Limba Latină – probă la Bacalaureat 2021, solicită Academia Română printr-o petiţie adresată ministrului Educaţiei

O petiţie pentru reintroducerea probei opţionale de limba latină la Bacalaureat a fost trimisă ministrului Educaţiei Monica Anisie, potrivit unui comunicat primit la redacţie. Academia Română, Societatea de Studii Clasice şi Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti cer ministrului să dea un ordin de ministru prin care limba latină, eliminată în anul 2009 din lista disciplinelor opţionale pentru Bac, să redevină materie de examen la Bacalaureat 2021.

Petiţia a fost depusă săptămâna trecută la cabinetul Ministrului Educației, susţin semnatarii. 

Redăm integral textul petiţiei:

„În contextul dezbaterii publice referitoare la viitoarea structură a examenului de Bacalaureat, Academia Română, Societatea de Studii Clasice din România și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București adresează conducerii MEC, personal doamnei Ministru Monica Anisie, solicitarea de a corecta, începând cu anul şcolar 2020-2021, mǎsura prin care elevii secţiilor umaniste ale liceelor din România au fost lipsiţi de posibilitatea de a susţine proba opţionalǎ de limba latinǎ la examenul de bacalaureat.

Atragem atenţia asupra faptului cǎ aceastǎ mǎsurǎ a fost luatǎ în anul şcolar 2009-2010 fǎrǎ niciun fel de consultare a profesorilor sau elevilor interesaţi şi cǎ ea a pus studiul limbii latine într-o situaţie de inferioritate prin nimic justificatǎ în raport cu toate celelalte discipline umaniste din liceele noastre. Efectele ei au fost clar negative, atât asupra predǎrii unei discipline deja defavorizate prin scǎderea continuǎ a numǎrului de ore care-i sunt alocate în programele de liceu, cât şi asupra candidaţilor, astfel descurajaţi sǎ urmeze secţiile clasice ale Universitǎţilor.

Reintroducerea printr-un ordin al Ministrului a limbii latine pe lista materiilor opţionale la proba de bacalaureat pentru clasele de Filologie este o mǎsurǎ care n-ar implica niciun fel de cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat şi, desigur, nicio restructurare a actualelor programe de studiu. Aceastǎ mǎsurǎ ar corespunde pe deplin atât tradiţiilor şcolii umaniste româneşti, necesitǎţii cunoaşterii rǎdǎcinilor latine ale limbii române, cât şi dorinţelor celor mai valoroşi dintre elevii noştri, mulţi dintre ei distinşi an de an cu cele mai importante premii la concursurile naţionale şi internaţionale (cum sunt cele de la Arpino, Sulmona, Venosa).

Menţionǎm cǎ nu doar aceşti elevi cu performanţe deosebite şi-ar dori sǎ dea bacalaureatul la limba latinǎ, ci şi mulţi alţii, care au învǎţat latina timp de patru ani şi simt cǎ pot da un astfel de examen cu rezultate satisfǎcǎtoare.

Comparând structura examenului de bacalaureat din România cu aceea din ţările occidentale, putem constata că, în lumea civilizată în care ne străduim să ne reintegrăm, limbile clasice continuă să se regăsească la loc de cinste în programa examenului de maturitate al tinerei generaţii, iar studierea acestor limbi este socotită în continuare, în ţările amintite (precum şi în Polonia, Ungaria, Cehia sau Rusia), indispensabilă formării umaniste a omului modern. Pentru ţările civilizate, un bacalaureat la limba latină este şi un motiv de prestigiu. În Statele Unite, SAT-ul (bacalaureatul american) la limba latină este considerat una dintre cele mai dificile probe, de aceea, pentru admiterea la anumite facultăţi de la cele mai prestigioase universităţi americane (Ivy League), el este recomandat, iar un punctaj mare la această probă contează foarte mult în procesul de admitere. Există chiar elevi români care, pentru că nu au posibilitatea de a susţine proba de latină în cadrul bacalaureatului naţional (deşi această probă li s-ar recunoaşte, cum s-a întâmplat până în 2009), susţin acest examen în cadrul SAT-ului american. În condiţiile de la noi, satisfacerea dorinţei a numeroşi elevi de a studia temeinic în liceu latina şi chiar greaca veche ar fi cu atât mai necesarǎ, cu cât cei trei ani de pregătire la nivel de licenţă în facultate nu pot asigura o cunoaştere satisfăcătoare a limbilor şi lumii clasice, iar lipsa acestei cunoaşteri duce la consecinţe dezastruoase în domeniile pentru care cultura clasică reprezintă fundamentul specializării (istorie veche, dar şi modernă, arheologie, filozofie, teologie, filologie romanică, lingvistică şi literatură comparată etc.).

De fapt, dincolo de argumentul tradiţiei şi de cel al statutului latinei în Occident, există două motive esenţiale pentru reintroducerea acesteia pe lista materiilor opţionale ale bacalaureatului nostru:

1. Excluderea ei fusese justificată prin necesitatea unei simplificări a organizării probelor, dar s-a subliniat public, inclusiv de către prim-ministrul de atunci, imperativul păstrării caracterului diferenţiator al examenului în funcţie de filieră, profil şi specializare. În realitate, însă, în România, bacalaureatul nu este diferenţiat în funcţie de specializare. De exemplu, elevii de la Filologie şi cei de la Ştiinţe sociale au exact aceleaşi opţiuni pentru examenul de maturitate. Pentru ambele specializări istoria este disciplină obligatorie. Iar în cazul probei la alegere, elevul de la Filologie şi cel de la Ştiinţe sociale trebuie să opteze pentru una dintre exact aceleaşi discipline (geografie, logică, psihologie, economie, sociologie, filosofie), deşi acestea din urmă aparţin ariei curriculare fundamentale a specializării Ştiinţe sociale, anume Om şi societate. Or, este evident că, de vreme ce numărul de ore alocate în planul-cadru disciplinelor menţionate este mai mare (în unele cazuri de două ori mai mare) pentru elevii de la Ştiinţe sociale, cei de la specializarea Filologie vor fi defavorizaţi: pe termen lung, acest aspect îi va descuraja pe elevi să se înscrie de la bun început la Filologie, de vreme ce vor susţine un bacalaureat pentru care vor fi, evident, mai bine pregătiţi dacă vor urma specializarea Ştiinţe sociale.
2. Numărul de elevi care au optat în perioada 2006-2009 pentru limba latină la examenul de bacalaureat era foarte mare, chiar în creştere, iar doritorii erau viitori candidaţi nu numai la facultăţi filologice, ci şi la Istorie, Filozofie, Drept. În anii 2008 şi 2009 (ultimii doi în care a existat această opţiune), pentru absolvenţii de Filologie limba latină a fost proba cel mai frecvent aleasă după limba engleză la proba E (la alegere din aria curriculară a specializării), înaintea altor limbi moderne şi a literaturii universale.

Acad. Prof. dr. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române

Prof. dr. Liviu Franga, Decanul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine

Prof. dr. Ioana Costa, Preşedinta Societăţii de Studii Clasice”

FOTO: pexels.com