Academicianul Ioan-Aurel Pop: Vine un președinte de stat și spune că profesorii au 18-20 de ore pe săptămână și „o domnesc”. Pentru o oră bună de predare mai trebuie 3-4 ore de pregătire / Dacă vrem copii deștepți, trebuie să-i facem pe cei mai deștepți din societate profesori

4.918 vizualizări
Foto: Octav Ganea/ INQUAM Photos
Profesorii nu mai sunt respectați în societatea românească, iar oamenii bine pregătiți nu mai sunt atrași de această profesie, susține istoricul Ioan-Aurel Pop, fost președinte al Academiei Române. Într-o intervenție la Radio România Actualități, acesta a criticat discursul public care reduce munca profesorilor la cele 18-20 de ore de predare pe săptămână, fără să ia în calcul timpul necesar pregătirii lecțiilor. „Ca să pregătești o oră bună și să fie apreciat de elevi și de studenți, îți mai trebuie 3-4 ore”, a spus istoricul. Acesta a avertizat că lipsa de respect față de profesori și dificultatea de a atrage oameni bine pregătiți în învățământ afectează direct calitatea educației: „Dacă îi facem profesori pe proști, din mintea și mâinile lor vor ieși mediocri și slabi”.

Ioan-Aurel Pop a atras atenția asupra modului în care societatea reacționează atunci când profesorii solicită salarii mai mari sau își exprimă nemulțumirile în spațiul public.

„Oamenii buni nu se mai fac profesori, pentru că profesorii nu mai sunt respectați în societate. Ați văzut dumneavoastră că profesorii cer măriri de salarii sau ies în spațiu public și majoritatea populației zice: «Ce le mai trebuie și ăstora? Ia să-și vadă de treabă!» Ei bine, nu e așa. Profesorul răspunde de educația copiilor noștri”, a declarat fostul președinte al Academiei Române, la Radio România Actualități.

Istoricul consideră că o societate care își dorește copii bine educați trebuie să atragă în profesia didactică oamenii cu cea mai bună pregătire, chiar dacă aceștia nu rămân profesori pe parcursul întregii cariere.

„Dacă vrem să avem copii deștepți, trebuie să-i facem pe cei mai deștepți din societate profesori sau și profesori măcar o etapă a vieții lor. Că dacă îi facem profesori pe proști, din mintea și mâinile lor vor ieși mediocri și slabi”, a spus Ioan-Aurel Pop.

Acesta a invocat și o idee formulată de criticul literar George Călinescu, potrivit căreia oamenii cei mai bine pregătiți ar trebui să contribuie, măcar o perioadă, la educarea generațiilor următoare.

„George Călinescu a spus treaba asta în epoca interbelică: o societate sănătoasă trebuie să-i facă pe cei mai buni profesori, măcar un timp. Nu o să rămână toți profesori toată viața, dar dacă sunt buni, trebuie să-și dea bunătatea celor care vin după ei.”

Ioan-Aurel Pop: Pentru o oră bună de predare mai trebuie 3-4 ore de pregătire

Fostul președinte al Academiei Române a criticat și declarațiile publice care prezintă activitatea profesorilor ca fiind limitată la numărul de ore de predare din norma didactică.

„Vine un președinte de stat și zice: «Profesorii au 18 ore, 20 de ore pe săptămână, o domnesc». Ca să pregătești o oră bună și să fie apreciat de elevi și de studenți, îți mai trebuie 3-4 ore, că nu te poți duce nepregătit în fața studenților sau a elevilor”, a declarat Ioan-Aurel Pop.

Declarația vine în contextul în care, în România, norma didactică de predare a fost majorată prin Legea nr. 141/2025, cunoscută și drept „Legea Bolojan”, de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru majoritatea profesorilor de gimnaziu și liceu, începând cu anul școlar 2025-2026.

În cazul profesorilor cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime, care beneficiau anterior de o normă redusă de 16 ore, creșterea a fost de patru ore de predare pe săptămână.

Orele de predare reprezintă însă numai o parte din activitatea unui profesor. Pe lângă acestea, cadrele didactice trebuie să pregătească lecțiile, să elaboreze materiale și evaluări, să corecteze lucrările elevilor, să participe la ședințe, consilii profesorale și activități metodice, să comunice cu părinții și să îndeplinească sarcini administrative.

Norma de muncă a unui profesor este de 40 de ore pe săptămână, iar cele 20 de ore de predare nu reprezintă întregul timp de lucru, ci componenta de predare-învățare-evaluare desfășurată direct cu elevii.

