Education 2023. Majoritatea instituțiilor românești, în coada rankingului global / Top 3: Oxford, Harvard, Cambridge

Numărul universităților românești incluse în cea mai nouă ediție a clasamentului Times Higher Education al celor mai bune universități din lume – ediția 2023, publicată astăzi – a crescut la…
Vezi articolul