Ligia Deca a stopat rapid, în 2005, protestele studențești ce susțineau greva fără precedent a profesorilor, care se desfășura atunci / Ea ceda, ca reprezentant ANOSR la negocieri, la primele promisiuni ale unui ministru instalat de o zi, inclusiv un buget de „5% din PIB” pentru Educație – promisiune încălcată după nici o lună

6.907 vizualizări
Ligia Deca / Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea
Actualul ministru al Educației, Ligia Deca, s-a remarcat în 2005, când a a avut loc precedenta grevă generală a profesorilor. Deca era atunci reprezentantul Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România în calitate de secretar general, un an mai târziu avea să devină președintele ANOSR. Ligia Deca apare în comunicatele oficiale de la vremea respectivă, consultate de Edupedu.ro, pe care le puteți vedea în articol, în prima linie a protestelor studențești, proteste pornite din solidaritate cu profesorii și angajații din Învățământ. În mod surprinzător, tot Deca era și prima care anunța că studenții opresc protestele, la doar câteva zile de la debutul acestora. După o întâlnire la Guvern în care negociatorul șef al studenților a fost chiar Ligia Deca, ANOSR a anunțat că a primit promisiuni că Guvernul va face, în mare, ceea ce cereau protestatarii, dar nu imediat, ci într-un orizont de timp, așa că acțiunile și revendicările se opresc.

Ligia Deca menționează, în actualul CV, că a fost președinte al Uniunii Europene a Studenților între 2008 și 2010 și, înainte de aceasta, președinte al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România – ANOSR (2006-2007). Ea s-a implicat, însă, masiv în activitățile ANOSR și în anii anteriori, când era studentă la Universitatea Maritimă din Constanța, absolvită de aceasta cu diplomă de inginer diplomat în inginerie navală și navigație în 2006 (studii continuate la master până în 2008).

În 2005, de exemplu, când avea loc ampla grevă a profesorilor, care a durat mai multe săptămâni, ea era secretarul general al organizației. CV-ul ei de atunci menționa activități în cadrul ANOSR încă din 2004, când participa la o dezbatere publică la Palatul Parlamentului. În 2005 avea să fie organizatorul, la Constanța, al Adunării Generale ANOSR.

Mentiune despre activitatile in cadrul ANOSR, intr-un CV al Ligiei Deca din acea perioada
  • În calitate de secretar general al ANOSR, ea a reprezentat organizația în negocierile cu guvernul din noiembrie 2005, prin care studenții au pus capăt protestelor brusc, după primele discuții cu un ministru al Educației care tocmai fusese instalat în funcție, Mihai Hărdău. ANOSR a crezut promisiunile ministrului și a pus capăt protestelor – precum și unei campanii care fusese lansată cu doar câteva zile înainte, prin care studenții cereau 5% din PIB pentru educație.

Într-un comunicat din 11 noiembrie 2005, ANOSR o cita astfel pe Ligia Deca:

„Reprezentantul ANOSR la negocieri, Secretarul General ANOSR, domnisoara Ligia Deca considera ca: „Guvernul Romaniei are deschiderea necesara finantarii reformei in invatamant, plecand de la dezvoltarea structurala. Vom monitoriza lunar prin intalniri cu MEdC si trimestrial prin intalniri cu Vicepremierul Gheorghe Pogea, indeplinirea angajamentelor asumate.” 

Comunicatele ANOSR din august – noiembrie 2005:

În acel comunicat, în plină grevă a profesorilor, Alianța studențească anunța că, în urma negocierilor cu reprezentanții Guvernului, “s-au obținut”, între altele, „alocarea pentru educație a unui procent de 5% din PIB”, procent care urma să fie direcționat strict pentru modernizarea și infrastructura instituțiilor de învățământ și nu pentru creșteri salariale”, precum și o serie de altă măsuri de susținere a studenților.

comunicatul ANOSR din 11 noiembrie 2005

Tot atunci, în funcția de ministru al Educației și Cercetării era instalat Mihail Hărdău, care venea după ce Mircea Miclea își dădea demisia pentru că nmu a primit 5% din PIb pentru Educație, ci doar echivalentul a 3,2% din PIB, acuzând subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ. Hărdău, numit ministru cu doar o zi în urmă, prezenta discuțiile din 11 noiembrie 2005, cu organizațiile studențești “care s-au raliat grevei din învățământ”, drept discuții „responsabile„. Comunicatul guvernului nu menționa nicio promisiune și niciun angajament concret al guvernului, dar a notat “o deschidere totală față de revendicările prezentate studenților”. Era promis un mecanism permanent de lucru în relația cu ANOSR și “faptul că MEC este hotărât să își respecte angajamentele asumate în cadrul acestor negocieri”, dar prezintă pragul de 5% din PIB pentru educație drept o limită: “disponibilitatea totală pentru finanţarea proiectelor de reformă în anul 2006, până la limita a 5% din PIB”.

