Considerate discriminatoare şi acuzate că perpetuează stereotipuri, mii de cărţi, printre care Tintin şi Astérix, au fost eliminate din biblioteci, iar unele au fost arse în 2019, într-o operațiune a cărei amplitudine a fost limitată de pandemia de COVID-19, scrie publicația La Libre Belgique, preluată de Rador. În sud-vestul provinciei Ontario, Consiliul şcolar catolic Providence, care grupează 30 de şcoli, a operat această „purificare” în bibliotecile instituţiilor.
Aproape 5.000 de cărţi pentru tineret pe tema autohtonilor au fost distruse, a relatat Radio Canada. Motivul? „Este vorba despre un gest de reconciliere cu Primele Naţiuni şi un gest de deschidere faţă de celelalte comunităţi prezente în şcoala şi societatea noastră”, a justificat Lyne Cossette, purtătoare de cuvânt a Consiliului şcolar pe lângă media canadiană.
Pentru a realiza această triere, Consiliul şcolar a apelat la Suzy Lies, o „gardiană a cunoaşterii” autohtone, care se prezintă drept o cercetătoare independentă şi copreşedintă a Comisiei popoarelor autohtone a Partidului liberal din Canada din 2016.
- Potrivit ei, cărţile pentru tineret zugrăvesc primele popoare ca „leneşe, beţive, stupide…” sau dau „informaţii eronate”, „o prezentare negativă şi o reprezentare greşită a autohtonilor în desene„. Alte lucrări sunt acuzate şi de „acaparare culturală”.
Confruntat cu polemica, Ministerul Educaţiei din Ontario a susținut la Radio Canada că selectarea cărţilor din biblioteci este responsabilitatea fiecărui consiliu şcolar. Intervievat de postul de radio, filosoful specializat în educaţie Normand Baillargeon a nuanţat tema. „Că a venit momentul să regândim ce se predă privitor la istoria autohtonă e normal şi sănătos, dar să arzi cărţi mi se pare extrem de tulburător, aminteşte evenimente din istorie care nu-mi plac deloc”, a declarat el pe post.
Cazul datează din 2019 și urma ca alte ceremonii să se ţină și în celelalte instituţii, dar pandemia de Covid-19 le-a întârziat.
Autori de benzi desenate din Quebec au reacţionat, consternaţi de acest demers. Este cazul lui Marcel Levasseur, al cărui personaj din Laflèche a fost exilat din şcoli. „Nu este o carte de istorie”, se apără autorul, care spune că „ne folosim de istorie ca de un fond şi ne amuzăm”, scrie La Libre Belgique, conform Rador.
La o „ceremonie de purificare prin foc” într-una din şcolile complexului, titluri excluse de pe rafturi au fost arse, în scop educativ. Cenuşa a fost apoi folosită ca îngrăşământ pentru a planta un copac, explică Consiliul şcolar. Un video destinat elevilor explică demersul: „Vom îngropa cenuşa rasismului, discriminării şi stereotipurilor în speranţa că vom creşte într-o ţară inclusivă în care toţi pot trăi în prosperitate şi securitate”.
Tot potrivit purtătoarei de cuvânt, lucrările retrase din biblioteci aveau un „conţinut desuet şi nepotrivit”. În total, 155 de lucrări diferite au fost retrase (adică 4.716 de cărţi) şi 193 sunt în prezent în evaluare. Nu au fost arse toate cărţile.
Printre operele eliminate figurează benzile desenate ale lui Hergé („Tintin în America”, „Templul soarelui”), benzi desenate cu Lucky Luke, „Astérix şi indienii” sau romane şi enciclopedii având legătură cu autohtonii.
Traducere Rador: Gabriela Sîrbu / Sursa: lalibre.be
Mihai Peticilă
G4Media.ro
Diana Ghimiși
Redacția
Sorin Semeniuc
Ștefan Lefter
9 comments
Or fi rude cu Savonarola.
Înfiorător de grotesc.t
Mai draga Horatiu ,tu ai ajuns cu bolovanul lui Sisif in varf ,si noi ,restul ne bucuram de pietricelele carate de tine !probabil ca ai fost prin America Latina !si Vaticanul te a facut impostor !
Să arzi cărți… primitivism, incultură, intoleranță, prostie, barbarie! Istoria (din păcate) se repetă, iar unii mai și aplaudă 🙁
In cadrul fiecarui popor exista betivi ,lenesi si stupizi.Asta nu duce la stereotip .Dar 2019 coincide cu verificarea unor arhive ale Vaticanului ,a venit pandemia si specialistii s au oprit.indiferent de continutul unei carti ,aceasta nu se arde !se umple de praf ,se lasa intr o cutie ,se incuie intr o camera.dar nu se arde !
Biserica a mai făcut așa ceva. Nu e nimic nou. Până la urmă, dreptul la libera exprimare include și dreptul de a scrie ce vrei tu. Și dreptul cititorului de a alege ce citește. Și culmea e că „purificarea” asta e instituită chiar de biserica, aceasta instituție care ne intoxica peste tot, fara că noi sa avem dreptul de a ne apăra.
Deosebirea e că acum n-o mai face Biserica, ci unii care se declară împotriva Bisericii… Și suntem în secolul XXI, nu în Evul Mediu.
Naziștii, dragoste, naziștii nu biserica.
Pentru impostorii culturali care cred că numai Biserica a mai ars cărți și că ea ar fi responsabilă de toxicitate socială.
Distrugerea memoriei culturale ale adversarului aparține întregii istorii umane, de la inscripțiile de pe piramidele egiptene, până la cronicile dinastiilor chineze antice sau până la apoteozele imperiale romane.
Biserica creștină, în schimb, a adus Modernitatea, de la politică, la arte, de la drept, la economie și știință. Ignoranța pe subiect e semn că vouă, ăstora care plângeți cărțile arse de Biserică, vă lipsesc niște ore de lecturi prin bibliotecile de care faceți atâta caz.
Cu atât mai grotesc stau lucrurile cu cât niște militanți fanatici și genocidari care vă împărtășeau părerile despre Biserică sunt cei care s-au ocupat de distrus patrimoniul cultural la începutul secolului XX sub Lenin, Stalin, Hitler sau Mao, iar tinerii și birocrații care fac asta acum în Canada o fac tocmai sub influența moștenirii ideilor acestor pionieri ai totalitarismului, în nici un caz sub influența teologiei creștine.
Și, finis coronat opus, atunci când Biserica a ars sau interzis cărți, a ars și interzis în general exact genul de mizerii propagandistice, de fraude teoretice și de sofisme ideologice precum cele care au putut face posibile acțiunile lui Lenin, Stalin, Hitler sau Mao, deci inclusiv acțiunile descrise în articol.
Ce poate fi mai lamentabil, deci, decât să plângi după un patrimoniu cultural pe care nu doar că nu-l frecventezi la propriu, dar și în baza ideologiei care legitimează deja de peste 100 de ani distrugerea lui, dar atribuind culpa, cu o scrupuloasă pioșenie frauduloasă, tot în sarcina tradiției care a combătut din principiu asemenea principii barbare de acțiune?
Foarte bine spus!