Mihai Dimian, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV), al cărui nume a fost vehiculat drept posibil viitor ministru al Educației, a declarat miercuri seară, pentru Edupedu.ro, că un articol în care apare drept co-autor alături de fostul rector al USV, Valentin Popa, pentru care acesta din urmă a fost acuzat de autoplagiat într-o anchetă a Emiliei Șercan, a fost dovedit a nu fi fost autoplagiat. Insistând asupra acestei teme și asupra unei presupuse „erori” a Edupedu.ro că a prezentat acel caz, el a optat să evite cele mai multe dintre întrebările transmise în cursul zilei de redacție, pe teme de larg interes, inclusiv despre existența unei propuneri să devină ministru sau despre tăierea sporului de doctorat.
- El a declarat, totodată, pentru că în articolul menționat, datând din 2010, a contribuit cu o secțiune despre „dezvoltarea unui radar RFID”, componentă care „nu există în primul studiu”, folosit ca referință în acuzația de plagiat.
Edupedu.ro a relatat, miercuri, că numele lui Mihai Dimian, vehiculat a fi în cărți pentru postul de ministru al Educației și Cercetării, a apărut ca semnatar pe un studiu din 2010 pe care jurnalista Emilia Șercan l-a descris drept „identic” cu un altul, publicat în 2007 sub semnaturile altor doi co-semnatari, inclusiv fostul rector Popa, dar nu și sub a lui Damian, conform unei anchete Pressone.ro din 2018. Articolul a precizat că, în acel caz, Comisia de Etică a USV a decis că nu a fost autoplagiat, după cum a arătat aceeași anchetă Pressone. Articolul publicat de Edupedu.ro a precizat și că i-a solicitat un punct de vedere lui Mihai Dimian și că acesta urma să fie publicat atunci când va fi disponibil.
Edupedu.ro i-a solicitat punctul de vedere lui Mihai Dimian după ce, tot miercuri, încercase să îl contacteze telefonic și i-a transmis pe cale electronică întrebări referitoare la alte subiecte, pentru care punctul lui de vedere, ca rector vehiculat pentru postul de ministru, este relevant. Mihai Dimian nu a răspuns la telefon și a amânat repetat, prin mesaje, o eventuală discuție cu Edupedu.ro.
După publicarea articolului despre acuzațiile de autoplagiat aduse de Pressone.ro, Mihai Dimian a contactat în cursul serii jurnalistul Edupedu.ro și a insistat că redacția ar fi comis o „eroare” legată de articolul respectiv. În același timp, a evitat sistematic să răspundă la orice alte întrebări și a încheiat discuția telefonică închizând în timp ce reporterul încerca să confirme că rectorul chiar refuză să răspundă. Ulterior, Mihai Dimian a revenit spunând că „nu a refuzat” și o „o să văd când ajung și la acele întrebări, pentru a răspunde”.
Ce „eroare” a acuzat Mihai Dimian? Aceasta ar consta în faptul că nu a fost inclusă în articolul de miercuri cel puțin o decizie CNECSDTI în legătură cu situația articolului respectiv, decizie care ar elimina suspiciunea de autoplagiat. El a semnalat, în acest sens, o copie a Hotărârii 2206/11.09.2015 a CNECSDTI, prin care este aprobat un „Raport final nr. 2205 din data de 11.09.2015” Ulterior, Mihai Dimian a menționat „Hotărârea CNECSDTI nr. 2233/13.10.2025”, corectând ulterior că „e aceeași, era 2015, nu 2025”.
Ulterior, a transmis o copie scanată după Hotărârea CNECSDTI 2205/11.09.2015, însoțită de Raportul final 2205, copie care atestă că documentele se referă articolele suspectate de autoplagiat. Potrivit acestei copii, Consiliul de Etică constată că sunt preluate părți semnificative din articolul precedent, cu citare doar la finalul capitolului, dar că nu este plagiat sau autoplagiat:
- „În acest capitol de carte sunt preluate părți semnificative din articolul menționat anterior, cu precizarea că acest articol este înscris în bibliografia prezentată de autori la finalul capitolului. De subliniat că în carte se face precizarea că este o lucrare elaborată în scop didactic.
