România se confruntă cu o scădere accentuată de vaccinare împotriva rujeolei, potrivit unui studiu realizat de Fundația Salvați Copiii. Cauzele care au dus la această situație ar fi dezinformarea de pe rețelele sociale, izolarea comunităților rurale și desființarea vaccinării în școli. Conform celor mai recente date, doar 47,4%, adică mai puțin de jumătate dintre copiii din România au primit prima doză de vaccin ROR (rujeolă–oreion–rubeolă) la vârsta recomandată, mult sub pragul de 95% stabilit de Organizația Mondială a Sănătății pentru prevenirea epidemiilor, potrivit studiului.
- Scăderea acoperirii vaccinale a fost însoțită de o creștere semnificativă a numărului de îmbolnăviri. În ultimii trei ani, în România au fost confirmate peste 35.000 de cazuri de rujeolă, majoritatea la copii, iar boala a provocat zeci de decese, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.
Acoperirea vaccinală națională arată următoarea situație a vaccinărilor:
- BCG: 93,5%
- Hep B (3 doze): 55,0%
- DTPa – împotriva difteriei, tetanosului și pertussis acelular – (3 doze): 55,0%
- VPI – Vaccinul polio inactivat (3 doze): 55,0%
- Hib (3 doze): 55,0%
- Pneumococic (3 doze): 54,0%
- ROR (1 doză): 47,4%
La nivel european, România concentrează cea mai mare parte a cazurilor raportate, depășind cu mult alte state din Uniunea Europeană, conform datelor Centrului European pentru Controlul Bolilor.
Specialiștii atrag atenția că scăderea vaccinării este determinată de mai mulți factori, printre care răspândirea dezinformării despre vaccinuri, teama părinților de reacții adverse, birocrația și dificultățile de acces la cabinetele medicale. În mediul rural, unde accesul la servicii medicale este limitat, rata de vaccinare pentru rapelul administrat la vârsta de 5 ani scade, în unele comunități, până la aproximativ 20%.
Potrivit concluziilor Comisiei Regionale de Verificare a Eliminării Rujeolei și Rubeolei, România se numără printre statele din regiunea europeană OMS în care rujeola are transmitere endemică, ceea ce înseamnă că virusul circulă continuu în populație.
Medicii de familie implicați într-un studiu realizat în mediul rural semnalează că relația cu părinții devine tot mai dificilă, mulți dintre aceștia amnână vaccinarea copiilor sau evită prezentarea la cabinet fără a-și asuma oficial refuzul.
Recomandările pe larg ale medicilor implicați în studiu pentru creșterea ratelor de vaccinare:
- Pentru a soluționa provocările organizaționale și administrative: formalizarea colaborării medic – asistent medical comunitar (AMC) prin protocoale clare care să cuprindă și problema vaccinării, simplificarea sistemului de raportare a vaccinărilor, training-uri în comunicare pentru personalul medical, asigurarea resurselor tehnice pentru AMC, campanii mass-media intensive la nivel național, dezvoltarea unei echipe multidisciplinare la nivel local care să promoveze vaccinarea copiilor.
- Pentru a soluționa comunicarea deficitară și lipsa informării proactive: materiale informative (inclusiv sub formă video) adaptate cultural (focus pe consecințele bolilor care sunt de cel mai mare interes pentru părinți) și lingvistic, cu informații clare despre beneficiile și riscurile fiecărui vaccin, comunicare proactivă din partea specialiștilor, cu timp dedicat pentru explicații, comunicarea timpurie, pe perioada școlarizării și din timpul sarcinii, abordarea graduală și repetitivă, integrarea verificării statusului vaccinal în fiecare vizită medicală, sistem standardizat de remindere personalizate prin SMS-uri/telefon pentru programări.
- Pentru a soluționa barierele logistice și de transport: vouchere pentru transport la cabinet sau asigurarea transportului prin primării, pachete cu produse pentru copii (ex: scutece) la vaccinare.
- Pentru a adresa problema amânării continue a vaccinării: programare automată la vaccinare, comunicare prezumtivă în relația medic-pacient, verificare automată a statusului vaccinal la înscriere în școală/grădiniță.
- Pentru a soluționa neîncrederea și barierele culturale: formarea AMC ca mesageri principali în comunitate, implicarea medicilor specialiști (ex: ginecologi pentru HPV) sau a altor medici din afara comunității (pentru „a doua opinie”), utilizarea testimonialelor de la membrii comunității, implicarea autorităților locale.
- Pentru a soluționa percepția scăzută a riscului și frica de reacții adverse: adresarea febrei ca reacție adversă frecventă la vaccin și descrierea modalităților de gestionare eficientă a acesteia, accent pe beneficiile individuale ale vaccinării, prezentarea consecințelor concrete ale bolilor prevenibile, reformularea mesajelor pentru diferite grupuri culturale.
Rujeola poate afecta pe termen lung sistemul imunitar, resetându-l până la un nivel similar cu cel din copilărie, ceea ce creşte vulnerabilitatea în faţa altor infecţii, conform unui studiu efectuat de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă la Universitatea din Amsterdam.
Foto: © Satjawat Boontanataweepol Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.