„Cum se poate să pui ministru al educației o persoană care n-a predat o oră în viața ei?”

Ioan-Aurel Pop a criticat și numirea în funcții de conducere a sistemului de educație a unor persoane care nu au experiență de predare, susținând că acestea nu pot înțelege suficient de bine activitatea profesorilor.

„În loc să avem grijă de profesori buni, de miniștri buni, în care să vezi niște modele. Cum se poate să pui ministru al educației o persoană care n-a predat o oră în viața ei? Nu se poate așa ceva. N-are simțul necesar ca să-i înțeleagă pe profesori”, a declarat istoricul.

Fostul președinte al Academiei Române a avertizat și asupra consecințelor pe care degradarea sistemului de educație le poate avea asupra întregii societăți.

El a amintit un mesaj pe care spune că l-a întâlnit la Universitatea Stellenbosch din Africa de Sud, unde a participat, în urmă cu mai mulți ani, la o activitate academică.

„O societate nu se poate distruge numai cu tunuri și cu tancuri, e destul să-i distrugi sistemul de educație. Pentru că vor ieși ingineri proști ale căror poduri se vor dărâma, medici ai căror bolnavi vor muri pe masa de operație, profesori ai căror elevi nu vor face față societății”, a relatat Ioan-Aurel Pop, reproducând mesajul respectiv.

Istoricul a spus că vede semne ale unei asemenea degradări și în societatea românească.

„Mie îmi pare rău să o spun, că eu sunt un om optimist, mi se pare că am alunecat spre această etapă a societății noastre”, a afirmat fostul președinte al Academiei Române.

Ioan-Aurel Pop a criticat ceea ce consideră a fi o superficialitate în raportarea la educație și la trecut, asociind această atitudine cu anumite curente ideologice contemporane. „Dacă nu ne interesează trecutul, înseamnă că omorâm toată experiența de viață a omenirii”, a spus istoricul.

Redăm fragmentul despre profesori:

„Oamenii buni nu se mai fac profesori, pentru că profesorii nu mai sunt respectați în societate. Ați văzut dumneavoastră că profesorii cer măriri de salarii sau ies în spațiu public și majoritatea populației zece: „ce le mai trebuie și ăstora?, ia să-și vadă de treabă!” Ei bine, nu e așa. Profesorul răspunde de educația copiilor noștri. Dacă vrem să avem copii deștepți, trebuie să-i facem pe cei mai deștepți din societate profesori sau și profesori măcar o etapă a vieții lor. Că dacă îi facem profesori pe proști, din mintea și mâinile lor vor ieși mediocri și slabi. George Călinescu a spus treaba asta în epoca interbelică: o societate sănătoasă trebuie să-i facă pe cei mai buni profesori, măcar un timp. Nu o să rămână toți profesori toată viața, dar dacă sunt buni, trebuie să-și dea bunătatea celor care vin după ei.

Am mai spus și repet, la o universitate din Africa de Sud, Stellenbosch, unde am avut șansa să particip în urmă cu ani de zile la o activitate, la intrare m-a surprins un afiș care circulă pe mijloace de difuzare în masă, care spune cam așa: o societate nu se poate distruge numai cu tunuri și cu tancuri, e destul să-i distrugi sistemul de educație. Pentru că vor ieși ingineri proști ale căror poduri se vor dărâma, medici ai căror bolnavi vor muri pe masa de operație, profesori ai căror elevi nu vor face față societății. Mie îmi pare rău să o spun, că eu sunt un om optimist, mi se pare că am alunecat spre această etapă a societății noastre, în loc să avem grijă de profesori buni, de miniștri buni, în care să vezi niște modele. Cum se poate să pui ministru al educației o persoană care n-a predat o oră în viața ei? Nu se poate așa ceva. N-are simțul necesar ca să-i înțeleagă pe profesori. Vine un președinte de stat și zice: „profesorii au 18 ore, 20 de ore pe săptămână, o domnesc”. Ca să pregătești o oră bună și să fie apreciat de elevi și de studenți, îți mai trebuie 3-4 ore, că nu te poți duce nepregătit în fața studenților sau a elevilor. Din acest punct de vedere avem de lucrat și mie mi se pare că din această superficialitate teribilă se nasc progresiști, neomarxiștii, distrugătorii culturii, oameni care ajung să spună „trecutul? Trecutul nu ne mai interesează. Noi ne gândim la viitor”. Dacă nu ne interesează trecutul, înseamnă că omorâm toată experiența de viață a omenirii.”


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *