Sindicatele din învățământ au discutat astăzi, la Guvern, cu premierul Marcel Ciolacu despre majorările salariale ale personalului din învățământ care trebuie aplicate de la 1 ianuarie 2024, potrivit OUG 57/2023 date de executiv în urma grevei generale fără precedent din educație, din mai-iunie 2023. Contactat de Edupedu.ro, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a declarat că salariul unui profesor debutant trebuie să fie, de la 1 ianuarie 2024, așa cum „apare în OUG 57. Trebuie să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie”.
„Am discutat cu domnul premier Ciolacu, cu doamna Pescaru, cu doamna Deca, și în momentul de față se preconizează discuții cu reprezentanții Ministerului Educației și ai Ministerului Finanțelor, pentru a stabili cu exactitate ce anume se va întâmpla de la 1 ianuarie. Suntem în faza în care identificăm resursele financiare, facem calculele, astfel încât să rezolvăm și inechitățile din sistem și problemele colegilor care ocupă funcțiile de conducere, îndrumare și control, mă refer la directori, secretari, contabili șefi, pentru că grila a crescut foarte mult decalajul dintre salariile personalului de conducere și al celor de execuție. Concret, salariile pentru funcțiile de conducere sunt mai mici decât cele pe funcțiile de execuție, directorii au perfectă dreptate. La momentul când se operează creșterea salarială de la 1 ianuarie, trebuie să ținem cont de toate aceste aspecte. Nu putem să perpetuăm niște greșeli, care sunt rezultatul legii 153“, a declarat Marius Nistor, pentru Edupedu.ro.
Întrebat cât va fi salariul unui profesor debutant la 1 ianuarie 2024, liderul FSE Spiru Haret a declarat, pentru Edupedu.ro: „eu știu ce apare în OUG 57. Trebuie să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie“.
“În momentul de față, trebuie să discutăm pe fiecare funcție în parte, pentru că atunci când operăm creșteri salariale trebuie ca salariul unui debutant să nu fie mai mare decât al celui cu grade didactice. Ținta noastră este să atingem maximul prevăzut pe grila negociată în vară, după proteste“, a precizat Nistor.
Întrebat care va fi răspunsul sindicatelor din educație, dacă guvernanții nu respectă OUG 57, care conține promisiunile cu care Guvernul a închis protestele masive din vara aceasta, Marius Nistor a declarat că „nu suntem în această situație, dar suntem pregătiți în funcție de rezultatul negocierilor să reacționăm. Dacă rezultatele sunt în conformitate cu interesele colegilor noștri, totul e în regulă. Dar dacă rezultatele nu sunt în conformitate cu interesele colegilor noștri, suntem pregătiți pentru orice tip de reacție. În timp de pace, te pregătești și pentru război. Dacă se va impune acest lucru […vom declanța protestele – N.Red.]”.
Liderul FSE Spiru Haret a amintit că “majorarea salarială s-a aplicat de la 1 iunie, cardurile au ajuns în posesia colegilor noștri, de săptămâna aceasta au început să intre și la personalul nedidactic și săptămâna viitoare vor fi încărcate. Deci de acum este vorba despre creșterea salarială de la 1 ianuarie și ea trebuie să regleze și acele inechități salariale. Eu în momentul de față nu dau procente, pentru că nu este normal să fac așa ceva. Important e să respectăm prevederile OUG 57, să îi obligăm pe guvernanți să își respecte în totalitate angajamentele asumate și prin actele normative, și prin declarații și asumări politice“.
În ceea ce privește obiectivul cu care sindicatele au mers la discuțiile de la Palatul Victoria pentru bugetul care va fi acordat educației în legea bugetului pe anul viitor, Marius Nistor a declarat că „ținta este stabilită de lege: 15% din bugetul general consolidat. Aici trebuie să intre creșterile salariale și celelalte cheltuieli absolut necesare pentru sistemul de învățământ. Iar 15% din bugetul general consolidat înseamnă cam peste 5% din PIB pentru educație“.
