Kelemen Hunor, despre limitarea accesului copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare: Cu toată bunăvoința lui Arafat, nu poți să interzici. Trebuie o reglementare, corect, dar trebuie și alte măsuri legate de școală, de societate, de familie, discuții, dezbateri

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, la Digi24, referitor la limitarea accesului copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare, că „nu poți să interzici”. „Trebuie o reglementare, corect, dar trebuie și alte măsuri legate de școală și legate de societate, de familie, discuții, dezbateri”, a precizat acesta.

Potrivit lui Kelemen Hunor, copiii săi au telefon cu butoane și au acces la tabletă doar pentru sarcini ce țin de școală. „Am discutat în familie și am spus că până la 14 ani – și ar fi bine până la 15 ani, să vedem dacă reușim, că totuși e o presiune în școală – să nu aibă Facebook și, mă rog, acces la social media”:

Moderator: Ați făcut o mărturie foarte interesantă. La dumneavoastră în familie, copiii până la 14 ani nu au acces la rețelele de socializare. La rețele sau la aparate?

Kelemen Hunor: Aparate au. Au telefon cu butoane și au acces la tabletă, fiindcă sunt de la școală anumite chestiuni ce trebuie făcute acolo, digital. Deci, din acest punct de vedere, da, există acces, dar am discutat în familie și am spus că până la 14 ani – și ar fi bine până la 15 ani, să vedem dacă reușim, că totuși e o presiune în școală – să nu aibă Facebook și, mă rog, acces la social media. Fiindcă un copil la acea vârstă – cel puțin așa spun specialiștii, așa văd eu la ceilalți părinți, discutând cu multă lume – nu știe să facă diferența între ce e bine, ce e mai puțin bine și se formează dependența foarte repede. Și atunci, noi am spus în familie da, că trebuie să mai vorbești cu părinții. Într-un oraș mare trebuie să mai suni: «am terminat, vino». Dar sunt telefoane fără internet, cu butoane.

Moderator: Cum vă asigurați că nu se întâmplă? Pe tabletă ar putea intra pe rețelele de socializare?

Kelemen Hunor: Prin discuții, prin educație, deși eu cred că nu se poate doar prin măsuri, reglementări de a interzice. Copiii se descurcă mult mai bine decât părinții lor. Deci, de aici și până a găsi o breșă se descurcă foarte, foarte bine, dar trebuie discutat, trebuie educat. Școala și familia, dincolo de reglementări, sunt absolut necesare.

Moderator: Și acum întrebarea grea. Sunteți pro sau contra unei reglementări naționale, universale, europene?

Kelemen Hunor: Nu poți doar prin reglementare, n-o să meargă, vă spun sincer. Cu toată bunăvoința lui Arafat, interzicând și ce faci, nu poți să interzici. Trebuie o reglementare, corect, dar trebuie și alte măsuri legate de școală și legate de societate, de familie, discuții, dezbateri. Noi nu suntem în stare să oprim, pe social media, toate fake-urile, toate conținuturile care n-au nicio legătură cu realitatea și vedem ce efecte au în societate. (…) Intenția e ok, dar, dacă nu reușești să rezolvi ceva în școală și în familie, cu asta nu vei rezolva nimic.

Informații de context

România este în premieră pe primul loc în 44 de țări în privința consumului problematic de social media, potrivit raportului Organizației Mondiale a Sănătății publicat în 2024. Concret, 22% dintre copiii și adolescenții de 11-15 ani din România au dificultăți în a se opri din verificatul telefonului, nu mai au timp să-și facă temele, nu mai vor să iasă afară, stau cu telefoanele în cameră pe parcursul nopții, au insomnii și sentimente de inutilitate sau de tristețe profundă.

Cercetătoarea Diana Tăut a declarat pentru Edupedu.ro că accesul copiilor sub 12 ani la rețelele de socializare trebuie blocat, iar pentru grupa de vârstă 12-15 ani permisiunea să fie posibilă, dar în condiții stricte pe care marile companii să le respecte:

„Aș merge pe interdicția sub 12 ani și aplicată nu ca pedeapsă, ci ca măsură de protecție a copiilor față de presiunea pe care mediul o pune asupra lor. Putem să facem analogie cu fumatul sau cu condusul sau consumul de alcool. Deci este o măsură de protejare a acestor copii.”

Luciana Antoci, consiliera de stat la cancelaria prim-ministrului pe domeniul educației, a spus pentru Edupedu.ro că „școala nu poate asuma singură responsabilitatea gestionării acestui fenomen” al consumului problematic de social media de către elevi.

„Mediul educațional resimte efectele acestei realități care își are rădăcinile în afara școlii și a intervenit, cu o reacție puternică de răspuns, prin măsura limitării accesului la dispozitive mobile pe parcursul programului educațional, în toate unitățile de învățământ. La aceasta, se adaugă o diversitate de proiecte și programe destinate educației digitale și conștientizării riscurilor pe care le are, pentru copii și adolescenți, expunerea necontrolată la conținuturi publicate în mediul on line”, a declarat Luciana Antoci.

Sâmbătă, 31 ianuarie 2026, Raed Arafat a cerut public parlamentarilor să limiteze accesul copiilor din România la rețele sociale. „A spune că este doar responsabilitatea părinților nu mai este suficient într-o lume dominată de interese comerciale uriașe”, a punctat șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, „după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți”.

Rețelele de socializare reprezintă un „risc sistemic” în România, iar „răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”, a avertizat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne.

Ministrul social-democrat al Sănătății, Alexandru Rogobete, l-a contrazis însă pe Arafat și i-a acuză propunerea ca fiind neechilibrată. Interzicerea accesului copiilor pe reţelele sociale nu este soluția, ci educarea lor în școli prin „educaţie pentru sănătate”, „o chestie interdisciplinară între materii”, susține Rogobete, care precizează însă că adicţia de spaţiul virtual „a devenit la fel de periculoasă” ca dependența de droguri.

În replică, coordonatoarea Strategiei de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului, Domnica Petrovai, a declarat pentru Edupedu.ro că susține propunerea lui Raed Arafat, pe care a calificat-o ca „o decizie foarte bună”.

„Deci este o idee foarte bună, dar ar fi bine să fie integrate și zona de prevenție și intervenție pentru problemele deja existente”, a declarat Domnica Petrovai într-un interviu acordat Edupedu.ro.

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.