Actualul ministru al Educației, Ligia Deca, va rămâne pe postul pe care este de circa 9 luni și în Guvernul Marcel Ciolacu, potrivit surselor Edupedu.ro. Omul lui Klaus Iohannis, plantat în Guvernul Ciucă după demisia predecesorului său, Sorin Cîmpeanu, Deca a reușit să impună politicienilor adoptarea legilor educației, contestate acum la Curtea Constituțională, controversate în toată perioada procesului legislativ. Președintele Iohannis s-a plâns, atât public cât și în discuțiile cu sindicatele, că nimeni nu vorbește depsre aceste legi, despre cât de importante sunt, iar evenimentul adoptării lor ar fi trecut neobservat, în condițiile în care au fost votat de Senat în prima zi de grevă generală în școli.
Nicolae Ciucă și-a anunțat luni demisia din funcție de prim-ministru, la 20 de minute după publicarea în Monitorul Oficial a ordonanței cu majorările salariale promise profesorilor.
Ligia Deca, pe e altă parte, a declarat recent, întrebată dacă s-a gândit la demisia sa din funcție, că după grevă „există instrumente prin care activitatea ministrului se poate evalua”, lăsând de înțeles că exclude o auto-evaluare și că ar putea fi scoasă din fotoliul de la Ministerul Educației doar remaniată, în niciun caz să își dea demisia.
Pe 2 iunie, într-o conferință de presă la sediul Ministerului Educației, la care a primit o întrebare despre o posibilă demisie, Deca a răspuns „consider că rolul unui ministru în situație de criză e ca gestioneze situația de criză și să sprijine oamenii din interiorul sistemului. Evaluările privind performanța ministrului putând fi realizate după ce ne reasigurăm că sistemul de învățământ continuă în mod normal și că toți copiii își pot da examenele”.
A doua oară când a fost întrebată despre demisie, 8 iunie, la briefingul de presă de la Guvern, Deca nu a mai menționat grija pentru „oamenii din interiorul sistemului”, ci doar pe cea pentru elevi.
„Consider că datoria unui ministru este ca, atunci când un sistem este în grevă sau un sistem este într-o criză, să facă să treacă cu bine elevii, beneficiarii primari, peste această criză. După aceea există instrumente prin care activitatea ministrului se poate evalua”, a declarat Ligia Deca la Palatul Victoria, săptămâna trecută.
Numită în funcție pe 3 octombrie, Ligia Deca s-a remarcat de la acel moment printr-o plecăciune mai amplă în fața președintelui Klaus Iohannis, după cum remarcat jurnaliștii G4Media.ro.
În perioada grevei din Educației, prima grevă generală din ultimii 18 ani, Ligia Deca a avut un comportament schimbător. La început a declarat că e alături de profesori și că le susține revendicările, ca mai poi, spre finalul grevei, să treacă spre tabăra politicienilor care făceau presiuni să revină la caedră cadrele didactice și mințeau că nu există bani pentru cererile lor.
Pe 10 mai, când profesorii au ieșit într-o pichetare a Guvernului, Deca spunea că „voi lupta pentru ca profesia de dascăl să fie una respectată, inclusiv din punct de vedere al salarizării”.
Pe 29 mai, în plină grevă generală, mesajul Ligiei Deca pentru profesorii și angajații din școli care anunțau că vor ieși la primul protest de stradă din timpul grevei generale era pe contrasens cu cel al Guvernului din care face parte: „Îi respectăm, suntem alături de ei, ne dorim ca ei să aibă sprijinul financiar pentru a-și desfășura meseria așa cum vocația le-o cere și așa cum avem cu toții nevoie”.
Ca o dovadă de „respect”, fără să fie consultați, cu forța, Guvernul din care face parte Ligia Deca, adoptă OUG 53/2023, prin care crește salariile cu 1.000 de lei brut pentru profesori și cu 400 de lei brut pentru personalul nedidactic.
Pe 2 iunie, tot Deca explica cât de valoroasă este nota de fundamentare a ordonanței 53/2023, în care apărea că vor fi crescute salariile în educație, fără termene, fără nicio asumare, la rubrica „alte informații”: „are semnăturile a doi miniștri”, spunea ea. De fapt, nota de fundamentare a unei OUG adoptate este un simplu document care facilitează înțelegerea OUG, fără nicio altă valoare, potrivit CCR.
Pe 6 iunie Ligia Deca ieșea într-o conferință de presă neanunțată jurnaliștilor acreditați și netransmisă de către instituție pe pagina oficială, cu declarații care aveau să producă confuzie în rândul profesorilor și personalului aflat în grevă generală, după cum au acuzat sindicatele. Îi număra public, în premieră, pe cei ieșiți din grevă și lăsa de înțeles că ar mai fi doar 53% dintre angajați în grevă și că dacă procentul va scădea sub 50% greva va fi declarată ilegală și se va închide. Ba chiar au fost mai multe informații pe surse, citate de Digi 24, post finanțat de PNL conform anchetelor jurnalistice, cum că oficialii ar nu ar mai adopta nicio măsură și ar lăsa greva să se stingă de la sine, bazându-se pe faptul că profesorii dacă nu vor mai avea cu cine să discute la Guvern, vor renunța. Sindicatele au contrat vehement – mai sunt 86% dintre greviști încă în conflict de muncă.
Am scris aici despre pirueta completă a Ligiei Deca, de vineri până marți. Cum a trecut de la „nu e treaba Ministerului Educației să comunice date despre profesorii greviști, ci a sindicatelor“, la anunțul că 15 mii de persoane ar fi ieșit din grevă ca „o dovadă de încredere în măsurile luate de Guvern“.
Pe 7 iunie, într-o situație tot mai tensionată în care Guvernul era în continuare surd la solicitările profesorilor și anunța că adoptă un memorandum după o decizie unilaterală, fără să țină cont de faptul că sindicatele cereau un act normativ, ministrul Ligia Deca anunța senin că „toată lumea va avea mediile încheiate”. Apar imediat acuzații de presiune făcută de unii inspectori școlar generali în teritoriu ca profesorii să iasă din grevă ca să încheie mediile elevilor.
Pe 8 iunie, Deca iese să prezinte declarația adoptată și minte public, spunând că este un „act normativ, așa cum au cerut sindicatele”, încercând să-i combată pe jurnaliștii care-i demonstrau cu argumente că nu este un act normativ și că nu asta au cerut sindicatele.
Articol în curs de actualizare