„Azi am discutat la guvern, s-a stabilit să continuăm cu reprezentanții Ministerului Educației și Ministerului Finanțelor să facem calculele bugetare și urmează să se ia decizia înainte de legea bugetului 2024. Deci acolo va trebui să apară și creșterile salariale“, a precizat liderul FSE Spiru Haret, una din cele două mari federații sindicale care îi reprezintă pe profesorii din învățământul preuniversitar.
Nistor a precizat că având în vedere „prevederile legii învățământului preuniversitar pe partea de burse, masă caldă, componentă salarială – bineînțeles, cu un semn de întrebare pentru că trebuie să vedem ce se va acorda de la 1 ianuarie -, dar eu zic că vor sau nu vor, acolo ajung. Eu sunt un optimist și cred că vremurile îi obligă să aibă o altă abordare față de sistemul de învățământ preuniversitar în primul și în primul rând“.
Referitor la salarizarea profesorilor pe bază de performanță, pe care premierul Marcel Ciolacu a declarat în repetate rânduri că o susține, liderul sindical din educație a declarat că „noi avem această componentă, nu ar fi niciun element de noutate. Îți iei gradele didactice, conform legii ar trebui să existe un anumit procent din fondul de salarii la dispoziția unităților de învățământ, prin care să îi plătesc pe cei cu rezultate mai bune, avem gradația de merit – important este să am criterii bune. Deci nu este imposibil, nimeni nu are nimic împotriva salarizării pe bază de performanță, dar depinde ce înseamnă performanța. Pentru că dacă pentru unii performanța este numai olimpiada internațională, atunci nu am făcut nimic. Trebuie să țin cont de tipul de unitate de învățământ, de mediul din care provin copiii și de efortul profesorilor care lucrează la sate“.
„În timpul discuțiilor de astăzi de la guvern, am auzit de la politicieni că și-ar dori ca anul 2024 să reprezinte anul în care educația să fie atractivă pentru tinerii noștri absolvenți de învățământ universitar, să își dorească cât mai mulți să devină cadre didactice. Și eu aș adăuga: colegii noștri cu experiență să își dorească să continue. Sunt mulți care își doresc să nu mai continue. Sunt multe aici, nu e vorba numai despre salarizare, ci de sistemul nostru prea birocratizat, în care nu a contat meritocrația, deci este un cumul de factori“, a continuat Marius Nistor.
Referitor la folosirea Evaluărilor Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a ca element pentru salarizarea diferențiată, președintele FSE Spiru Haret a declarat pentru Edupedu.ro că „acele evaluări ar trebui folosite ca atare, pentru a vedea progresul școlar al elevului. Să vedem care sunt carențele elevului, unde trebuie corectat. Ele au avut un scop foarte clar în momentul în care au apărut, sunt importante și trebuie să le folosim ca atare. Eu merg pe ideea că nu plecăm de la faptul că avem profesori slabi, ci poate profesori care nu sunt motivați suficient și cateodată nu cerem ce ar trebui să cerem de la ei“.
Întrebat dacă în an electoral vom vedea în educație o reformă sau tot o politizare a școlilor, Marius Nistor a răspuns: „Este boală veche și din păcate doar în discursuri se vorbește despre depolitizare, realitatea e cu totul și cu totul alta. S-a înrădăcinat din ’90 încoace“.
„Nu știu dacă se va realiza ceva anul viitor, cert este că această măsură de reorganizare a inspectoratelor școlare județene nu trebuie făcută doar de dragul de-a o face. Trebuie gândită foarte bine această schimbare, pentru că din punctul de vedere al resursei umane atunci când desființezi o instituție și reînființezi alta totul trebuie realizat într-un timp extrem de scurt și ai nevoie de finanțare și de resursă umană. Nu vreau să mă trezesc că se desființează inspectoratul școlar județean și rămâne o perioadă descoperită, în care nu mai poți să faci nimic până nu se înființează noua direcție județeană, pentru că discutăm de oameni, de plata salariilor și despre reguli făcute de alte instituții. Reorganizarea se va face, dar măsura nu trebuie să fie pripită”, a afirmat Nistor.