- Având în vedere toate acestea, faptele sesizate nu se încadrează în definițiile plagiatului sau autoplagiatului, stabilite în Legea 206/2004, cu modificările și completările ulterioare.”
Edupedu.ro nu a reușit să identifice niciunul dintre aceste documente pe site-ul CNECSDTI, nici pe pagina hotărârilor vechi ale instituției, nici referințe la ele în terțe surse, care să ateste că ele se referă la cazul articolului pe care Emilia Șercan l-a prezentat drept „autoplagiat”. De notat că ancheta Pressone.ro a apărut la 3 ani după decizia CNECSDTI menționată, fără a face trimitere la aceasta.
Întrebările Edupedu.ro pentru Mihai Dimian pe cale electronică, întrucât acesta nu a răspuns la apelurile telefonice – lista completă:
Primul set:
„1. Ați luat parte la discuțiile Consiliului Național al Rectorilor cu premierul Ilie Bolojan, legate de bugetul educației și alte măsuri de austeritate. Ați fost, cu această ocazie, martor la discuții cu premierul Ilie Bolojan, în grup restrâns sau extins, în care rectori sau alți reprezentanți ai mediului universitar au avansat propunerea de reducere a indemnizației pentru titlul de doctor?
2. Ministerul Educației și Cercetării spune că reducerea sporului a fost propusă într-un grup de lucru al rectorilor cu premierul Bolojan, dumneavoastră făcând parte lista participanților, ca reprezentant al consorțiului Academica+. Cine a propus, în cadrul acelui grup, reducerea sporului de doctorat? Au existat voci împotrivă – dacă da, ale cui?
3. Dumneavoastră ați formulat dumneavoastră o propunere în acest sens? Ați susținut măsura?
4. Cum vă explicați faptul că rectorii de la două universități mari, unul dintre ei chiar senator PSD, l-au contrazis pe premier în privința discuțiilor legate de sporul de doctorat? Cum de o decizie la care au aderat reprezentanții tuturor marilor consorții universitare nu a ajuns la rectori neparticipanți?
5. Cum priviți tăierea la circa jumătate a sporului de doctorat, decisă de Guvernul Bolojan? Sunteți de acord cu ea, în formula în care a fost prezentată public de guvern?
6. Vă rog să clarificați: vi s-a propus, direct sau indirect, postul de ministru al Educației și Cercetării? Dacă da, în ce condiții, presupunând că o propunere necondiționată ar fi fost formulată oficial?”
Setul 2 de întrebări:
„În 2018, jurnalista Emilia Șercan acuza, într-o anchetă Pressone, că fostul rector al Universității din Suceava, Valentin Popa, atunci numit ministru al Educației, ar fi comis autoplagiat în cel puțin 3 articole științifice. Într-un prim caz identificat era vorba despre două studii considerate identice în ancheta jurnalistică. Unul avea ca semnatari pe Popa și pe încă o persoană, iar pe al doilea, „autoplagiat” și publicat, potrivit Pressone, la o editură prădătoare, apărea în plus numele dumneavoastră. Deși ancheta de presă a considerat că este vorba despre autoplagiat în cazul lui Valentin Popa, rector al USV, Comisia de Etică a apreciat că nu este cazul.
Având în vedere că, pe cale logică, apariția numelui dumneavoastră ca al treilea semnatar pe un articol „autoplagiat” (în caz că ar fi confirmat independent astfel) ar echivala cu un plagiat, care este poziția dumneavoastră cu privire la acea situație?
În ce a constat contribuția dumneavoastră la articolul menționat, dacă nu a fost un articol identic cu precedentul?
Articolul din 2018 al Pressone citează declarațiile lui Valentin Popa în audierile din Parlament, când a fost numit ministru al Educației: „Este păcat că umbrim aceste valori ale învățământului românesc printr-o scoatere în evidență a unor elemente nu atât de importante, cum ar fi plagiatele”. Care este opinia dumneavoastră despre plagiate? Dar despre aceste considerente ale fostului rector, actual președinte al Senatului USV?”
