„România trebuie să-și învețe lecțiile din perioada pandemiei în ceea ce privește educația digitală fiindcă doar așa am reușit să ardem niște etape și să implementăm forțat alfabetizarea digitală în sistemul de educație. Mai departe, trebuie să continuăm acest efort și să nu pierdem timpul câștigat”, a explicat Mihaela Nabăr, directorul World Vision România, la dezbaterea online „Reforma digitală a Educației”, organizată de Edupedu.ro, UiPath Foundation și Brio.ro.
Mai jos, declarațiile Mihaelei Nabăr, director World Vision România:
„Aș vrea să deschid intervenția mea legându-mă de câteva chestiuni pe care și noi la World Vision România le avem în abordarea noastră, aș deschide cu întrebarea – cu ce rămânem în urma acestei pandemii?
Din păcate, din momentul în care ne-am mutat din online în clase, am uitat de acea educație digitală pe care spuneam că o dorim aproape și că o vom continua. E un foarte mare risc fiindcă foarte multe lucruri au fost făcute forțat în pandemie și au fost o oportunitate, România nu le-ar fi făcut altfel, măsurile acestea și-au dovedit rolul și importanța. Cred că singura oportunitate a României în zona de educație digitală acum este să ardă niște etape. Educația digitală a putut să facă lucrul acesta
În condițiile în care ștergem cu buretele ce am făcut în acest an, riscăm să o luăm de la capăt de fiecare dată, iar în România avem această tendință de a o lua de fiecare dată de la capăt.
Educația digitală trebuie privită ca o prioritate strategică dacă vrem totuși să facem un salt. M-aș uita la tot ce am învățat în această perioadă, la toate conținuturile pe care le-am creat, totul trebuie văzut la pachet. World Vision România propune programe de masă caldă fiindcă știm că educația nu se poate face pe burta goală. Este foarte ușor să lași un copil în urmă în Educație, de aceea am dezvoltat și implementat proiectul Școala din valiză, ca să aducem educația la el. Deci există multe modele prin care putem răspundem provocărilor.
Cred că trebuie să ne uităm câte dintre conținuturile digitale din pandemie sunt reale și câte dintre ele au ajuns la copii. Să nu uităm eforturile depuse de fiecare în pandemie, să nu ștergem lucrurile cu buretele. Pandemia pe zona de educație digitală a reprezentat o oportunitate și trebuie să continuăm să construim în zona în care urmărim progresul acestor competențe digitale.”
Informații de context
În 2019, deci cu un an înaintea pandemiei, 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competențe digitale reduse, datele Eurostat clasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competențe digitale. La capitolul persoane cu abilități digitale superioare, datele arată că doar 10% din populație stăpânește asemenea competențe, România fiind și de această dată pe ultimul loc în Uniunea Europeană, Bulgaria având 11% la acest indicator.
România nu are încă o strategie națională privind digitalizarea sistemului de educație și formare, așa cum au 18 sisteme de educație (în principal din Europa de Vest, Centrală și de Nord) care au implementat o strategie specifică în domeniu (Potrivit Eurydice 2019). În decembrie 2020, după un efort fără precedent și dezbateri pe mai multe domenii de consultare, care au durat două luni și la care și-au adus contribuția 1200 de experți, 24 ONG-uri, 18 companii din domeniul IT sau telecomunicații, proiectul Strategiei pentru digitalizarea Educației – SMART-Edu a fost pus în dezbatere publică.
Draftul acestui document propunea, printre altele, introducerea dezvoltării competențelor digitale în învățământul primar de anul viitor, Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a să conțină probă de abilități digitale din 2024. De asemenea, pentru profesori, competențele digitale urmau să fie introduse încă din formarea inițială, iar ținta strategiei era ca 90% din populație să fie alfabetizată digital. Există angajamentul public al preluării SMART-Edu drept componenta de digitalizare a Proiectului România Educată.
Până la acel moment, însă, abordarea integrată a tuturor aspectelor digitalizării serviciilor publice, inclusiv în domeniul educației, este asigurată de Strategia Națională pentru Agenda Digitală România 2020. Raportul DESI (Digital Economy and Society Index) al Comisiei Europene pentru România, din anul 2020, precizează că „măsura în care România a realizat angajamentele prevăzute în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 este necunoscută”. Cu toate că înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane, România se situează pe locul 26 din cele 27 de state membre în privința digitalizării.
România a intrat în pandemie și în școala forțat online de pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competențe digitale, potrivit datelor Eurostat din 2019, și tot de pe ultima poziție la matematică la testele PISA. Care sunt paradoxurile digitalizării forțate a educației, văzute prin ochii sociologului? Și pentru că digitalizarea înseamnă conținut, ce exemple de bune-practici găsim în Statele Unite ale Americii? Ce schimbări vor face sistemele de educație și cercetare, pentru ca românii să lase în spate ultimul loc în educație și ca să nu ratăm o nouă revoluție industrială?
Sursă foto: Mihaela Nabăr / World Vision Romania
Diana Ghimiși