Informații de background
Întâlnirea de astăzi, 24 noiembrie 2023, de la Guvern are loc în contextul în care legea salarizării bugetarilor nu va fi gata la 1 ianuarie, potrivit declarațiilor premierului. Marcel Ciolacu afirmat în urmă cu o zi, într-un interviu la Europa FM, că legea salarizării s-ar putea realiza abia în anul 2025, și că până la legea salarizării să acoperim cât mai mult din acest 50%.
Premierul Marcel Ciolacu le-a promis profesorilor public, când a preluat rotativa: “Ca premier, voi livra la milimetru ce am promis. Acest guvern va face dreptate dascălilor. Este nevoie de criterii de performanță”, spunea atunci.
La rândul său, Ligia Deca, după discuțiile de la Guvern din octombrie, cu sindicatele din Educație a spus că “voi face tot ceea ce ține de mine pentru ca angajamentele privind creșterea salariilor“.
În ultimele luni, ministra Ligia Deca a vorbit despre soluțiile care se caută pentru ca profesorii și restul personalului din educație să primească ce li s-a promis în OUG 57/2023, după greva de luna mai, fără să dea un răspuns clar cum vor fi acordate majorările salariale având în vedere că legea salarizării nu este gata.
Pe 5 octombrie, ministrul Deca invoca posibilitatea ca legea salarizării să nu fie gata până la 1 ianuarie: “Trebuie să găsim o soluție chiar și pe actuala legislație, pentru ca profesorii să primească ceea ce li s-a promis”, spunea Deca.
Pe 28 septembrie, la TVR ministra Ligia Deca, a evitat să spună că garantează că va avea loc creșterea de salarii de la 1 ianuarie 2024, așa cum a promis Guvernul, chiar și în lipsa unei noi legi a salarizării.
Pe 17 octombrie, Ligia Deca a spus într-un interviu la Europa Liberă că Guvernul caută o soluție tehnică care să prevadă creșterea salariilor în educație de la 1 ianuarie 2024, chiar și în lipsa legii salarizării. “Acum, care va fi această variantă, vom vedea”, spunea Deca.
Pe 4 noiembrie, Ligia Deca și-a schimbat discursul despre creșterile salariale promise angajaților din Educație la 1 ianuarie 2024, spunând că acum se discută, în funcţie de proiecţia de buget pentru anul următor, care vor fi creşterile posibile. Ministra spunea recent că „vom face toate demersurile ca, chiar și în cazul în care nu avem o lege a salarizării, profesorii să beneficieze de ceea ce li s-a promis”.
Ce majorări prevede promisiunea Guvernului prin OUG nr 57/2023
Promisiunea asumată de Guvern prin OUG nr. 57/2023 prevede o “creștere cu 50% din salariile în plată, din diferența între actualul salariu în plată și ce va exista pe noua grilă de salarii de la 1 ianuarie 2024″, spunea Ligia Deca.
În urma grevei din generale a profesorilor din luna mai, Guvernul a promis majorări salariale de la 1 ianuarie 2024.
(2) Grila de salarizare aplicabilă sistemului național de învățământ începând cu 1 ianuarie 2024 se stabilește pornind de la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023 pentru profesori debutanți/asistenți universitari.
(3) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din sistemul de învățământ de stat beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2024, de 50% din diferența stabilită între salariul de bază aflat în plată și salariul de bază stabilit prin grila de salarizare în vigoare la 1 ianuarie 2024.
Despre legea salarizării
Fostul ministru al muncii Marius Budăi promitea că la 1 septembrie legea salarizării va ajunge în Parlament, ceea ce nu s-a întâmplat. „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”, spunea Marius Budăi.
Pe 16 octombrie sindicatele au fost chemate la Guvern pentru discuții privind aplicarea majorărilor salariale. Simion Hăncescu, presedintele FSLI, după întâlnirea cu premierul Ciolacu și mai mulți miniștri a spus că “legea salarizării nu se face în 2023, trebuie să găsim soluții pentru Educație de la 1 ianuarie. Încă nu avem soluții clare“.
Amintim, Guvernul nu susține creșterea salariilor profesorilor de la 1 ianuarie 2024 printr-o inițiativă legislativă în Parlament, pentru că aceasta „are caracter discriminatoriu” față de alți bugetari.