Răspunsurile lui Mihai Dimian:
Când a contactat jurnalistul Edupedu.ro în cursul serii, Mihai Dimian a insistat pe nevoia de a corecta „presupusa eroare” pe care ar fi comis-o redacția publicând articolul despre acuzațiile de autoplagiat. El a acuzat, totodată, redacția că nu a așteptat să obțină un punct de vedere de la el, după ce, în prealabil, el amânase discuția întâi pentru ora 16, apoi pentru ora 20, iar după întrebările referitoare la Pressone nu a mai reacționat deloc.
Printre insistențele lui pe această temă, el a oferit răspunsuri la două întrebări: a exprimat un punct de vedere cu privire la acuzațiile respective și a răspuns la întrebarea referitoare la contribuția lui la articolul din 2010. Mai precis:
„Mihai Dimian: În momentul de față, un coleg al meu… a existat la un moment dat o suspiciune că și-ar fi furat propriile idei. Sigur, nu-i vorba de plagiat, e vorba despre o anumită deviere de la deontologia profesională. Autoplagiatul. Sigur că sună bine, că sună ca un plagiat corect?
- Reporter. Este o formă de plagiat autoplagiatul…
- Mihai Dimian: Plagiatul este să furi ideile cuiva, da? Este o deviere de la norme de citare și așa mai departe, da? Chiar și această acuzație a apărut în momentul în care am făcut un sondaj pe întreaga populație studențească, tocmai pentru a vedea perspectiva, influența. A face curat. Deci, unu: depolitizare. Doi: curățenie din punct de vedere al influențelor de orice natură. Da? Vine atacul. Bun. Se analizează la comisia de etică a universității, la Consiliul Național de Etică. Spune că este absolvit de acuzațiile de plagiat și spune acolo de ce – partea lor (a celorlalți doi co-autori – n.red.), nu partea mea: că și-au citat articolul respectiv în text, apare la final, da? (…) Se analizează, „domnule, s-a citat” și așa mai departe. Repet – asta au făcut colegii din Comisia de Etică, din Consiliul Național (de Etică – n.red.) și au ajuns la o concluzie.
- Și, deci, în primul rând că nu se referă la mine, se referă la un coleg al meu. Eu am analizat și am făcut o chestie frumoasă acolo – dacă o să veniți o să vedeți – cum măsurăm viteza folosind etichetele RFID și un un cititor RFID. Și aveți acolo partea de calcule, software dezvoltat și așa mai departe. Și cred că e primul articol din lume care face acest lucru, să măsori viteza, să faci un fel de radar RFID. Ei făcuseră ceva cu localizare înainte.”
„Mihai Dimian: Un articol în care vreți să vorbiți despre mine, în care de fapt mă asociați cu un coleg, coleg care a trecut și prin Comisia de Etică, și prin Consiliul național de Etică și a primit că nu reprezintă plagiat”
- „Mihai Dimian: Eu am contribuit la o secțiune legată de măsurarea vitezei folosind… sau dezvoltarea unui radar RFID. Măsurarea vitezei pentru obiecte care au o etichetă RFID, cu ajutorul unui cititor RFID. Asta înseamnă un radar RFDID.
- Reporter. Componentă care nu există, spuneți, în primul studiu?
- Mihai Dimian: Nu există în primul studiu. De altfel, primul studiu are vreo 4 pagini, nu știu câte are, al 2-lea are, nu știu, 17-18 pagini, e un capitol de carte. Și se menționează la bibliografie, în text acolo… e treaba lor, repet, în primul rând, de aceea probabil că s-a dat decizia respectivă.”
După discuțiile pe această temă, reporterul Edupedu.ro a încercat să continue cu întrebările, dar fără rezultat.
- „Reporter: Haideți că mai am întrebări…
- Mihai Dimian: La revedere.
- Reporter: Deci refuzați să răspundeți la umătoarele întrebări, înțeleg?
- Mihai Dimian: Mulțumesc.. (Închide telefonul)”
Redacția
Ș.L.
Diana Ghimiși