Sursa: Arhiva Gov.ro – 11 noiembrie 2005

Pragul nu avea să fie atins niciodată de niicun Guvern din România ultimilor 34 de ani: bugetul educației în anul următor, 2006, a fost de 4,3% din PIB potrivit Ministerului Educației și 4,1% din PIB conform Eurostat, deci destul de departe de ținta de 5% pe care ANOSR-ul, reprezentat de Ligia Deca, a prezentat-o drept bifată și obținută la negocierile cu guvernul.

Cu doar câteva zile înaintea comunicatului din 11 noiembrie, pe 7 noiembrie 2005, ANOSR anunța o campanie, “Give me 5”, prin care cerea “redistribuirea a minim 5% din PIB către sectorul educațional”. Aceasta, după ce, încă din august, organizația acuza “falimentarea educației naționale” de către guvernul PNL-PD-UDMR-PUR de atunci (condus de Călin Popescu-Tăriceanu) și promitea să se consulte cu “celelalte structuri sindicale din învățământ pentru a avea o abordare comună asupra situației” – vezi comunicatele atașate mai sus.

Abordarea comună studenți-sindicate a fost însă de scurtă durată. Mai precis, greva profesorilor și campania “Give me 5” a studenților au început simultan, pe 7 noiembrie. După 4 zile, ANOSR renunța la proteste. Greva profesorilor avea să mai dureze mai bine de două săptămâni, până pe 28 noiembrie 2005, când guvernul a decis o creștere etapizată a salariilor din învățământ, în urma negocierii cu sindicatele.

Ca ministru al Educației, Ligia Deca – cea care în 2005, ca reprezentant al studenților, cerea 5% din PIB pentru educație fără a lua în calcul salariile profesorilor și reprezentanta unei organizații care declara „falimentară” o educație pentru care era alocat 3,5% din PIB, în acel moment – avea o cu totul altă abordare în decembrie 2022. Acum jumătate de an, Ligia Deca aprecia că bugetul alocat educației pe 2023, de 2,1% din PIB, adică mai puțin de jumătate decât cel cerut acum 18 ani, este „acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ”.


6 comments
  1. Nu credeam ca spun asta, dar ministra PepsiGlas pare chiar stralucita pe langa zapacita asta.
    Deca e unul dintre sau poate cel mai slab ministru al educatiei din istoria Romaniei.

  2. O nulitate, nu are nimic realizat în domeniul profesional!! A fost numită ministru de un alt incompetent.

  3. mica infiltrata..doar daca te uti la fata ei, ii vezi tresele. oare de ce e asa greu sa-ti dai seama ? CV tipic de infiltrata, scrie multe in el, toate mediocre dar ‘shiny’, dar daca tragi linia da tot zero..asta-i nivelul infiltratilor.

  4. a imbatranit sluga.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Învățământul primar

Împărțirea anului școlar în module menține România în topul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală în 2022-2023, chiar dacă anul a început mai devreme / Locul 3 în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță – raport oficial

România se menține în rândul țărilor europene cu cele mai puține zile din an dedicate școlii, reiese dintr-un raport privind organizarea anului școlar 2022-2023, publicat în urmă cu câteva zile…
Vezi articolul

Niciun proiect nou finanțat din fonduri europene nu e propus de Ministerul Educației pentru 2023, potrivit bugetului pe care Ligia Deca îl consideră “acoperitor” / Politicile și prioritățile instituției – copiate în mare parte din fișa de buget propusă acum un an, sub predecesorul Sorin Cîmpeanu

Fișa de buget aferentă Ministerului Educației, pentru 2023, nu menționează niciun proiect nou finanțat din fonduri europene, pe care această instituție să îl deruleze de anul viitor. Documentul menționează doar…
Vezi articolul

Peste 7.300 de elevi care începeau clasa a VIII-a în 2022 nu s-au mai înscris în clasa a IX-a în 2023 – echivalentul a 295 de clase de liceu, arată datele Ministerului Educației și Cercetării / Numărul elevilor care au abandonat școala este mai mare decât cel din anul anterior

Peste 7.300 dintre elevii care începeau clasa a VIII-a în 2022 nu s-au mai înscris în clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024, potrivit ultimului raport privind starea învățământului preuniversitar…
Vezi articolul

Aproape jumătate dintre studenții care au început facultatea în 2015 au abandonat studiile. Dintre aceștia, 44% au renunțat după primul an / Domeniul de studiu, nota de la bacalaureat, caracteristicile studenților, printre factorii care influențează abandonul universitar

În România nu a fost calculat niciodată abandonul studiilor superioare, indiferent de ciclul de studiu: licență, master sau doctorat. Fenomenul a fost măsurat pentru prima dată în cadrul studiului Abandonul…
Vezi articolul

Din peste 900 de absolvenți de masterat didactic raportați în ultimii trei ani, doar 90 au intrat prin concurs în învățământ / Studiile sunt susținute financiar de stat, dar nu există încă stimulente sau condiționări pentru atragerea acestor absolvenți către școli

Programele de masterat didactic introduse în 2020, susținute prin măsuri legislative și menite să întărească nivelul de pregătire a viitorilor profesori, au avut până acum un impact nesemnificativ, în absența…
Vezi articolul